\u00cen timp ce cere sprijinul statelor europene pentru a fi acceptat\u0103 \u00een structurile euro-atlantice \u0219i pentru a \u00eenvinge Rusia, inamicul care i-a invadat teritoriile, Ucraina este gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu cele mai „perfide” bombe (cu fragmentare) folosite vreodat\u0103 \u00eentr-un conflict armat de la cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencoace. \u0218i toate acestea dup\u0103 ce, \u00een 2014, existau suspiciuni c\u0103 armata ucrainean\u0103 folosise deja acela\u0219i tip de armament \u00eempotriva aceluia\u0219i inamic, Rusia. Este vorba despre a\u0219a-numitele bombe cu dispersie, a c\u0103ror utilizare este condamnat\u0103 \u00een principal de statele europene – dar nu numai – \u0219i a c\u0103ror utilizare a fost descris\u0103 \u00eentr-un raport ONU \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul r\u0103zboiului ruso-ucrainean drept „crime de r\u0103zboi”.<\/p>\n
Num\u0103rul bombelor cu dispersie va cre\u0219te pe frontul ucrainean dac\u0103 armata ucrainean\u0103 va fi echipat\u0103 cu astfel de arme de c\u0103tre SUA. Armamentul furnizat de SUA se va ad\u0103uga la cel folosit deja de armata rus\u0103. Statele Unite au f\u0103cut o promisiune ferm\u0103 \u00een acest sens \u0219i au anun\u021bat la \u00eenceputul lunii iulie c\u0103 vor furniza muni\u021bie cu dispersie Ucrainei.<\/p>
Potrivit speciali\u0219tilor, o bomb\u0103 cu dispersie este o arm\u0103 care se dezintegreaz\u0103 \u00een aer \u0219i elibereaz\u0103 mai multe submuni\u021bii explozive pe o suprafa\u021b\u0103 mare. Acestea pot fi lansate de avioane, artilerie \u0219i rachete. Dincolo de pagubele ini\u021biale provocate de muni\u021bie la impact – care sunt extrem de grave – multe dintre aceste bombe nu reu\u0219esc s\u0103 detoneze imediat. Potrivit unui raport al Crucii Ro\u0219ii, citat \u00eentr-o analiz\u0103 a The Guardian, p\u00e2n\u0103 la 40% din aceste bombe lansate \u00een conflictele recente nu au explodat. Prin urmare, bombele cu dispersie, ca \u0219i minele terestre, prezint\u0103 un risc ridicat pentru civili mult timp dup\u0103 ce au fost folosite. <\/span><\/p>\n Grupurile pentru drepturile omului spun c\u0103 utilizarea bombelor cu dispersie \u00een zonele populate reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a dreptului umanitar interna\u021bional, deoarece acestea provoac\u0103 distrugeri f\u0103r\u0103 discriminare. \u0218aizeci la sut\u0103 dintre victimele bombelor cu dispersie sunt persoane r\u0103nite \u00een timp ce \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219urau activitatea zilnic\u0103, potrivit Reuters. O treime din totalul victimelor \u00eenregistrate \u00een urma bombelor cu dispersie sunt copii. Acest tip de armament a fost folosit pentru prima dat\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i cel pu\u021bin 15 \u021b\u0103ri l-au folosit \u00een anii urm\u0103tori, potrivit Reuters. <\/span>Printre acestea se num\u0103r\u0103 Eritreea, Etiopia, Fran\u021ba, Israel, Maroc, Olanda, Marea Britanie, Rusia \u0219i SUA. <\/span><\/p>\n Numai \u00een r\u0103zboiul din 1964-1973 din Laos, SUA ar fi aruncat 260 de milioane de muni\u021bii cu dispersie. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, mai pu\u021bin de 400.000 – sau 0,47% – au fost eliminate \u0219i cel pu\u021bin 11.000 de persoane au fost ucise, potrivit Reuters. P\u00e2n\u0103 \u00een 2008, cele mai multe victime ale bombelor cu dispersie au fost \u00een Ciad, Afganistan, Eritreea, Cecenia, Sierra Leone \u0219i Vietnam. Dar astfel de muni\u021bii au fost folosite \u0219i \u00een r\u0103zboiul din Siria. <\/span><\/p>\n Unele dintre \u021b\u0103rile men\u021bionate mai sus – de exemplu, Regatul Unit – au semnat Conven\u021bia de la Oslo, dar de atunci nu le-au mai folosit. <\/span>Nu este \u00eens\u0103 \u0219i cazul SUA \u0219i al Rusiei, care au refuzat s\u0103 semneze documentul. De asemenea, Ucraina nu este semnatar\u0103 a Conven\u021biei. Peste 120 de \u021b\u0103ri sunt semnatare ale Conven\u021biei privind muni\u021biile cu dispersie, care interzice utilizarea, producerea, transferul \u0219i stocarea acestor arme. De la adoptarea conven\u021biei, \u00een 2008, 99% din stocurile globale au fost distruse, potrivit Coali\u021biei pentru muni\u021bii cu dispersie. Trupele ruse\u0219ti au folosit muni\u021bii cu dispersie \u00een zonele populate din Ucraina, potrivit unei cercet\u0103ri realizate de The Guardian, provoc\u00e2nd numeroase victime, inclusiv civili.<\/p>\n Biroul ONU pentru drepturile omului a anun\u021bat la \u00eenceputul r\u0103zboiului, \u00een martie 2022, c\u0103 a primit „rapoarte credibile” privind mai multe cazuri de utilizare de c\u0103tre for\u021bele ruse\u0219ti a muni\u021biilor cu dispersie \u00een zone populate din Ucraina. Folosirea unor astfel de arme ar putea constitui crime de r\u0103zboi, au declarat oficialii ONU.<\/p>\n „Din cauza efectelor lor pe scar\u0103 larg\u0103, utilizarea muni\u021biilor cu dispersie \u00een zonele populate este incompatibil\u0103 cu principiile dreptului interna\u021bional umanitar care guverneaz\u0103 desf\u0103\u0219urarea ostilit\u0103\u021bilor. Reamintim autorit\u0103\u021bilor ruse c\u0103 atacurile \u021bintite \u00eempotriva civililor \u0219i a obiectelor civile, precum \u0219i a\u0219a-numitele bombardamente zonale ale ora\u0219elor \u0219i satelor… sunt interzise de dreptul interna\u021bional \u0219i pot constitui crime de r\u0103zboi”, a declarat Liz Throssell, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al biroului ONU.<\/i><\/p><\/blockquote>\n \u00cen 2014, Human Rights Watch (HRW) a acuzat armata ucrainean\u0103 c\u0103 a folosit bombe cu dispersie \u00een Donbass. Kievul a negat acuza\u021biile, iar observatorii de la fa\u021ba locului au pus, de asemenea, la \u00eendoial\u0103 raportul organiza\u021biei. Cu toate acestea, exist\u0103 suspiciuni c\u0103 le folose\u0219te deja \u00een conflictul actual.<\/p>\n „Muni\u021biile cu dispersie folosite de Rusia \u0219i Ucraina ucid civili acum \u0219i vor continua s\u0103 o fac\u0103 \u00een anii urm\u0103tori, iar ambele p\u0103r\u021bi ar trebui s\u0103 \u00eenceteze imediat utilizarea lor”, a declarat Mary Wareham, director interimar pentru arme la Human Rights Watch.<\/i><\/p><\/blockquote>\n Dup\u0103 aproape 10 ani, Kievul face presiuni pentru bombe cu dispersie, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 acestea ar ajuta la contraofensiva sa, permi\u021b\u00e2nd trupelor sale s\u0103 \u021binteasc\u0103 pozi\u021biile din tran\u0219eele ruse\u0219ti \u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 dezavantajul \u00een ceea ce prive\u0219te efectivele \u0219i artileria. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, Washingtonul s-a opus cererilor Kievului, invoc\u00e2nd \u00eengrijor\u0103ri legate de utilizarea armelor \u0219i spun\u00e2nd c\u0103 acestea nu sunt necesare. Cu toate acestea, oficialii americani au semnalat recent o schimbare, un \u00eenalt oficial al Pentagonului declar\u00e2nd luna trecut\u0103 c\u0103 armata american\u0103 crede c\u0103 muni\u021biile cu dispersie „ar fi utile, \u00een special \u00eempotriva pozi\u021biilor ruse\u0219ti s\u0103pate”. Oficialii americani au sus\u021binut c\u0103 orice muni\u021bie furnizat\u0103 Ucrainei va avea o „rat\u0103 de ratare” sc\u0103zut\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor fi mult mai pu\u021bine bombe neexplodate care ar putea duce ulterior la moartea neinten\u021bionat\u0103 a civililor.<\/p>\n Ministrul ucrainean al Ap\u0103r\u0103rii, Oleksii Reznikov, a salutat decizia SUA de a furniza Kievului bombe cu dispersie, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea vor ajuta la eliberarea teritoriului ucrainean ocupat, promi\u021b\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 armele nu vor fi folosite pe teritoriul rusesc. Reznikov a declarat c\u0103 armele vor salva vie\u021bile solda\u021bilor ucraineni, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 Ucraina va \u021bine o eviden\u021b\u0103 strict\u0103 a utiliz\u0103rii lor \u0219i va face schimb de informa\u021bii cu partenerii s\u0103i.<\/p>\n „Pozi\u021bia noastr\u0103 este simpl\u0103: trebuie s\u0103 ne eliber\u0103m teritoriile ocupate temporar \u0219i s\u0103 salv\u0103m vie\u021bile oamenilor no\u0219tri. Ucraina va folosi aceste muni\u021bii doar pentru eliberarea teritoriilor sale recunoscute la nivel interna\u021bional. Aceste muni\u021bii nu vor fi folosite pe teritoriul recunoscut oficial de Rusia”, a scris Oleksii Reznikov pe Twitter. <\/span><\/i><\/p><\/blockquote>\n Oleksii Reznikov a declarat c\u0103 armata nu va folosi muni\u021bii cu dispersie \u00een zonele urbane \u0219i c\u0103 le va folosi doar „pentru a str\u0103punge liniile de ap\u0103rare inamice”.<\/p>\n Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate na\u021bional\u0103 al pre\u0219edintelui Joe Biden, a \u00eencercat s\u0103 justifice \u00een fa\u021ba presei furnizarea de astfel de arme c\u0103tre Ucraina: <\/span><\/p>\n „Recunoa\u0219tem c\u0103 muni\u021biile cu dispersie creeaz\u0103 un risc de v\u0103t\u0103mare a civililor din cauza fragmentelor neexplodate. <\/i>Dar exist\u0103, de asemenea, un risc masiv de v\u0103t\u0103mare a civililor dac\u0103 trupele \u0219i tancurile ruse\u0219ti vin peste pozi\u021biile ucrainene, cuceresc mai mult teritoriu ucrainean \u0219i supun mai mul\u021bi civili ucraineni, \u0219i asta pentru c\u0103 Ucraina nu are suficient\u0103 artilerie”, a subliniat Sullivan.<\/p>\n<\/blockquote>\n Cu toate acestea, o alt\u0103 posibil\u0103 explica\u021bie pentru gestul Casei Albe ar putea fi mai degrab\u0103 o chestiune de disponibilitate. Cu alte cuvinte, este posibil ca SUA s\u0103 nu aib\u0103 suficient\u0103 muni\u021bie disponibil\u0103 pentru a sprijini Ucraina \u00een contextul \u00een care cererea de arme a crescut \u00een Europa \u00een ultimul an. Potrivit raportului SIPRI 2022, r\u0103zboiul din Ucraina a dus la o cre\u0219tere a cererii de arme \u00een Europa \u0219i \u00een Statele Unite.<\/p>\n <\/span>„Cu toate armele trimise \u00een Ucraina, SUA \u0219i Europa au folosit o mare parte din stocurile lor, pe care acum trebuie s\u0103 le refac\u0103. Suntem \u00eencrez\u0103tori c\u0103 num\u0103rul de comenzi va cre\u0219te, dar este prea devreme pentru a spune cu siguran\u021b\u0103 dac\u0103 acest lucru se va traduce \u00een venituri mai mari \u00eenc\u0103 din 2022”, analizeaz\u0103 autorii raportului.<\/i><\/p><\/blockquote>\n Ca exemplu, documentul se refer\u0103 la comanda american\u0103 de rachete antitanc Javelin. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie 2022, SUA au livrat Ucrainei 8500 de astfel de rachete, ceea ce corespunde unei perioade de produc\u021bie de trei-patru ani.<\/p>\n Rusia consider\u0103 c\u0103 furnizarea de c\u0103tre SUA de muni\u021bii cu dispersie c\u0103tre Ucraina este un nou pas spre un nou r\u0103zboi mondial, amintind totodat\u0103 c\u0103 Washingtonul a afirmat \u00een trecut c\u0103 utilizarea acestor dispozitive explozive „este o crim\u0103 de r\u0103zboi”, relateaz\u0103 EFE, citat\u0103 de Agerpres. <\/span><\/p>\n „Washingtonul continu\u0103 s\u0103 ridice miza conflictului. Implicarea profund\u0103 a Statelor Unite \u00een conflictul din Ucraina, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 muni\u021bii cu dispersie, nu a fost niciodat\u0103 pus\u0103 la \u00eendoial\u0103”, a scris ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, pe contul de Telegram al Ambasadei Rusiei \u00een SUA.<\/i><\/p>\n „Cu toate acestea, nivelul actual al provoc\u0103rilor americane este cu adev\u0103rat dep\u0103\u0219it \u0219i aduce omenirea mai aproape de un nou r\u0103zboi mondial”, a sus\u021binut ambasadorul rus. <\/span><\/i><\/p><\/blockquote>\n Dar reac\u021bia la acest subiect a fost critic\u0103 \u0219i \u00een unele capitale europene. Premierul britanic Rishi Sunak a reamintit c\u0103 Marea Britanie a semnat conven\u021bia care interzice produc\u021bia \u0219i utilizarea muni\u021biilor cu dispersie, potrivit AFP.<\/p>\n „Marea Britanie este semnatar\u0103 a unei conven\u021bii care interzice producerea \u0219i utilizarea muni\u021biilor cu dispersie \u0219i descurajeaz\u0103 utilizarea acestora”, a declarat Rishi Sunak \u00eentr-o declara\u021bie pentru presa britanic\u0103.<\/i><\/p><\/blockquote>\n Sunak a subliniat c\u0103 Londra, care a furnizat masiv arme Ucrainei, inclusiv tancuri \u0219i rachete cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune, va continua s\u0103 sprijine \u021bara \u00een conflictul cu Rusia.<\/p>\n Spania, semnatar\u0103 a Conven\u021biei de la Oslo, \u0219i-a anun\u021bat, de asemenea, dezaprobarea fa\u021b\u0103 de decizia SUA. <\/span><\/p>\n „Spania, pe baza angajamentului ferm pe care \u0219i l-a asumat fa\u021b\u0103 de Ucraina, \u0219i-a asumat, de asemenea, angajamentul ferm c\u0103 anumite arme \u0219i bombe nu pot fi livrate sub nicio form\u0103”, a declarat s\u00e2mb\u0103t\u0103 ministrul spaniol al Ap\u0103r\u0103rii, Margarita Robles, la un miting la Madrid.<\/i><\/p><\/blockquote>\n<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen timp ce cere sprijinul statelor europene pentru a fi acceptat\u0103 \u00een structurile euro-atlantice \u0219i pentru a \u00eenvinge Rusia, inamicul care i-a invadat teritoriile, Ucraina este gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu cele mai „perfide” bombe (cu fragmentare) folosite vreodat\u0103 \u00eentr-un conflict armat de la cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencoace. \u0218i toate acestea dup\u0103 ce, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":4820,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[263,160],"tags":[824,243,602],"editorial-positions":[],"regions":[338],"types":[417],"class_list":["post-13204","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-legal-ro","category-politica","tag-cluster-munitions","tag-nato","tag-war-in-ukraine","regions-eastern-europe-ro","types-news-ro"],"yoast_head":"\nSUA, Rusia \u0219i Ucraina nu sunt semnatare ale Conven\u021biei de la Oslo care interzice utilizarea bombelor cu dispersie<\/b><\/h3>\n
Kievul face presiuni pentru bombe cu dispersie<\/b><\/h3>\n
\n
R\u0103zboiul din Ucraina a dus la o cre\u0219tere a num\u0103rului de arme \u00een Europa \u0219i Statele Unite<\/b><\/h3>\n