A\u0219a-numitul „Green Deal”, conceput de pre\u0219edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezint\u0103 foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru punerea \u00een aplicare a Agendei 2030 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite \u0219i a faimoaselor sale obiective de dezvoltare durabil\u0103 (ODD).<\/p>\n
O astfel de foaie de parcurs necesit\u0103 modificarea politicii agricole comune (PAC), sistemul vechi de \u0219ase decenii care reglementeaz\u0103 sectorul primar al Uniunii \u0219i care reprezint\u0103 \u00een prezent un sfert din bugetul total al organiza\u021biei interna\u021bionale. \u00cen special, dou\u0103 strategii sunt \u00een curs de reformare a PAC: Farm to Fork (F2F) \u0219i Biodiversitate pentru 2030 (BDS).<\/p>\n
Mai mul\u021bi autori au criticat deja metodele ideologice ale celor dou\u0103: reducerea utiliz\u0103rii pesticidelor \u0219i a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor va sc\u0103dea produc\u021bia, iar cre\u0219terea terenurilor neproductive (prin eufemismul „caracteristici peisagistice de mare diversitate”) echivaleaz\u0103 cu o sinucidere lent\u0103 \u00een sectorul primar. Cine ar putea, \u00een ruptul capului, s\u0103 stimuleze guvernele \u0219i fermierii s\u0103 creeze suprafe\u021be de scoatere a terenurilor din circuitul agricol \u00een mod artificial \u0219i s\u0103 lase terenurile \u00een paragin\u0103 de dragul schimb\u0103rilor climatice?<\/p>\n
\u00cen plus, reducerea veniturilor agricole ar trebui s\u0103 fie compensat\u0103 de pl\u0103\u021bile PAC. Banii contribuabililor sunt astfel folosi\u021bi pentru a compensa dezastrul provocat de politicile Bruxelles-ului.<\/p>\n
Pentru a calma o eventual\u0103 recrudescen\u021b\u0103 a nemul\u021bumirilor sociale, promovarea unor diete pretins mai s\u0103n\u0103toase \u0219i o apreciere a alimentelor produse \u00een mod durabil ar fi irigat\u0103 cu generozitate, din nou cu taxe mai mari. Tradi\u021biile alimentare ar trebui s\u0103 fie sacrificate pe altarul preo\u021bilor radicali ai \u00eenc\u0103lzirii globale. De exemplu, sistemele de cre\u0219tere a animalelor trebuie s\u0103 fie \u00eenlocuite progresiv cu produse alimentare pe baz\u0103 de plante.<\/p>\n
Toate acestea sunt proclamate explicit negru pe alb \u00een documenta\u021bia F2F \u0219i BDS a Uniunii Europene. Printre diverse texte, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, cu sediul la Sevilla (Spania), a publicat un important raport tehnic care con\u021bine proiec\u021bii de pia\u021b\u0103 ale PAC revizuite.<\/p>\n
Reducerea pesticidelor sau a produselor de protec\u021bie a plantelor (PPP) \u00eei va obliga pe fermieri s\u0103 depun\u0103 mai multe eforturi pentru practici alternative, cum ar fi plivitul mecanic. Costurile lor vor cre\u0219te cu 25% din cauza faptului c\u0103 trebuie s\u0103 amestece cultura principal\u0103 cu altele din acela\u0219i c\u00e2mp.<\/p>\n
\u00cen ciuda acestor practici alternative, se presupune c\u0103 probabilitatea atacurilor de d\u0103un\u0103tori va duce la o pierdere anual\u0103 de produc\u021bie de 10% \u00een medie. D\u0103un\u0103torii elibera\u021bi datorit\u0103 PAC revizuite ar putea afecta \u00een medie 18,6% din produc\u021bia Uniunii.<\/p>\n
\u00cen Europa de Sud, se consider\u0103 c\u0103 trecerea de la culturile conven\u021bionale la agricultura ecologic\u0103 duce la urm\u0103toarele pierderi de randament: 22,5 % pentru fructe, 16,1 % pentru cereale, 12 % pentru gr\u00e2u, 11,6 % pentru culturile permanente f\u0103r\u0103 fructe, 11,5 % pentru legume, 11,4 % pentru semin\u021be oleaginoase \u0219i 4,6 % pentru porumb.<\/p>\n
Aprovizionarea cu p\u0103s\u0103ri de curte, porcine, carne de vit\u0103, cereale \u0219i semin\u021be oleaginoase va sc\u0103dea cu 15% fa\u021b\u0103 de scenariul de referin\u021b\u0103 pentru 2020. Importurile din \u021b\u0103rile ter\u021be (mai pu\u021bin preocupate de schimb\u0103rile climatice) vor cre\u0219te, \u00een consecin\u021b\u0103, cu un procent impresionant de 39%; \u00een acela\u0219i timp, cre\u0219terea pre\u021burilor produc\u0103torilor din UE va \u00eensemna o erodare a competitivit\u0103\u021bii \u0219i, prin urmare, o sc\u0103dere a exporturilor, un alt procent impresionant de 38%.<\/p>\n
Cre\u0219terea pre\u021bului produc\u021biei de carne de porc este deosebit de scandaloas\u0103, ajung\u00e2nd la 43% fa\u021b\u0103 de 2020; cre\u0219terea pre\u021bului produc\u021biei de carne de vit\u0103 este de 24%, cea de ovine \u0219i caprine de 19%, iar cea de p\u0103s\u0103ri de curte de 18%.<\/p>\n