La Paris, intelectualii sunt lua\u021bi \u00een serios. La televiziunile franceze au loc frecvent dezbateri lungi \u0219i animate despre idei. C\u0103r\u021bile devin uneori senza\u021bii. Francezii nu ar spune cu non\u0219alan\u021b\u0103 ca englezii: Ce este mintea? Nu conteaz\u0103. Ce este materia? Nu conteaz\u0103. \u00cen anii ’50, c\u00e2nd am crescut, cei mai cunoscu\u021bi intelectuali parizieni erau cuplul de scriitori Jean-Paul Sartre \u0219i Simone de Beauvoir. Ei frecventau Caf\u00e9 de Flore de pe malul st\u00e2ng al Senei \u0219i erau profund ostili Occidentului, de\u0219i am\u00e2ndoi, ca existen\u021biali\u0219ti, promovau exprimarea de sine refuzat\u0103 indivizilor din \u021b\u0103rile comuniste. Odat\u0103 cu dispari\u021bia lor, cea mai cunoscut\u0103 celebritate intelectual\u0103 a Parisului a devenit Michel Foucault, care a predat la prestigiosul Coll\u00e8ge de France, denun\u021b\u00e2nd toate ierarhiile, oric\u00e2t de utile ar fi ele, \u0219i adopt\u00e2nd diverse cauze de st\u00e2nga.<\/p>\n
Acele trei personalit\u0103\u021bi pariziene au fost \u00eens\u0103 ghidate mai pu\u021bin de ra\u021biune dec\u00e2t de pasiune, chiar de pofte. Sartre \u0219i Beauvoir, care aveau ei \u00een\u0219i\u0219i o rela\u021bie deschis\u0103, s-au folosit de pozi\u021bia lor exaltat\u0103 \u00een cercurile intelectuale pentru a-i exploata pe tinerii impresionabili. Bianca Bienenfeld era o elev\u0103 de 17 ani la un liceu<\/em> francez (gimnaziu) c\u00e2nd a fost sedus\u0103 de profesoara Beauvoir, care a pasat-o apoi lui Sartre, iar \u00een cele din urm\u0103 au abandonat-o, dup\u0103 cum descrie ea \u00eens\u0103\u0219i \u00eentr-un volum de memorii, Desigur, o dezbatere serioas\u0103 cu ace\u0219ti intelectuali ar trebui s\u0103 se concentreze pe ideile \u0219i argumentele lor, nu pe preferin\u021bele lor personale \u0219i pe via\u021ba lor privat\u0103. Raymond Aron a supus leftismul francez unei critici exigente \u00een Ast\u0103zi, probabil c\u0103 cea mai cunoscut\u0103 personalitate parizian\u0103 este economistul Thomas Piketty, autorul best-sellerului C\u00e2nd am citit cartea lui Piketty, aceste afirma\u021bii mi s-au p\u0103rut surprinz\u0103toare: Romanul lui Balzac poate fi citit cu totul altfel. Am convins o funda\u021bie american\u0103, Liberty Fund<\/a> din Indianapolis, s\u0103 organizeze la Paris, \u00een perioada 28-31 octombrie 2021, un colocviu despre Balzac \u0219i capitalism. A avut loc la Hilton Opera, dar \u00een seara dinaintea \u00eenceperii am mers cu un prieten la unul dintre cele mai bune restaurante din Paris, L’Ambroisie<\/a> din Place des Vosges, un restaurant de trei stele Michelin. M\u00e2ncarea a fost rafinat\u0103, foarte fran\u021buzeasc\u0103, cu vinuri pe m\u0103sur\u0103 \u0219i, spre amuzamentul meu lini\u0219tit, chelnerii erau la fel de arogan\u021bi ca intelectualii de pe malul st\u00e2ng.<\/p>\n \u00cen discu\u021biile aprinse de la colocviul din zilele urm\u0103toare, eu \u0219i ceilal\u021bi participan\u021bi am subliniat c\u0103 principalii protagoni\u0219ti ai romanului lui Balzac sunt cu to\u021bii st\u0103p\u00e2ni\u021bi de pasiunile lor, nu de bani dec\u00e2t ca mijloc. B\u0103tr\u00e2nul Goriot \u0219i-a transferat aproape toat\u0103 averea c\u0103tre cele dou\u0103 fiice nerecunosc\u0103toare \u0219i tr\u0103ie\u0219te modest \u00eentr-o pensiune. Una dintre fiicele sale are nevoie disperat\u0103 de bani pentru a pl\u0103ti datoriile de joc ale iubitului ei. Cealalt\u0103 fiic\u0103 \u0219i-a v\u0103zut so\u021bul folosind zestrea la specula\u021bii, f\u0103r\u0103 a avea certitudinea c\u0103 valoarea acesteia se va men\u021bine sau va cre\u0219te. Un alt rezident al pensiunii, Vautrin<\/a>, se dovede\u0219te a fi un prizonier fugar care \u0219i-a asumat responsabilitatea pentru o crim\u0103 pe care nu o comisese, deoarece \u00eel iubise cu pasiune pe adev\u0103ratul autor. Astfel, romanul vorbe\u0219te \u00een realitate despre fragilitatea capitalului<\/a> \u0219i despre fragilitatea fiin\u021belor umane. Ei nu sunt corup\u021bi de bani, ci mai degrab\u0103 de pasiuni<\/a> pe care nu le pot controla complet. \u00centr-adev\u0103r, Balzac \u00eel infirm\u0103 pe Piketty.<\/p>\n<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Jurnal european: Paris, octombrie 2021 La Paris, intelectualii sunt lua\u021bi \u00een serios. La televiziunile franceze au loc frecvent dezbateri lungi \u0219i animate despre idei. C\u0103r\u021bile devin uneori senza\u021bii. Francezii nu ar spune cu non\u0219alan\u021b\u0103 ca englezii: Ce este mintea? Nu conteaz\u0103. Ce este materia? Nu conteaz\u0103. \u00cen anii ’50, c\u00e2nd am crescut, cei mai cunoscu\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":39,"featured_media":14753,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[160],"tags":[882,926,925,912,914],"editorial-positions":[],"regions":[365],"types":[456],"class_list":["post-14852","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politica","tag-france","tag-intellectuals","tag-piketty","tag-socialism","tag-woke","regions-western-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\n
\n O aventur\u0103 ru\u0219inoas\u0103<\/em>
\n<\/a>. Natalie Sorokin avea \u0219i ea \u0219aptesprezece ani c\u00e2nd a fost student\u0103 a lui Beauvoir \u0219i sedus\u0103 de aceasta. Mama ei a depus pl\u00e2ngere la autorit\u0103\u021bi, iar Beauvoir \u0219i-a pierdut locul de munc\u0103 \u0219i i-a fost suspendat\u0103 licen\u021ba de profesor. T\u00e2n\u0103ra actri\u021b\u0103 Olga Kosakiewicz a avut rela\u021bii at\u00e2t cu Sartre, c\u00e2t \u0219i cu Beauvoir \u0219i a declarat mai t\u00e2rziu, ca \u0219i Bienenfeld \u0219i Sorokin, c\u0103 acest cuplu i-a l\u0103sat cicatrici emo\u021bionale profunde. C\u00e2nd Foucault a predat pentru scurt timp filozofia \u00een Tunisia, se spune c\u0103<\/a> a abuzat de b\u0103ie\u021bi arabi foarte tineri, dispera\u021bi de s\u0103r\u0103cie \u0219i gata s\u0103-i accepte darurile. Ap\u0103r\u0103torii s\u0103i replic\u0103 cu furie c\u0103 partenerii s\u0103i sexuali din Tunisia ar fi putut fi mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t se presupune, 17 sau 18 ani. \u00cen ochii lor, acest lucru pare s\u0103 fac\u0103 toat\u0103 diferen\u021ba.<\/p>
\n Opium of the Intellectuals<\/em>
\n<\/a> (1957) \u0219i
\n Istoria \u0219i <\/em>
\n dialectica violen\u021bei<\/em>
\n<\/a> (1975). Sir Roger Scruton a analizat \u00een mod perspicace at\u00e2t opera lui Sartre, c\u00e2t \u0219i pe cea a lui Foucault \u00een lucrarea sa
\n Fools, Frauds, and Firebrands<\/em>
\n<\/a> (2017). Cu toate acestea, este totu\u0219i o \u00eentrebare relevant\u0103 de ce Sartre, Beauvoir \u0219i Foucault nu au fost prea afecta\u021bi de actuala \u0219i puternica „cultur\u0103 a anul\u0103rii”, \u00een ciuda abuzurilor lor asupra adolescen\u021bilor vulnerabili. M\u0103 pot g\u00e2ndi la cel pu\u021bin un r\u0103spuns: Ace\u0219tia erau intelectuali de st\u00e2nga \u00eempotriva establishment-ului, \u00een timp ce sus\u021bin\u0103torii „culturii de anulare” caut\u0103 \u00een principal \u021binte ale establishment-ului.<\/p>\nAntipatie fa\u021b\u0103 de cei boga\u021bi<\/h3>\n
\n Capitalul \u00een secolul XXI<\/em>
\n<\/a>, titlul fiind o trimitere direct\u0103 la Capitalul<\/em> de Karl Marx. \u00centr-adev\u0103r, cartea, un volum masiv, poate fi privit\u0103 ca o versiune actualizat\u0103 a c\u0103r\u021bii lui Marx. A disp\u0103rut profe\u021bia despre pr\u0103bu\u0219irea inevitabil\u0103 a capitalismului, dar ceea ce s-a p\u0103strat este antipatia fa\u021b\u0103 de cei boga\u021bi. Piketty citeaz\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri un alt parizian celebru, Honor\u00e9 de Balzac, al c\u0103rui celebru roman, P\u00e8re Goriot<\/em><\/a>, se petrece la Paris \u00een c\u00e2teva luni din 1819-1820. Piketty sus\u021bine c\u0103 povestea ilustreaz\u0103 ce fel de societate este dezvoltat\u0103 de capitalismul secolului XXI, \u00een care cei boga\u021bi devin din ce \u00een ce mai boga\u021bi, iar bog\u0103\u021bia se aga\u021b\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare de unele familii. \u00cen opinia sa, romancierul francez din secolul al XIX-lea „a descris efectele inegalit\u0103\u021bii cu o verosimilitate \u0219i o putere de evocare pe care nicio analiz\u0103 statistic\u0103 sau teoretic\u0103 nu le poate egala”. Piketty afirm\u0103 c\u0103 „bog\u0103\u021bia mo\u0219tenit\u0103 este aproape la fel de decisiv\u0103 la \u00eenceputul secolului al XXI-lea ca \u00een epoca lui P\u00e8re Goriot al lui Balzac” \u0219i c\u0103 acest roman dezv\u0103luie „cinismul unei societ\u0103\u021bi corupte \u00een \u00eentregime de bani”.<\/p>\nFragilitatea bog\u0103\u021biei<\/h3>\n