\u00cen prim\u0103vara anului 1985, c\u00e2\u021biva dintre noi, care formasem Societatea Hayek la Oxford pentru a discuta ideile clasice liberale \u0219i conservatoare, l-am invitat pe Friedrich von Hayek<\/a> la o cin\u0103 la Ritz, \u00een Londra. La finalul evenimentului, un grup de muzicieni s-a apropiat de masa noastr\u0103 \u0219i ne-a \u00eentrebat dac\u0103 dorim s\u0103 ne c\u00e2nte vreo melodie special\u0103. Le-am \u0219optit c\u0103 ar trebui s\u0103 c\u00e2nte „Viena, ora\u0219ul visurilor mele”<\/a> de Rudolf Sieczy\u0144ski. C\u00e2nd oaspetele nostru a auzit melodia, s-a bucurat \u0219i a izbucnit c\u00e2nt\u00e2nd c\u00e2ntecul \u00een german\u0103. Desigur, la acea vreme avea doar 86 de ani. Hayek se n\u0103scuse \u0219i crescuse la Viena, magnificul ora\u0219 din Europa Central\u0103 care, \u00een 1683, a rezistat cu curaj unui atac otoman \u0219i a salvat astfel, probabil, civiliza\u021bia european\u0103. Este unul dintre marile ora\u0219e istorice ale Europei, iar la apusul Imperiului Habsburgic trebuie s\u0103 fi fost un loc fascinant \u00een care s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti. Dup\u0103 cum remarca Karl Kraus, „Str\u0103zile Vienei sunt pavate cu cultur\u0103, iar str\u0103zile altor ora\u0219e cu asfalt”.<\/p>\n \u00centr-adev\u0103r, este \u00eentotdeauna o pl\u0103cere s\u0103 vii la Viena, a\u0219a cum am f\u0103cut-o \u00een noiembrie 2021, merg\u00e2nd la oper\u0103 (descris\u0103 mai sus), unde baletul „Peer Gynt<\/a> de Edvard Grieg a fost interpretat, cina \u00een sala de Rote Bar<\/a> la Hotel Sacher, \u0219i petrec\u00e2nd o dup\u0103-amiaz\u0103 la Cafeneaua Landtmann<\/a> unde Carl Menger, Ludwig von Mises \u0219i al\u021bi economi\u0219ti ai renumitei \u0218coli Austriece de Economie obi\u0219nuiau s\u0103 poarte discu\u021bii aprinse despre problemele economice \u0219i provoc\u0103rile politice. Viena este renumit\u0103 pe bun\u0103 dreptate pentru cafenelele sale. S-a observat odat\u0103 c\u0103, dac\u0103 ai fi intrat \u00eentr-unul dintre ele \u00een 1903, i-ai fi putut g\u0103si pe Gustav Klimt, Sigmund Freud, Leon Tro\u021bki \u0219i Adolf Hitler st\u00e2nd acolo \u00een acela\u0219i timp, sorbind cafea \u0219i citind ziare, probabil la mese diferite.<\/p> De data aceasta am putut s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc \u0219i cu prietenii mei austrieci, \u00een primul r\u00e2nd cu Dr. Barbara Kolm, care conduce Centrul de Economie Austriac\u0103<\/a> \u0219i Institutul Hayek<\/a>, precum \u0219i vicepre\u0219edintele consiliului de administra\u021bie al B\u0103ncii Centrale Austriece. Ea este cu siguran\u021b\u0103 unul dintre cei mai eficien\u021bi \u0219i mai activi antreprenori intelectuali din lume. A fost, de asemenea, \u00eencurajator s\u0103 vedem cum Viena, ca \u0219i alte ora\u0219e europene, \u00ee\u0219i revine dup\u0103 epidemia de Covidie, ca \u0219i cum s-ar fi trezit brusc dup\u0103 un co\u0219mar.<\/p>\n \u00cen 2021, s-au \u00eemplinit 100 de ani de la moartea lui Menger, p\u0103rintele \u0218colii Austriece de Economie, \u0219i cu aceast\u0103 ocazie am fost vorbitor principal la o conferin\u021b\u0103 organizat\u0103 de Centrul de Economie Austriac\u0103 la Banca Central\u0103. Am dedicat un capitol lui Menger \u00een cartea mea \u00een dou\u0103 volume despre Acest lucru a avut implica\u021bii politice importante, deoarece a \u00eensemnat c\u0103 dou\u0103 idei politice, sau mai degrab\u0103 dogme, de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea au devenit irelevante din punct de vedere teoretic: georgismul \u0219i marxismul. Georgismul a atribuit o importan\u021b\u0103 special\u0103 p\u0103m\u00e2ntului, deoarece oferta sa era mai mult sau mai pu\u021bin fix\u0103, dar pentru Menger era doar un alt bun, care trebuia evaluat \u0219i evaluat \u00een func\u021bie de utilitatea sa marginal\u0103. Marxismul a atribuit o importan\u021b\u0103 special\u0103 muncii, deoarece se presupunea c\u0103 aceasta a creat \u00eentreaga valoare, \u00een timp ce Menger o considera un bun al c\u0103rui pre\u021b trebuie stabilit \u00een func\u021bie de utilitatea sa marginal\u0103. Nu munca este cea care a creat valoarea, ci poten\u021bialul intr\u0103rilor de munc\u0103 sau al unit\u0103\u021bilor de munc\u0103 de a satisface dorin\u021bele umane, care a creat valoarea acestor intr\u0103ri. Marea intui\u021bie a lui Menger a descalificat nu numai marxismul, ci \u0219i redistribuirea<\/a> guvernamental\u0103 a veniturilor<\/a>, a\u0219a cum au cerut John Rawls \u0219i Thomas Piketty, din diverse motive. O astfel de redistribuire<\/a> a denaturat informa\u021biile furnizate pe o pia\u021b\u0103 a muncii eficient\u0103 cu privire la modul \u00een care diferitele unit\u0103\u021bi de munc\u0103 – competen\u021be, talente \u0219i abilit\u0103\u021bi individuale – ar putea fi utilizate cel mai bine pentru a satisface nevoile oamenilor.<\/p>\n Am observat c\u0103, cu toate acestea, spectrele georgismului \u0219i marxismului \u00eenc\u0103 b\u00e2ntuiau Europa. De exemplu, \u00een Islanda a existat o agita\u021bie generalizat\u0103 pentru o tax\u0103 special\u0103 pe stocurile de pe\u0219te, o tax\u0103 pe renta resurselor, bazat\u0103 exclusiv pe premisele false ale georgismului. \u00cen general, at\u00e2t feminismul radical, c\u00e2t \u0219i ecofundamentalismul<\/a>, promovate vocal \u00een universit\u0103\u021bi \u0219i \u00een mass-media, au avut multe \u00een comun cu marxismul. Feministele radicale credeau c\u0103 femeile erau exploatate de „Patriarhie” \u0219i c\u0103 primeau salarii sub valoarea lor real\u0103 (pre\u021bul marginal). Dar, dac\u0103 ar fi adev\u0103rat, \u00eentr-o economie competitiv\u0103, acest lucru ar oferi oportunit\u0103\u021bi de profit pentru cei care doresc s\u0103 conduc\u0103 companii cu personal exclusiv feminin. De ce nu s-a f\u0103cut acest lucru? Ecofundamentali\u0219tii credeau c\u0103 natura a fost exploatat\u0103 mult dincolo de ceea ce era rezonabil. Dar supraexploatarea resurselor naturale putea avea loc numai dac\u0103 acestea nu erau evaluate corect, la limit\u0103, \u0219i acest lucru se \u00eent\u00e2mpla de obicei pentru c\u0103 nu se dezvoltaser\u0103 drepturile de proprietate privat\u0103<\/a> asupra lor. De exemplu, balenele \u0219i rinocerii erau pe cale de dispari\u021bie, iar lacurile \u0219i r\u00e2urile erau poluate dac\u0103 nimeni nu de\u021binea aceste bunuri. \u00cen cele mai multe cazuri, era destul de fezabil s\u0103 se defineasc\u0103 drepturile de proprietate privat\u0103 asupra acestor bunuri, s\u0103 se ia \u00een administrare \u0219i s\u0103 se numeasc\u0103 protectori ai acestora.<\/p>\n<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Jurnal european: Viena, noiembrie 2021 \u00cen prim\u0103vara anului 1985, c\u00e2\u021biva dintre noi, care formasem Societatea Hayek la Oxford pentru a discuta ideile clasice liberale \u0219i conservatoare, l-am invitat pe Friedrich von Hayek la o cin\u0103 la Ritz, \u00een Londra. La finalul evenimentului, un grup de muzicieni s-a apropiat de masa noastr\u0103 \u0219i ne-a \u00eentrebat dac\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":39,"featured_media":15262,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[160],"tags":[268,913,934,912,933],"editorial-positions":[],"regions":[329],"types":[456],"class_list":["post-15441","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politica","tag-europe","tag-hayek","tag-marx","tag-socialism","tag-vienna","regions-central-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\nCafea \u00een Viena<\/h3>\n
Contribu\u021bia fundamental\u0103 a lui Menger: Analiza marginal\u0103<\/h3>\n
\n Dou\u0103zeci \u0219i patru de g\u00e2nditori conservatori-liberali<\/em>
\n<\/a>, iar \u00een prelegerea mea am subliniat<\/a> c\u0103 contribu\u021bia sa la analiza economic\u0103 a fost \u00een multe privin\u021be la fel de fundamental\u0103 ca \u0219i cea a lui Adam Smith. Menger a \u00eemp\u0103r\u021bit bunurile economice \u00een unit\u0103\u021bi \u0219i apoi a aflat c\u00e2te unit\u0103\u021bi din fiecare bun ar putea satisface \u00een mod egal dorin\u021bele oamenilor: acesta a fost conceptul crucial de utilitate marginal\u0103. El a tratat toate bunurile \u00een func\u021bie de poten\u021bialul lor de satisfacere a nevoilor umane, nu \u00een func\u021bie de istoria lor, de exemplu, de costul de produc\u021bie.<\/p>\nGeorgismul \u0219i marxismul sunt irelevante<\/h3>\n
Spectrele \u00eenc\u0103 b\u00e2ntuie Europa<\/h3>\n