Odat\u0103 cu cre\u0219terea lent\u0103, dar constant\u0103, a scepticismului liberalilor \u0219i al sociali\u0219tilor fa\u021b\u0103 de politicile de deschidere a frontierelor, apar noi cercet\u0103ri \u0219i studii care subliniaz\u0103 impactul negativ puternic pe care aceste politici de migra\u021bie \u00eel aduc cu ele. Dac\u0103 \u00een perioada de v\u00e2rf a ultimului val de migra\u021bie (care a \u00eenceput \u00een 2015), publicarea unor astfel de studii era aproape tabu, \u00een prezent putem asista la o relativ\u0103 liberalizare a informa\u021biilor \u0219i la un acces mai mare al popula\u021biei autohtone din diferite state UE la statisticile privind musulmanii nou-veni\u021bi sau de a doua genera\u021bie care tr\u0103iesc \u00een societ\u0103\u021bile lor.<\/p>\n
Le Journal du Dimanche<\/a> (considerat de francezi ca fiind o publica\u021bie mai degrab\u0103 impar\u021bial\u0103 \u0219i oficial\u0103), citat ulterior de Gatestone Institute<\/a> a publicat unul dintre cele mai cuprinz\u0103toare \u0219i detaliate studii de p\u00e2n\u0103 acum pe aceast\u0103 tem\u0103, public\u00e2ndu-l la sf\u00e2r\u0219itul lunii ianuarie 2024. \u0218i chiar dac\u0103 rezultatele nu au avut o r\u0103sp\u00e2ndire viral\u0103 pe re\u021belele de socializare sau \u00een presa mondial\u0103, anali\u0219tii care le-au analizat le catalogheaz\u0103 drept mai degrab\u0103 „\u00eengrijor\u0103toare”. Studiul men\u021bionat mai sus nu se refer\u0103 doar la migran\u021bii nou sosi\u021bi \u00een Fran\u021ba, ci mai degrab\u0103 la popula\u021bia musulman\u0103 din republic\u0103 \u00een ansamblu. A\u0219adar, pentru a \u00een\u021belege pe deplin situa\u021bia, ar fi nevoie de c\u00e2teva informa\u021bii prealabile despre modul \u00een care popula\u021bia musulman\u0103 din Fran\u021ba a devenit at\u00e2t de numeroas\u0103.<\/p> Din punct de vedere istoric, prezen\u021ba musulman\u0103 \u00een Fran\u021ba dateaz\u0103 din epoca colonial\u0103, \u00een special din secolele XIX \u0219i XX, c\u00e2nd Fran\u021ba avea colonii \u00een Africa de Nord, \u00een special \u00een Algeria, Maroc \u0219i Tunisia. Aceste leg\u0103turi coloniale au facilitat fluxuri semnificative de migra\u021bie din aceste regiuni c\u0103tre Fran\u021ba, multe persoane \u0219i familii mut\u00e2ndu-se pentru oportunit\u0103\u021bi economice, educa\u021bie \u0219i pentru a sc\u0103pa de instabilitatea politic\u0103 din \u021b\u0103rile lor de origine. Migra\u021bia musulmanilor din fostele colonii c\u0103tre Fran\u021ba a fost intensificat\u0103 \u0219i mai mult de cererea de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u00een perioada de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd Fran\u021ba s-a confruntat cu un deficit de for\u021b\u0103 de munc\u0103 pentru eforturile de reconstruc\u021bie.<\/p>\n \u00cen plus, evenimentele geopolitice \u0219i conflictele din lumea musulman\u0103 au influen\u021bat, de asemenea, modelele de migra\u021bie c\u0103tre Fran\u021ba. R\u0103zboaiele, represiunea politic\u0103 \u0219i instabilitatea economic\u0103 din \u021b\u0103ri precum Algeria, Siria \u0219i Irak au obligat persoane \u0219i familii s\u0103 se refugieze \u00een Fran\u021ba, contribuind la cre\u0219terea popula\u021biei musulmane prin intermediul programelor de azil \u0219i de reinstalare a refugia\u021bilor. Num\u0103rul exact al sosirilor datorate represiunii este necunoscut, deoarece este foarte greu de separat de migran\u021bii economici care au ajuns pe teritoriul Fran\u021bei. Mul\u021bi migran\u021bi din \u021b\u0103rile cu majoritate musulman\u0103 au fost atra\u0219i \u00een Fran\u021ba de promisiunea oportunit\u0103\u021bilor economice, a beneficiilor de securitate social\u0103 \u0219i a unui nivel de trai mai bun. Cu toate acestea, integrarea socio-economic\u0103 a acestor persoane, \u00een special a celor din medii defavorizate, a reprezentat p\u00e2n\u0103 acum o provocare serioas\u0103.<\/p>\n Rezultatele sondajului (men\u021bionate la \u00eenceputul articolului) cu privire la atitudinea musulmanilor francezi fa\u021b\u0103 de catolici, biserici \u0219i conceptul de Fran\u021ba sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eengrijor\u0103toare \u0219i necesit\u0103 o analiz\u0103 atent\u0103 a modului \u00een care trebuie s\u0103 se procedeze \u00een materie de politic\u0103.<\/p>\n Una dintre cele mai \u0219ocante constat\u0103ri sociologice este c\u0103 49% dintre musulmanii francezi doresc ca catolicii s\u0103 se converteasc\u0103 la islam pentru a se sim\u021bi integra\u021bi. Acest lucru sugereaz\u0103 un nivel semnificativ de tensiune religioas\u0103 sau o dorin\u021b\u0103 de domina\u021bie religioas\u0103 \u00een r\u00e2ndul unui num\u0103r semnificativ de persoane din cadrul comunit\u0103\u021bii musulmane. Un num\u0103r at\u00e2t de uimitor poate ridica chiar \u00eentrebarea „va fi vreodat\u0103 posibil\u0103 integrarea?”. Metoda de asimilare \u0219i de omogenizare cultural\u0103 a fost \u00eentotdeauna invers\u0103 – noul venit se adapteaz\u0103 la cultura locului \u00een care a sosit. A dori ca locul „gazd\u0103” s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe cultura \u0219i tradi\u021bia este \u00een mod clar o abordare \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 (\u0219i la limita ostilit\u0103\u021bii).<\/p>\n \u00cen mod similar, statistica care indic\u0103 faptul c\u0103 36% dintre musulmanii francezi doresc ca bisericile s\u0103 fie transformate \u00een moschei ridic\u0103 semne de \u00eentrebare cu privire la toleran\u021ba religioas\u0103 \u0219i la coexisten\u021ba \u00een Fran\u021ba. De\u0219i poate reflecta o dorin\u021b\u0103 de cre\u0219tere a vizibilit\u0103\u021bii \u0219i accesibilit\u0103\u021bii l\u0103ca\u0219urilor de cult islamice, aceasta subliniaz\u0103, de asemenea, nevoia de domina\u021bie men\u021bionat\u0103 mai sus. Acest lucru este deosebit de problematic din cauza istoriei \u0219i tradi\u021biei seculare a Fran\u021bei. O alt\u0103 cifr\u0103 \u00eengrijor\u0103toare \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 42% dintre musulmanii francezi plaseaz\u0103 respectul pentru legea islamic\u0103 Sharia mai presus de respectul pentru legile republicii franceze (procentul ajunge p\u00e2n\u0103 la 57%<\/a> \u00een r\u00e2ndul tinerilor musulmani cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 25 de ani).<\/p>\n Dezv\u0103luirea potrivit c\u0103reia 25% dintre musulmanii francezi resping cuv\u00e2ntul „Fran\u021ba” este deosebit de emo\u021bionant\u0103. Aceasta sugereaz\u0103 un sentiment de \u00eenstr\u0103inare sau de deconectare de identitatea na\u021bional\u0103, ceea ce nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u00eengrijorarea c\u0103 un procent foarte semnificativ nu se va putea integra niciodat\u0103, indiferent de abordarea aleas\u0103 de autorit\u0103\u021bile de la Paris sau de comunit\u0103\u021bile locale. Chiar \u0219i dintr-o perspectiv\u0103 musulman\u0103, a tr\u0103i \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu care nu te identifici deloc poate fi un element de frustrare \u0219i un factor de segregare autoimpus\u0103.<\/p>\n Ceea ce este \u0219i mai \u0219ocant \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste statistici este faptul c\u0103 guvernul \u0219i numeroase ONG-uri au investit resurse semnificative \u00een procesul de asimilare. Programele de abordare a problemelor de tensiune religioas\u0103, excluziune social\u0103 \u0219i identitate au fost numeroase, la fel ca \u0219i efortul factorilor de decizie politic\u0103, al liderilor comunitari \u0219i al indivizilor deopotriv\u0103 de a construi o societate mai incluziv\u0103 \u0219i mai coerent\u0103.<\/p>\n Cu toate acestea, animozitatea musulmanilor din Fran\u021ba nu este \u00eendreptat\u0103 doar \u00eempotriva francezilor \u0219i femeilor franceze. Potrivit rezultatelor sondajului, 17% dintre musulmanii care locuiesc \u00een Fran\u021ba recunosc c\u0103 nutresc sentimente de „ur\u0103” fa\u021b\u0103 de evrei. \u00cen plus, 39% dintre ei au o percep\u021bie negativ\u0103 a iudaismului, calific\u00e2ndu-\u0219i opiniile ca fiind slabe sau foarte slabe.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te Israelul, constat\u0103rile sunt deosebit de alarmante. 45% dintre musulmanii francezi \u00ee\u0219i exprim\u0103 dorin\u021ba de eradicare complet\u0103 a Israelului. \u00cen plus, o propor\u021bie echivalent\u0103 de musulmani francezi caracterizeaz\u0103 evenimentele violente comise de terori\u0219tii Hamas \u00een Israel la 7 octombrie 2023 – cuprinz\u00e2nd acte precum masacre, violuri, tortur\u0103, decapit\u0103ri \u0219i arderi – ca fiind „acte de rezisten\u021b\u0103”.<\/p>\n Studiul analizeaz\u0103, de asemenea, anumite aspecte ale criminalit\u0103\u021bii legate de popula\u021bia musulman\u0103 numeroas\u0103 care locuie\u0219te \u00een Fran\u021ba. De\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 valurile mari de migra\u021bie creeaz\u0103 \u00een general un v\u00e2rf de cre\u0219tere a criminalit\u0103\u021bii la \u00eenceputul lor, \u00een Fran\u021ba lucrurile par s\u0103 se fi \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit cu timpul, arat\u0103 datele. \u00cen fiecare zi, \u00een Fran\u021ba, au loc peste 120 de incidente care implic\u0103 atacuri cu cu\u021bitul. Majoritatea acestor agresiuni sunt comise de persoane de origine musulman\u0103 care, ulterior, invoc\u0103 dispre\u021bul lor fa\u021b\u0103 de necredincio\u0219i \u0219i fa\u021b\u0103 de Fran\u021ba \u00een fa\u021ba for\u021belor de ordine. \u00cen timp ce atacurile fatale cu cu\u021bitul capteaz\u0103 aten\u021bia presei, multe altele nu sunt raportate. \u00cen marile centre urbane, cazurile de jafuri \u0219i agresiuni fizice au devenit tot mai frecvente. \u00cen plus, Fran\u021ba este martor\u0103 la peste dou\u0103 sute de cazuri de viol zilnic, o mare parte dintre acestea fiind atribuite b\u0103rba\u021bilor musulmani care au intrat \u00een \u021bar\u0103 f\u0103r\u0103 documente corespunz\u0103toare. Acest lucru prezint\u0103 similitudini cu Suedia, unde postul na\u021bional de televiziune a documentat faptul c\u0103 58% dintre violatorii judeca\u021bi \u0219i condamna\u021bi sunt n\u0103scu\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate<\/a>.<\/p>\n \u00cen Fran\u021ba, peste 70% dintre de\u021binu\u021bii condamna\u021bi sunt de origine musulman\u0103, iar motivele sunt at\u00e2t de vizibile \u00eenc\u00e2t chiar \u0219i organiza\u021biile de st\u00e2nga au \u00eencetat s\u0103 mai foloseasc\u0103 retorica potrivit c\u0103reia acest lucru ar putea fi un produs al „rasismului sistemic”. \u00cen mod alarmant, doar o mic\u0103 parte (7 %) dintre imigran\u021bii ilegali care sunt condamna\u021bi primesc instruc\u021biuni de a p\u0103r\u0103si Fran\u021ba sau se confrunt\u0103 cu deportarea efectiv\u0103.<\/p>\nCum a devenit Fran\u021ba „casa” a aproape 6 milioane de musulmani?<\/h3>\n
Se integreaz\u0103 musulmanii?<\/h3>\n
Criminalitatea: o problem\u0103 major\u0103<\/h3>\n