\u00cen luna ianuarie a anului trecut, ministrul spaniol al Culturii, Ernest Urtasun, \u0219i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pozi\u021bia \u0219i punctul de vedere cu privire la problema decoloniz\u0103rii, \u0219i \u00een special a decoloniz\u0103rii muzeelor, afirm\u00e2nd urm\u0103toarele: „Este vorba de stabilirea unor spa\u021bii de dialog \u0219i de schimb, care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im acest cadru colonial”, care „se traduc \u00eentr-un proces de revizuire”.<\/p>\n
Referitor la acest subiect, Urtasun a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it c\u0103 decolonizarea muzeelor este o chestiune care trebuie tratat\u0103 urgent \u0219i, din acest motiv, va fi una dintre principalele linii de lucru care vor fi abordate de ministerul s\u0103u. \u00cen timpul apari\u021biei sale \u00een fa\u021ba Comisiei de Cultur\u0103 din Parlamentul spaniol, el a anun\u021bat c\u0103 va „avansa” \u00een ceea ce prive\u0219te acest subiect „care a fost deja abordat de alte muzee interna\u021bionale”, promov\u00e2nd un proces de revizuire care „permite dep\u0103\u0219irea unui cadru colonial sau ancorat \u00een iner\u021bii de gen sau etnocentrice care au grevat, \u00een multe ocazii”, viziunea asupra patrimoniului, istoriei \u0219i mo\u0219tenirii artistice.<\/p>\n
Acest proces de decolonizare include sec\u021biuni care merg de la no\u021biunea de rearanjare a colec\u021biilor cu un discurs respectuos \u0219i tolerant fa\u021b\u0103 de colonii, p\u00e2n\u0103 la actul de returnare a pieselor \u00een \u021b\u0103rile \u00een care au fost produse \u0219i g\u0103site ini\u021bial.<\/p>\n
\u00cen acest sens, Urtasun a precizat \u00een cadrul unei conferin\u021be de pres\u0103: „Muzeele noastre sunt muzee vii care, de-a lungul anilor, \u0219i-au adaptat proiectele muzeale pentru a \u00eencorpora noi perspective. Muzeele spaniole fac acest lucru de mul\u021bi ani \u0219i este un exerci\u021biu care va continua s\u0103 fie f\u0103cut”. Dup\u0103 aceste declara\u021bii ale ministrului, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Vox \u00een Congresul Deputa\u021bilor, Pepa Mill\u00e1n, a declarat c\u0103 propunerea ministrului Culturii este „o perdea de fum pentru a distrage aten\u021bia de la ceea ce este cu adev\u0103rat important, \u0219i anume c\u0103 acest guvern va acorda amnistie celor care au comis acte de terorism”.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, Vicente Barerra, vicepre\u0219edinte \u0219i consilier pentru cultur\u0103 \u0219i sport \u00een Comunitatea Valencian\u0103 din partea VOX, a cerut celorlalte guverne regionale ale PP \u0219i Vox s\u0103 nu respecte propunerea de decolonizare a muzeelor din domeniul culturii \u0219i l-a acuzat pe ministrul Urtasun c\u0103 „a cump\u0103rat legenda neagr\u0103” \u00eempotriva Spaniei.<\/p>\n
Cu aceast\u0103 idee \u00een minte, Museo de America din Madrid, a profitat de celebrarea Zilei Interna\u021bionale a Femeii, pe8<\/sup> martie., prin organizarea unei activit\u0103\u021bi \u00eempreun\u0103 cu „Movimiento Justicia Museal”, numit\u0103 „8-M. del postureo a la acci\u00f3n”, un atelier care a inclus o list\u0103 de activit\u0103\u021bi, care a fost prezentat\u0103 ca o „rund\u0103 de g\u00e2ndire \u0219i ac\u021biune grafic\u0103”, cu scopul final de a invita participan\u021bii s\u0103 „se \u00eentrebe \u0219i s\u0103 reformuleze pentru a locui \u00een prezent cu con\u0219tientizare”.<\/p>\n Museo de Am\u00e9rica a promovat activitatea pe platformele sale de socializare, asigur\u00e2nd c\u0103: „Activitatea va consta \u00eentr-o rund\u0103 de reflec\u021bie pentru a ne invita s\u0103 punem sub semnul \u00eentreb\u0103rii practicile coloniale, \u00eempletind cuno\u0219tin\u021bele transfeministe, antirasiste \u0219i intersec\u021bionale \u0219i o rund\u0103 de ac\u021biune pentru a ne exercita dreptul la participare, reprezentare \u0219i produc\u021bie de sensuri”.<\/p>\n Unul dintre participan\u021bi s-a g\u00e2ndit c\u0103 acest eveniment ar putea fi apropierea perfect\u0103 de politica decolonizatoare pe care ministrul Culturii a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it-o \u00een ianuarie \u0219i pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o pun\u0103 \u00een aplicare, \u00een ciuda lipsei de sens pe care ar putea s\u0103 o aib\u0103 sau a consecin\u021belor negative pe care le poate avea. Potrivit acesteia, la conferin\u021b\u0103 au luat cuv\u00e2ntul „o femeie indigen\u0103 bolivian\u0103, un travestit peruvian, o persoan\u0103 trans rasial\u0103 \u0219i un avocat din Sevilla, specializat \u00een drepturile omului \u0219i activist \u00een ap\u0103rarea poporului \u021bigan”, iar „niciunul dintre ei nu \u0219tia care este rolul lor \u00een acest eveniment”. Printre activit\u0103\u021bile organizate pentru aceast\u0103 sear\u0103, una dintre ele a constat \u00een redesenarea unor opere de art\u0103 care se g\u0103seau \u00een muzeu. Acestea au inclus spa\u021bii libere, invit\u00e2ndu-i pe participan\u021bi s\u0103 scrie „ce ar spune personajele”. Printre operele de art\u0103 alese pentru aceast\u0103 activitate, acestea nu au fost altele dec\u00e2t picturile Castelelor, lucr\u0103ri care reprezentau metisajul \u00een Viceregatul Noii Spanii. Dar acest lucru nu a p\u0103rut s\u0103 fie o problem\u0103, deoarece restul persoanelor care au participat la activitate au completat cu pl\u0103cere sarcina, incluz\u00e2nd fraze precum „anticolonialism”, „eurocentrism alb” \u0219i „furt de aur”, a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it participantul.<\/p>\n De-a lungul activit\u0103\u021bii, participan\u021bii au continuat s\u0103 se refere la un „capitalism patriarhal” \u0219i au repetat afirma\u021bii precum „Trebuie s\u0103 lu\u0103m cu asalt muzeele, se pare, \u0219i s\u0103 recuper\u0103m ceea ce este al nostru. Decolonizare, decolonizare, repara\u021bie, repara\u021bie, sinergii, heteropatriarhat, albie, eurocentrism.”<\/p>\n Acum, aceast\u0103 idee \u0219i noua politic\u0103 prezentat\u0103 de ministrul spaniol al culturii, Ernest Urtasun, poate fi ironic\u0103 \u0219i ar trebui reconsiderat\u0103, deoarece, aceia\u0219i oameni care cereau returnarea acestor picturi \u00een \u021b\u0103rile lor de origine, au fost primii care nu erau originari din Spania, dar care au decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen luna ianuarie a anului trecut, ministrul spaniol al Culturii, Ernest Urtasun, \u0219i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it pozi\u021bia \u0219i punctul de vedere cu privire la problema decoloniz\u0103rii, \u0219i \u00een special a decoloniz\u0103rii muzeelor, afirm\u00e2nd urm\u0103toarele: „Este vorba de stabilirea unor spa\u021bii de dialog \u0219i de schimb, care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im acest cadru colonial”, care „se traduc […]<\/p>\n","protected":false},"author":46,"featured_media":22588,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[183],"tags":[],"editorial-positions":[42],"regions":[355],"types":[456],"class_list":["post-22983","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura-ro","editorial-positions-focus","regions-southern-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\n