\u00cen perioada 14-18 noiembrie 2021, Universidad Francisco Marroqu\u00edn<\/a> din Guatemala City \u0219i-a s\u0103rb\u0103torit cea de-a 50-a aniversare g\u0103zduind o \u00eent\u00e2lnire regional\u0103 a Societ\u0103\u021bii Mont Pelerin. Ambele institu\u021bii sunt cu adev\u0103rat remarcabile. UFM a fost fondat\u0103 de omul de afaceri \u0219i antreprenor Manuel Ayau<\/a> \u00een 1971, c\u00e2nd \u0219i-a dat seama c\u0103 \u00een \u021bara sa marxistii controlau educa\u021bia, \u00een special \u00een \u0219tiin\u021bele sociale. Ceea ce el \u0219i grupul din jurul lui \u0219i-au dorit a fost o universitate bazat\u0103 ferm pe libertatea de g\u00e2ndire \u0219i de exprimare \u0219i c\u0103utarea adev\u0103rului. Societatea Mont Pelerin a fost fondat\u0103 de Friedrich von Hayek<\/a> \u00een 1947, cu participarea lui Ludwig von Mises, Wilhelm R\u00f6pke, Karl R. Popper, Bertrand de Jouvenel, Milton Friedman \u0219i al\u021bi g\u00e2nditori distin\u0219i din liberalul clasic (care \u00een zilele noastre \u00eenseamn\u0103 conservator- liberal<\/a> ) tradi\u0163ie. A fost menit\u0103 s\u0103 fie, \u0219i \u00eentr-adev\u0103r a fost, o academie interna\u021bional\u0103 \u00een care ideile puteau fi discutate \u0219i dezb\u0103tute liber. Societatea Mont Pelerin a fost identificat\u0103 de prieteni \u0219i inamici deopotriv\u0103 drept principala for\u021b\u0103 intelectual\u0103 din spatele redres\u0103rii rapide a Germaniei, Austriei \u0219i Italiei dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial: cancelarul german Ludwig Erhard, ministrul austriac de finan\u021be Reinhard Kamitz \u0219i pre\u0219edintele italian Luigi Einaudi. erau to\u021bi membri. Societatea a fost, de asemenea, destul de influent\u0103 \u00een anii 1980 \u0219i 1990, c\u00e2nd politicieni precum Margaret Thatcher \u00een Regatul Unit, Ronald Reagan \u00een Statele Unite, Sir Roger Douglas \u00een Noua Zeeland\u0103, V\u00e1clav Klaus \u00een Republica Ceh\u0103, Mart Laar \u00een Estonia \u0219i David Oddsson<\/a> , \u00een Islanda, a implementat programe ambi\u021bioase, cuprinz\u0103toare \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, de succes, de liberalizare, privatizare \u0219i stabilizare monetar\u0103 \u0219i fiscal\u0103.<\/p>\n La \u00eent\u00e2lnirea regional\u0103 din Guatemala, o nou\u0103 carte a fost distribuit\u0103 tuturor participan\u021bilor, Ayau’s Revolution: The Creation of Universidad Franciso Marroqu\u00edn<\/em> , de regretatul Thomas Landess. Spune povestea lui Ayau. Tat\u0103l s\u0103u, proprietarul unei fabrici de gaz din Guatemala, a murit \u00een 1930, c\u00e2nd Manuel avea doar cinci ani, iar v\u0103duva s-a mutat la scurt timp dup\u0103 aceea cu copiii ei \u00een Statele Unite. Ayau a primit studiile \u00een Canada \u0219i Statele Unite \u0219i a devenit inginer mecanic. S-a \u00eentors \u00een Guatemala \u00een 1950 \u0219i a preluat fabrica de gaze a familiei. Acum s-a confruntat cu aceea\u0219i problem\u0103 ca orice persoan\u0103 g\u00e2nditoare din America Latin\u0103: de ce Canada \u0219i Statele Unite au fost at\u00e2t de mai bogate dec\u00e2t \u021b\u0103rile din America Latin\u0103? Marxi\u015ftii au avut un r\u0103spuns u\u015for: exploatarea de c\u0103tre yankei. Dar aceast\u0103 explica\u021bie nu avea sens. Statele Unite nu erau bogate pentru c\u0103 Guatemala \u0219i alte \u021b\u0103ri din sud erau s\u0103race. Comer\u021bul exterior fusese \u00eentotdeauna o mic\u0103 parte din comer\u021bul SUA, iar economia ei \u00eencepuse s\u0103 creasc\u0103 aproape de la \u00eenceput. Statele Unite erau bogate pentru c\u0103 economia ei, ini\u021bial \u00een mare parte liber\u0103, a \u00eencurajat inova\u021bia \u0219i antreprenoriatul, \u00een timp ce guvernul ei a asigurat ap\u0103rarea necesar\u0103 a drepturilor de proprietate privat\u0103 \u0219i a libert\u0103\u021bii economice. Guatemala r\u0103mase s\u0103rac\u0103, pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 urmase versiunea modern\u0103 a mercantilismului, \u00een baza c\u0103reia guvernul acorda favoruri sus\u021bin\u0103torilor s\u0103i \u0219i \u00eei proteja de concuren\u021b\u0103. Cu siguran\u021b\u0103 a existat exploatare \u00een Guatemala, dar a fost exploatare de c\u0103tre monopoli\u0219ti locali \u0219i oficiali \u0219i politicieni corup\u021bi.<\/p>\n Ayau avea o minte curioas\u0103, cercet\u0103toare. \u00cenc\u0103 era \u00een c\u0103utarea unor r\u0103spunsuri adecvate, c\u00e2nd \u00eentr-o zi un prieten i-a dat un pamflet de la Funda\u021bia pentru Educa\u021bie Economic\u0103<\/a> , o institu\u021bie din New York care promoveaz\u0103 libertatea economic\u0103. Directorul s\u0103u, omul de afaceri Leonard Read, fusese unul dintre membrii fondatori ai Societ\u0103\u021bii Mont Pelerin. Ayau a g\u0103sit argumentul libert\u0103\u021bii subliniat \u00een pamflet conving\u0103tor. A vizitat sediul FEE data viitoare c\u00e2nd a fost \u00een Statele Unite \u0219i s-a \u00eentors \u00een Guatemala \u00eenc\u0103rcat cu c\u0103r\u021bi \u0219i pamflete. Apoi, el \u0219i un cerc restr\u00e2ns de oameni de afaceri similari au \u00eenceput s\u0103 studieze serios lucr\u0103rile lui Hayek \u0219i Mises. Ei \u0219i-au g\u0103sit argumentele puternice: c\u0103 socialismul era obligat s\u0103 e\u0219ueze, deoarece planificatorii nu au putut niciodat\u0103 s\u0103 utilizeze toate cuno\u0219tin\u021bele dispersate \u00eentre agen\u021bii individuali care opereaz\u0103 \u00een economie \u0219i c\u0103 o economie liber\u0103 era fezabil\u0103 deoarece ordinea putea ap\u0103rea spontan prin ajust\u0103ri reciproce progresive, facilitate de mecanism de pre\u021b \u0219i prin practici testate \u00een timp, f\u0103r\u0103 ca nimeni s\u0103 proiecteze sau s\u0103 inten\u021bioneze aceast\u0103 comand\u0103. \u00cen 1959, grupul lui Ayau a \u00eenfiin\u021bat un institut, Centrul de Studii Economice \u0219i Sociale<\/a> \u0219i, treptat, au stabilit contacte cu liberali economici de seam\u0103 din str\u0103in\u0103tate, cum ar fi Mises, Hayek \u0219i Friedman. \u00cen 1964, Ayau a devenit membru al Societ\u0103\u021bii Mont Pelerin.<\/p>\n A devenit din ce \u00een ce mai clar pentru Ayau \u0219i prietenii s\u0103i c\u0103 adev\u0103rata problem\u0103 \u00een \u021b\u0103rile s\u0103race era despre institu\u021bii, nu despre indivizi. Nu era nevoie de conduc\u0103tori mai buni, ci regulile proaste \u00eempiedicau progresul. Ayau a descoperit c\u0103 mul\u021bi al\u021bi membri ai comunit\u0103\u021bii de afaceri din Guatemala nu pl\u0103teau dec\u00e2t din mintea liberei \u00eentreprinderi. Ceea ce \u00ee\u0219i doreau cu adev\u0103rat era un monopol confortabil protejat de guvern \u00een propriul lor col\u021b. Ei au sus\u021binut capitalismul de prieteni, nu capitalismul antreprenorial. Ayau a realizat, de asemenea, ceea ce Hayek a subliniat \u00eentotdeauna c\u0103 reformele sociale necesit\u0103 o strategie pe termen lung, a\u0219a cum au adoptat-o sociali\u0219tii Fabian din Anglia. \u00cen cele din urm\u0103, oamenii sunt guverna\u021bi de ideile pe care le accept\u0103, adesea tacit, despre modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 lumea, iar sarcina era astfel s\u0103-\u0219i schimbe ideile, chiar dac\u0103 ar dura decenii. Sarcina a fost de a face vizibil\u0103 m\u00e2na invizibil\u0103 a lui Adam Smith \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, de a face posibil imposibilul politic. \u00cen Guatemala la acea vreme exista o singur\u0103 universitate, San Carlos, \u0219i era dominat\u0103 de marxi\u015fti. Ayau \u0219i grupul s\u0103u au decis a\u0219adar s\u0103 \u00eenfiin\u021beze o universitate care s\u0103 nu fie o tab\u0103r\u0103 de antrenament pentru revolu\u021bionari sau un teren de reproducere pentru fantasi\u0219ti. Ei au fondat Universidade Francisco Marroqu\u00edn \u00een 1971, numindu-o dup\u0103 primul episcop din Guatemala, care a fost \u0219i un renumit traduc\u0103tor de lucr\u0103ri \u00een limbile Americii Centrale. Ayau a fost pre\u0219edintele UFM p\u00e2n\u0103 \u00een 1988, \u00een timp ce se ocupa \u0219i de interesele sale de afaceri. Universitatea este dedicat\u0103 \u201eeduca\u021biei \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirii principiilor etice, judiciare \u0219i economice ale unei societ\u0103\u021bi de persoane libere \u0219i responsabile\u201d. De la \u00eenceput, a perceput taxe mai mari dec\u00e2t alte universit\u0103\u021bi din Guatemala, dar s-a m\u00e2ndrit \u0219i c\u0103 ofer\u0103 o educa\u021bie mai bun\u0103. Bursele sunt puse la dispozi\u021bia studen\u021bilor dota\u021bi \u0219i cu mijloace modeste. G\u00e2nditorii \u0219i scriitorii care au primit titluri de doctor onorific de la UFM includ laurea\u021bii Nobel Friedrich von Hayek, Milton Friedman, James M. Buchanan, Vernon Smith \u0219i Mario Vargas Llosa. \u00cen 2021, UFM avea 2.800 de studen\u021bi \u00eenscri\u0219i. Este situat \u00eentr-un campus spectaculos, aproape de centrul ora\u0219ului Guatemala, \u00eentr-o vale verde.<\/p>\n L-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 pe Ayau \u00een toamna anului 1980, la adunarea general\u0103 a Societ\u0103\u021bii Mont Pelerin din Stanford. El a fost apoi pre\u0219edintele \u00een func\u021bie al Societ\u0103\u021bii \u0219i \u00een discursul s\u0103u preziden\u021bial a discutat despre a\u0219a-numita dezbatere de calcul din anii 1920 \u0219i 1930 dintre Mises \u0219i Hayek, pe de o parte, \u0219i unii economi\u0219ti sociali\u0219ti, pe de alt\u0103 parte, despre fezabilitatea socialismului. Sociali\u0219tii au trebuit s\u0103 recunoasc\u0103 puterea argumentelor lui Mises \u0219i Hayek \u0219i, ca r\u0103spuns, au construit un model de \u201esocialism de pia\u021b\u0103\u201d care, totu\u0219i, nu a fost pus \u00een aplicare nic\u0103ieri, f\u0103r\u0103 a fi surprinz\u0103tor, deoarece este pur\u0103 fantezie, ignor\u00e2nd necesitatea tranzac\u021biilor cu capital real pentru a stabili un pre\u021b realist al capitalului. . Apoi am \u00eent\u00e2lnit adesea Ayau la \u00eent\u00e2lnirile MPS, mai ales la \u00eent\u00e2lnirea regional\u0103 pe care am organizat-o cu Harold Demsetz \u00een Islanda \u00een vara lui 2005. Am devenit prieteni buni. Ayau era un b\u0103rbat frumos, nu foarte \u00eenalt, cu tr\u0103s\u0103turi delicate, energic \u0219i vioi, mereu vesel \u0219i prietenos. Strategia lui nu a fost niciodat\u0103 s\u0103-\u0219i atace adversarii personal, ci mai degrab\u0103 s\u0103 ofere cele mai puternice argumente posibile pentru pozi\u021biile sale \u0219i apoi s\u0103 adauge una sau dou\u0103 glume pentru a u\u0219ura starea de spirit, dar fermitatea sa \u00een scop \u0219i claritatea vederii erau totu\u0219i evidente. S-a bucurat de un mare respect \u00een Guatemala \u0219i la nivel interna\u021bional: a slujit, de exemplu, \u00een Consiliul de administra\u021bie al venerabilului Liberty Fund<\/a> din Indianapolis timp de mul\u021bi ani. Este \u00eentr-adev\u0103r un mic miracol c\u0103 Guatemala nu a parcurs, \u00een ciuda multor dificult\u0103\u021bi, aceea\u0219i cale dezastruoas\u0103 ca Cuba \u0219i acum Nicaragua \u0219i Venezuela, iar acest lucru poate fi atribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 eforturilor lui Ayau \u0219i grupului s\u0103u. Ayau a murit \u00een 2010, dar UFM este \u00eenfloritoare, a\u0219a cum a demonstrat reuniunea regional\u0103 superb organizat\u0103 \u0219i de succes a Societ\u0103\u021bii Mont Pelerin din Guatemala City.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Am petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Guatemala \u00een noiembrie, la impresionanta Universitatea Francisco Marroqu\u00edn… \u00cen perioada 14-18 noiembrie 2021, Universidad Francisco Marroqu\u00edn din Guatemala City \u0219i-a s\u0103rb\u0103torit cea de-a 50-a aniversare g\u0103zduind o \u00eent\u00e2lnire regional\u0103 a Societ\u0103\u021bii Mont Pelerin. Ambele institu\u021bii sunt cu adev\u0103rat remarcabile. UFM a fost fondat\u0103 de omul de afaceri \u0219i antreprenor Manuel […]<\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":1947,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[157,160],"tags":[],"editorial-positions":[42],"regions":[383],"types":[456],"class_list":["post-2357","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comert-si-economie","category-politica","editorial-positions-focus","regions-the-americas-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\nDe ce sunt unele \u021b\u0103ri s\u0103race?<\/h2>\n
Adev\u0103rata problem\u0103: institu\u021bii, nu indivizi<\/h2>\n