Mario Puzo \u0219i Thomas Piketty \u00eel citeaz\u0103 am\u00e2ndoi pe Balzac, dar \u00eel reprezint\u0103 gre\u0219it…<\/p>\n
Economistul francez Thomas Piketty l-a \u00eenlocuit pe filozoful american John Rawls ca guru-\u0219ef al st\u00e2ngii, a\u0219a cum am subliniat \u00een dou\u0103<\/a> articole<\/a> din The Conservative<\/em> . Diferen\u021ba dintre ei este c\u0103 Rawls era \u00eengrijorat de s\u0103raci. El a considerat o societate \u00een care cei mai prost \u00een stare s\u0103 fie c\u00e2t de bine ar putea fi ei, chiar dac\u0103 acest lucru presupunea o anumit\u0103 inegalitate \u00een avere sau venituri. Pe de alt\u0103 parte, Piketty este preocupat de boga\u021bi. Ei, spune el, dob\u00e2ndesc \u00een mod constant o propor\u021bie mai mare din bog\u0103\u021bia total\u0103, amenin\u021b\u00e2nd astfel democra\u021bia. Prin urmare, el dore\u0219te s\u0103-\u0219i exproprieze cea mai mare parte a veniturilor \u0219i a bog\u0103\u021biei prin impozite globale confiscatoare, 80% pe venituri mari \u0219i 5% pe avere. Altfel ne-am \u00eentoarce la societatea inegalit\u0103\u021bii extreme descris\u0103 \u00een celebrul roman al lui Balzac P\u00e8re Goriot<\/em> la care Piketty se refer\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri. Totu\u0219i, am sus\u021binut c\u0103 Piketty gre\u0219e\u0219te c\u00e2nd \u00eel \u00eenrola pe Balzac ca sus\u021bin\u0103tor. P\u00e8re Goriot<\/em> este despre fragilitatea bog\u0103\u021biei \u0219i fragilitatea fiin\u021belor umane. Protagoni\u0219tii principali sunt cu to\u021bii lipsi\u021bi de bani, chiar dac\u0103 nu sunt to\u021bi s\u0103raci. Piketty afirm\u0103 c\u0103 romanul dezv\u0103luie \u201ecinismul unei societ\u0103\u021bi complet corupte de bani\u201d. Dar nu banii \u00eei corup pe protagoni\u0219tii principali. Ceea ce \u00eei corup este mai degrab\u0103 c\u0103utarea lor unic\u0103 de pasiuni sau pl\u0103ceri care \u00eei conduc s\u0103 ignore principiile morale. De asemenea, este gre\u0219it c\u0103 \u00een capitalismul modern bog\u0103\u021bia se aga\u021b\u0103 cumva de familii de genera\u021bii. Piketty afirm\u0103 c\u0103 \u201eavu\u021bia mo\u0219tenit\u0103 se apropie de a fi la fel de decisiv\u0103 la \u00eenceputul secolului dou\u0103zeci \u0219i unu precum a fost \u00een epoca p\u0103rintelui Goriot al lui Balzac\u201d. Dimpotriv\u0103, cei mai mul\u021bi miliardari de pe listele publicate \u00een mod regulat de reviste \u0219i ziare sunt \u00een zilele noastre self-made men.<\/p>\n P\u00e8re Goriot<\/em> are loc la Paris timp de c\u00e2teva luni \u00een 1819\u20131820, la scurt timp dup\u0103 restaurarea regilor Bourbon pe tronul Fran\u021bei. \u00cen Capitala secolului XXI<\/em> , Piketty consacr\u0103 un \u00eentreg capitol unei discu\u021bii \u00eentre doi protagoni\u0219ti ai romanului, Eug\u00e8ne de Rastignac \u0219i Vautrin, care locuiesc ambii \u00een aceea\u0219i pensiune modest\u0103. Rastignac este un t\u00e2n\u0103r student la drept ambi\u021bios dintr-o familie nobil\u0103, dar f\u0103r\u0103 bani, din sudul Fran\u021bei. Viseaz\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een societatea parizian\u0103 \u0219i s\u0103 aib\u0103 o carier\u0103 str\u0103lucitoare. A vizitat deja o rud\u0103 de seam\u0103, doamna de Beaus\u00e9ant, care se ofer\u0103 s\u0103-l introduc\u0103 \u00een societate. Totu\u0219i, ea \u00eel avertizeaz\u0103 c\u0103 lumea este rea. \u201eCu c\u00e2t e\u0219ti mai rece calculatoare, cu at\u00e2t vei merge mai departe. Lovi\u021bi f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u0219i oamenii se vor teme de tine. Accept\u0103 b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile ca ni\u0219te simpli cai de po\u0219t\u0103 care trebuie l\u0103sa\u021bi uza\u021bi \u00een fiecare etap\u0103 \u0219i vei ajunge la v\u00e2rful ambi\u021biilor tale\u201d, \u00eei spune ea veri\u0219oarei ei. \u201eLa Paris succesul este totul, este cheia puterii\u201d, adaug\u0103 ea.<\/p>\n Vautrin repet\u0103 \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te sfatul doamnei de Beaus\u00e9ant. El este un personaj misterios, care vine \u0219i pleac\u0103 f\u0103r\u0103 vreun scop aparent, dar nu pare r\u0103u. Este prietenos, dar ironic \u0219i chiar cinic. Dup\u0103 cum spune Piketty, \u201eVautrin \u00eei explic\u0103 lui Rastignac c\u0103 este iluzoriu s\u0103 credem c\u0103 succesul social poate fi ob\u021binut prin studiu, talent \u0219i efort\u201d. Discu\u021bia lui cu Rastignac devine o prelegere pentru el. Vautrin observ\u0103 c\u0103 \u00een Fran\u021ba exist\u0103 cincizeci de mii de tineri cu aceea\u0219i pozi\u021bie ca \u0219i Rastignac care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 rapid. \u2014 \u0218ti\u021bi cum s\u0103 ajunge\u021bi aici: prin inteligen\u021b\u0103 str\u0103lucitoare sau prin corup\u021bie priceput\u0103. Fie arunca\u021bi masa omenirii ca o minge de tun, fie infiltra\u021bi-le ca pe o cium\u0103. Nu e bine s\u0103 fii sincer. Vautrin continu\u0103: \u201eCorup\u021bia prosper\u0103, talentul este rar, a\u0219a c\u0103 corup\u021bia este arma majorit\u0103\u021bii mediocre \u0219i vei sim\u021bi c\u0103 te \u00een\u021bepe oriunde te duci\u201d. El subliniaz\u0103 c\u0103 nu o condamn\u0103. \u2014 \u00centotdeauna a fost a\u0219a. Moralizarea nu o va schimba niciodat\u0103. Omul este imperfect. Uneori este mai mult sau mai pu\u021bin ipocrit, iar apoi pro\u0219tii spun c\u0103 este moral sau imoral. Nu \u00eei acuz pe boga\u021bi \u00een favoarea maselor. Omul este acela\u0219i \u00een sus, \u00een jos, \u00een mijloc.’<\/p>\n Pentru a avansa \u00een via\u021b\u0103, Rastignac trebuie s\u0103 fie un oportunist, \u00eei spune Vautrin. \u201eDac\u0103 mai am un sfat pentru tine, animalul meu de companie, acela este s\u0103 nu te \u021bii de p\u0103rerea ta mai ferm dec\u00e2t de cuvintele tale. C\u00e2nd vi se cere, vinde\u021bi-le. Un om care se laud\u0103 c\u0103 nu-\u0219i schimb\u0103 niciodat\u0103 p\u0103rerile este un om angajat mereu s\u0103 urmeze o linie dreapt\u0103, un idiot care crede \u00een infailibilitate. Nu exist\u0103 principii, doar evenimente; fara legi, doar circumstante. Omul t\u0103u excep\u021bional se adapteaz\u0103 la evenimente \u0219i circumstan\u021be pentru a le controla. La sf\u00e2r\u0219itul prelegerii sale, Vautrin spune: \u201eSecretul marii bog\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 o surs\u0103 evident\u0103 este o crim\u0103 uitat\u0103, uitat\u0103 pentru c\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 cu grij\u0103\u201d. Aceast\u0103 propozi\u021bie a devenit celebr\u0103 ca epigraf\u0103 atribuit\u0103 lui Balzac \u00een cea a lui Mario Puzo Na\u0219ul,<\/em> publicat \u00een 1969: \u201e\u00cen spatele oric\u0103rei mari averi se afl\u0103 o crim\u0103\u201d. Dar Puzo \u00eel citeaz\u0103 gre\u0219it pe Balzac. Romancierul francez a vorbit despre \u201emarea bog\u0103\u021bie f\u0103r\u0103 o surs\u0103 evident\u0103\u201d, nu despre orice mare avere. Desigur, oamenii pot deveni boga\u021bi f\u0103r\u0103 a comite vreo crim\u0103.<\/p>\n De asemenea, Piketty \u00eel denatura pe Balzac. \u00cen primul r\u00e2nd, cine este Vautrin? Nu este un \u00een\u021belept amabil, cu p\u0103rul alb, care roste\u0219te cuvinte de \u00een\u021belepciune care au fost transmise de-a lungul secolelor. Se pare c\u0103 numele adev\u0103rat al lui Vautrin este Jacques Collin. A lucrat ca func\u021bionar de banc\u0103, dar nu era de tip c\u0103s\u0103torit, a\u0219a cum a fost pus cu delicate\u021be \u00een trecut. S-a \u00eendr\u0103gostit de un soldat italian ar\u0103tos \u0219i c\u00e2nd soldatul a comis un fals, Collin \u0219i-a asumat responsabilitatea \u0219i a fost condamnat la cinci ani de \u00eenchisoare. Vautrin, cu alte cuvinte, a fost guvernat (sau indus \u00een eroare) de o pasiune arz\u0103toare, nu de realismul pe care acum pretinde c\u0103 \u00eel reprezint\u0103. Dup\u0103 c\u00e2teva tentative de evadare, pedeapsa lui Vautrin a fost m\u0103rit\u0103 la dou\u0103zeci de ani. C\u00e2nd \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe Rastignac la Paris, el conduce o re\u021bea clandestin\u0103 de prizonieri actuali \u0219i fo\u0219ti \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 ca bancherul lor. El a evadat din nou din \u00eenchisoare, dar poli\u021bia este pe drumul s\u0103u. Vautrin \u00eei place Rastignac-ul atr\u0103g\u0103tor, iar \u00een discu\u021bia lor, el se ofer\u0103 s\u0103-l ajute pe Rastignac s\u0103 se \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 rapid. Un alt locatar din pensiune este Victorine Taillefer, fiica dulce \u0219i bl\u00e2nd\u0103 a unui bancher bogat, care totu\u0219i a renegat-o \u0219i vrea s\u0103 lase totul fiului s\u0103u. Vautrin \u00eei spune lui Rastignac c\u0103 ar trebui s\u0103 o curteze \u0219i s\u0103 o conving\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu el. Vautrin avea s\u0103 se asigure c\u0103 fratele ei va fi ucis \u00eentr-un duel \u0219i, ulterior, fata va mo\u0219teni toat\u0103 averea tat\u0103lui ei. \u00cengrozit, Rastignac respinge planul.<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, criminalitatea rareori pl\u0103te\u0219te. Criminalii sunt prin\u0219i, a\u0219a cum face Vautrin la scurt timp dup\u0103 prelegerea lui la Rastignac. \u00centr-adev\u0103r, Vautrin este ultima persoan\u0103 care ar trebui s\u0103 le fac\u0103 altora lec\u021bii despre cum s\u0103 avanseze \u00een via\u021b\u0103, sacrific\u00e2nd totul pentru un t\u00e2n\u0103r atr\u0103g\u0103tor \u0219i pornind apoi \u00eentr-o carier\u0103 criminal\u0103, cu poli\u021bia \u00een urm\u0103rire. Vautrin este o prad\u0103, nu un v\u00e2n\u0103tor. El este un proscris, nu un ghid de \u00eencredere pentru o via\u021b\u0103 de succes. Dar, l\u0103s\u00e2nd deoparte activit\u0103\u021bile criminale, au dreptate doamna de Beaus\u00e9ant \u0219i Vautrin c\u0103 oamenii ar trebui s\u0103-\u0219i urm\u0103reasc\u0103 cu o singur\u0103 minte interesul lor \u00eengust, f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de principiile morale? Un r\u0103spuns este c\u0103 un astfel de comportament poate fi auto\u00eenfr\u00e2ng\u0103tor din simplul motiv c\u0103, de obicei, trebuie s\u0103 ai \u00eencredere dac\u0103 vrei s\u0103 avansezi \u0219i nu po\u021bi construi \u00eencrederea dec\u00e2t pe termen lung, fiind suficient de consecvent \u0219i onest. Oportunismul nu pl\u0103te\u0219te \u00eentotdeauna. Aminti\u021bi-v\u0103 de maestrul recunoscut al realismului, Niccol\u00f2 Machiavelli. \u00cen Floren\u021ba, el lucrase pentru republica care \u00een 1494 a \u00eenlocuit domnia familiei Medici. Dar c\u00e2nd Medicii s-au \u00eentors \u00een 1512, el a \u00eencercat s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu ei. Dup\u0103 dificult\u0103\u021bi ini\u021biale, a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Dar \u00een 1527, republicanii i-au alungat din nou pe Medici, iar acum \u00eel considerau pe Machiavelli ca pe un renegat, iar el a murit la scurt timp dup\u0103 aceea, un aspirant dezam\u0103git f\u0103r\u0103 niciun aliat. Principiile moralit\u0103\u021bii tradi\u021bionale sunt linii directoare indispensabile \u00eentr-o lume a incertitudinii \u0219i a ignoran\u021bei individuale, chiar dac\u0103 nu sunt \u00eentotdeauna respectate.<\/p>\n Vautrin gre\u0219e\u0219te c\u00e2nd \u00eei explic\u0103 lui Rastignac \u201ec\u0103 este iluzoriu s\u0103 credem c\u0103 succesul social poate fi ob\u021binut prin studiu, talent \u0219i efort\u201d. Chiar \u0219i Piketty recunoa\u0219te c\u0103 el \u00eensu\u0219i nu ar sf\u0103tui un t\u00e2n\u0103r student la drept s\u0103-\u0219i abandoneze studiile \u0219i s\u0103 ri\u0219te \u00een schimb totul pe un pariu disperat. \u00centr-adev\u0103r, Balzac comenteaz\u0103 o exclama\u021bie a lui Rastignac c\u0103 va reu\u0219i: \u201eCuvintele juc\u0103torului de noroc, ale marelui soldat, cuvinte fatale care ruineaz\u0103 mai mul\u021bi oameni dec\u00e2t r\u0103scump\u0103r\u0103\u201d. \u00cen cazinou, banca c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eentotdeauna la final. \u00cen via\u021ba real\u0103, studiul, talentul \u0219i efortul sunt cruciale. Dar nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 mai adaug dou\u0103 puncte despre prelegerea lui Vautrin. Cu siguran\u021b\u0103 are dreptate c\u0103 omul este imperfect \u0219i adesea ipocrit. (Acesta este \u00eentr-adev\u0103r tema \u00een multe dintre romanele lui Balzac.) Dar concluzia logic\u0103 din aceasta este c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 restr\u00e2ngem oportunit\u0103\u021bile oamenilor de a face r\u0103u, iar acest lucru poate fi realizat cel mai bine printr-un guvern limitat, un sistem de control \u0219i echilibru, nu prin cre\u0219terea puterilor statului, a\u0219a cum propune Piketty. . Nu mi-ar pl\u0103cea s\u0103 fiu condus de unii dintre protagoni\u0219tii frivoli, impulsivi, obsesivi \u0219i chiar pe jum\u0103tate nebuni din P\u00e8re Goriot<\/em> . \u00cen al doilea r\u00e2nd, Piketty comenteaz\u0103 c\u0103 \u00een Fran\u021ba secolului al XIX-lea trebuie s\u0103 fi fost tentant pentru cei care au mo\u0219tenit bog\u0103\u021bia s\u0103 nu munceasc\u0103 deloc. Poate avea dreptate \u00een privin\u021ba asta. Dar este tentant \u0219i ast\u0103zi ca cei care pot ob\u021bine beneficii sociale \u00een virtutea faptului c\u0103 s-au n\u0103scut \u00eentr-o \u021bar\u0103 bogat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 nicio contribu\u021bie proprie s\u0103 nu munceasc\u0103 deloc. De ce ar trebui ca presta\u021biile sociale mo\u0219tenite, pe care le sprijin\u0103 Piketty, s\u0103 fie mai bune dec\u00e2t averea mo\u0219tenit\u0103, c\u0103reia el se opune?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Mario Puzo \u0219i Thomas Piketty \u00eel citeaz\u0103 am\u00e2ndoi pe Balzac, dar \u00eel reprezint\u0103 gre\u0219it… Economistul francez Thomas Piketty l-a \u00eenlocuit pe filozoful american John Rawls ca guru-\u0219ef al st\u00e2ngii, a\u0219a cum am subliniat \u00een dou\u0103 articole din The Conservative . Diferen\u021ba dintre ei este c\u0103 Rawls era \u00eengrijorat de s\u0103raci. El a considerat o societate […]<\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":1853,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[183,184],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[365],"types":[456],"class_list":["post-2391","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura-ro","category-eseuri","regions-western-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\nSfatul doamnei de Beaus\u00e9ant<\/h2>\n
Sfatul lui Vautrin<\/h2>\n
Cine este Vautrin?<\/h2>\n
Da, omul este \u00eentr-adev\u0103r imperfect<\/h2>\n