Economistul francez Thomas Piketty a devenit noul guru, sau idol, al st\u00e2ngii, \u00eenlocuindu-l pe filozoful american John Rawls. Piketty’s Capital in the Twenty-First Century<\/em> \u2014 unde titlul face eco \u00een mod con\u0219tient Capitalul<\/em> lui Marx \u2014 a fost un bestseller \u00een 2014, de\u0219i s-a putut observa pe Kindle c\u0103 pu\u021bini dintre cump\u0103r\u0103tori au citit mai mult dec\u00e2t introducerea. Mesajul lui Piketty este, pe scurt, c\u0103 \u00een Occident inegalitatea de avere \u0219i de venituri a crescut \u00een ultimele decenii \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t practic ne \u00eentoarcem la societatea de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, descris\u0103 de Honor\u00e9 de Balzac \u00een romanele sale, \u00een primul r\u00e2nd P\u00e8re<\/em> . Goriot<\/em> , publicat \u00een 1835. Piketty citeaz\u0103 pe larg din P\u00e8re Goriot.<\/em> Romanul are loc \u00een 1819\u20131820. Este vorba despre un t\u00e2n\u0103r nobil din sudul Fran\u021bei, Eug\u00e8ne de Rastignac, care studiaz\u0103 dreptul la Paris. Locuie\u0219te \u00eentr-o pensiune modest\u0103 cu al\u021bi oameni, printre care \u0219i b\u0103tr\u00e2nul Goriot, care a fost un negustor bogat, dar a fost retrogradat \u00een s\u0103r\u0103cie, pentru c\u0103 \u0219i-a cheltuit aproape toat\u0103 averea pe cele dou\u0103 fiice ale sale nerecunosc\u0103toare, ambele c\u0103s\u0103torite cu nobili. Goriot este mistuit de dragostea sa ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 pentru fiicele sale. \u0218tie c\u0103 nu l-ar ignora dac\u0103 i-ar mai r\u0103m\u00e2ne ni\u0219te bani, ceea ce \u00eel face s\u0103 exclame pe patul de bolnav: \u201eBanii sunt via\u021b\u0103. Banii fac totul. Piketty comenteaz\u0103 c\u0103 Rastignac \u201edescoper\u0103 cinismul unei societ\u0103\u021bi complet corupte de bani\u201d. Capitalismul modern este la fel de r\u0103u, crede Piketty.<\/p>\n Acest lucru nu este plauzibil, nici ca o interpretare a lui Balzac, nici ca o relatare a capitalismului modern. Pentru bani trebuie spus c\u0103 de la sine nu a f\u0103cut niciodat\u0103 r\u0103u nim\u0103nui. Este un mijloc de schimb care faciliteaz\u0103 diviziunea muncii \u0219i astfel crearea bog\u0103\u021biei reale. Banii sunt un instrument social, nu un agent independent. Este adev\u0103rat c\u0103 avari\u021bia este un viciu, dar avari\u021bia este c\u0103utarea excesiv\u0103 \u0219i anormal\u0103 a banilor de dragul banilor. Oamenii normali vor bani pentru c\u0103 \u00eei pot folosi pentru a cump\u0103ra bunuri \u0219i pentru a-\u0219i satisface nevoile. Dac\u0103 nevoile lor sunt imorale, putem spune c\u0103 sunt corupti, dar nu sunt corupti de bani, ci mai degrab\u0103 de propria lor imoralitate. Ei nu sunt r\u0103i din cauza banilor lor, ci pentru c\u0103 au \u00eencercat s\u0103-i ob\u021bin\u0103 prin fraud\u0103 sau violen\u021b\u0103 sau pentru c\u0103 \u0219i-au folosit banii prost sau frivol. B\u0103tr\u00e2nul Goriot \u00eencerca, de exemplu, s\u0103 cumpere ceva ce nu poate fi cump\u0103rat, afec\u021biunea fiicelor sale. De obicei, banii sunt o for\u021b\u0103 eliberatoare. Permite alegerea, dar nu o \u00eenlocuie\u0219te. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, prima cerere a sindicatelor islandeze a fost ca muncitorii s\u0103 fie pl\u0103ti\u021bi \u00een bani, nu \u00een m\u0103rfuri sau \u00een cupoane. Dac\u0103 ar fi pl\u0103ti\u021bi \u00een bani, ar putea decide cum s\u0103 dispun\u0103 de ei. Ceea ce este totu\u0219i corupt este degradarea banilor, practicat\u0103 de guverne din timpuri imemoriale. Are, de obicei, dou\u0103 tipuri de victime, cea gospod\u0103reasc\u0103 \u0219i cea s\u0103rac\u0103. Cei economisi \u00ee\u0219i v\u0103d economiile sc\u0103z\u00e2nd \u00een valoare, iar s\u0103racii nu au mijloace de a se ap\u0103ra \u00eempotriva deprecierii monedei: nu posed\u0103 lingouri de aur ca boga\u021bii, doar c\u00e2teva bancnote care valoreaz\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u021bin. Banii s\u0103n\u0103to\u0219i sunt esen\u021biali \u00eentr-o societate liber\u0103.<\/p>\n Banii nu corup oamenii, dar se poate ca lipsa banilor s\u0103-i corup\u0103. A\u0219a am citit P\u00e8re Goriot<\/em> al lui Balzac. Nu to\u021bi protagoni\u0219tii din roman sunt s\u0103raci, dar aproape to\u021bi sunt lipsi\u021bi de bani, fie pentru c\u0103 ambi\u021bia le dep\u0103\u0219e\u0219te resursele, ca \u00een cazul lui Rastignac, fie pentru c\u0103 sunt \u00een robia unei pasiuni precum Goriot, fie pentru c\u0103 sunt nes\u0103bui\u021bi. Unii au doar ghinion. Balzac are un ochi atent pentru fragilitatea fiin\u021belor umane \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, \u0219i pentru fragilitatea bog\u0103\u021biei (ceea ce Piketty pare s\u0103 nege). C\u00e2nd Balzac descrie rolul banilor \u00een societate, el observ\u0103 cu adev\u0103rat natura uman\u0103 sau, a\u0219a cum a spus el \u00eensu\u0219i, comedia uman\u0103. Un alt romancier, Ayn Rand, are totu\u0219i mai multe de spus despre func\u021bia social\u0103 a banilor. \u00cen The Fountainhead<\/em> , publicat \u00een 1943, arhitectul Howard Roark poart\u0103 o discu\u021bie despre bani cu un lord al presei, Gail Wynand. Roark detest\u0103 s\u0103 serveasc\u0103 fie masele, fie milionarii: \u00ee\u0219i pre\u021buie\u0219te independen\u021ba cu orice pre\u021b. Wynand observ\u0103 c\u0103, \u00een mod paradoxal, el, domnul presei, ar putea fi v\u0103zut ca o \u00eentruchipare a abnega\u021biei aplaudate de sociali\u0219ti (cum ar fi Piketty), deoarece el este preocupat doar de a-\u0219i men\u021bine clien\u021bii ferici\u021bi, nu de a-\u0219i afirma propriul sine. Roark comenteaz\u0103 c\u0103 oamenii care tr\u0103iesc la m\u00e2na a doua nu au sine. Ei tr\u0103iesc \u00een al\u021bii. \u201eNu v\u0103d nimic r\u0103u \u00een dorin\u021ba de a c\u00e2\u0219tiga bani. Dar banii sunt doar un mijloc pentru un anumit scop. Dac\u0103 un b\u0103rbat \u00ee\u0219i dore\u0219te acest lucru pentru un scop personal – s\u0103 investeasc\u0103 \u00een industria sa, s\u0103 creeze, s\u0103 studieze, s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, s\u0103 se bucure de lux – este complet moral. Dar b\u0103rba\u021bii care plaseaz\u0103 bani mai \u00eent\u00e2i trec mult dincolo de asta. Luxul personal este un efort limitat. Ceea ce vor ei este ostenta\u021bie: s\u0103 arate, s\u0103 uimeasc\u0103, s\u0103 distreze, s\u0103-i impresioneze pe al\u021bii. Ei sunt a doua.<\/p>\n Rand discut\u0103 \u0219i despre bani \u00een Atlas Shrugged<\/em> , publicat \u00een 1957. Un jurnalist \u00eei spune omului de afaceri Francisco d’Anconia c\u0103 banii sunt r\u0103d\u0103cina tuturor relelor. D’Anconia protesteaz\u0103: \u201eTe-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 care este r\u0103d\u0103cina banilor? Banii sunt un instrument de schimb, care nu poate exista dec\u00e2t dac\u0103 exist\u0103 bunuri produse \u0219i oameni capabili s\u0103 le produc\u0103. Banii sunt forma material\u0103 a principiului conform c\u0103ruia b\u0103rba\u021bii care doresc s\u0103 aib\u0103 de-a face unii cu al\u021bii trebuie s\u0103 se ocupe de comer\u021b \u0219i s\u0103 ofere valoare pentru valoare. Banii nu sunt instrumentul moocherilor, care v\u0103 revendic\u0103 produsul prin lacrimi, sau al jefuiilor, care vi-l iau cu for\u021ba. Banii sunt posibili doar de oamenii care produc.’ El subliniaz\u0103 diferen\u021ba dintre oferirea de bani \u0219i folosirea for\u021bei: \u201eBanii nu permit tranzac\u021bii cu excep\u021bia celor \u00een beneficiul reciproc prin judecata nefor\u021bat\u0103 a comercian\u021bilor. Banii v\u0103 cer recunoa\u0219terea faptului c\u0103 b\u0103rba\u021bii trebuie s\u0103 munceasc\u0103 pentru propriul lor folos, nu pentru propria lor v\u0103t\u0103mare, pentru c\u00e2\u0219tigul lor, nu pentru pierderea lor – recunoa\u0219terea c\u0103 nu sunt fiare de povar\u0103, n\u0103scu\u021bi pentru a duce greutatea mizeriei tale – c\u0103 tu trebuie s\u0103 le ofere valori, nu r\u0103ni \u2014 c\u0103 leg\u0103tura comun\u0103 \u00eentre oameni nu este schimbul de suferin\u021b\u0103, ci schimbul de bunuri. Banii cer s\u0103 vinzi, nu sl\u0103biciunea ta fa\u021b\u0103 de prostia oamenilor, ci talentul t\u0103u fa\u021b\u0103 de ra\u021biunea lor; cere s\u0103 cumperi, nu ceea ce v\u0103 ofer\u0103 ei, ci tot ce v\u0103 pot g\u0103si banii.<\/p>\nNu banii, ci lipsa lor, corup\u0103 oamenii<\/h2>\n
Noroc prin munc\u0103 \u2014 sau cucerire<\/h2>\n