\u00cen timp ce Piketty \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 bog\u0103\u021bia este ferm ata\u0219at\u0103 de familii, at\u00e2t romanul lui Balzac, c\u00e2t \u0219i faptele economice de ast\u0103zi sugereaz\u0103 contrariul…<\/p>\n
\u00cen capitalul s\u0103u \u00een secolul XXI<\/em> , publicat \u00een 2014, economistul francez Thomas Piketty sus\u021bine c\u0103 inegalitatea avu\u021biei \u0219i a veniturilor a crescut at\u00e2t de mult sub capitalismul modern, \u00eenc\u00e2t amenin\u021b\u0103 democra\u021bia. R\u0103spunsul potrivit este, spune el, totu\u0219i nu o revolu\u021bie proletar\u0103, a\u0219a cum a \u00eenv\u0103\u021bat Marx, ci mai degrab\u0103 impozite globale confiscatoare pentru cei boga\u021bi, 80% pentru veniturile mari \u0219i 5% pentru avere. Ele trebuie s\u0103 fie globale, astfel \u00eenc\u00e2t capitalul s\u0103 nu le poat\u0103 sc\u0103pa deplas\u00e2ndu-se, din Suedia \u00een Elve\u021bia sau din Fran\u021ba \u00een Monaco. Piketty prezint\u0103 un model economic simplu \u00een care rata de rentabilitate a capitalului, r<\/em> , dep\u0103\u0219e\u0219te cre\u0219terea economic\u0103, g<\/em> , astfel \u00eenc\u00e2t cei boga\u021bi devin din ce \u00een ce mai boga\u021bi, propor\u021bional. El spune c\u0103 \u201eavu\u021bia mo\u0219tenit\u0103 se apropie de a fi la fel de decisiv\u0103 la \u00eenceputul secolului XXI precum era \u00een epoca p\u0103rintelui Goriot al lui Balzac\u201d. \u00centr-adev\u0103r, Piketty crede c\u0103 descrierea f\u0103cut\u0103 de Balzac despre societatea francez\u0103 \u00een P\u00e8re Goriot<\/em> se poate aplica \u0219i societ\u0103\u021bii moderne. Romancierul francez \u201ea descris efectele inegalit\u0103\u021bii cu o verosimilitate \u0219i o putere evocatoare pe care nicio analiz\u0103 statistic\u0103 sau teoretic\u0103 nu le poate egala\u201d. Aici, desigur, Piketty face ecou \u00een mod con\u0219tient lui Friedrich Engels, care l-a aplaudat pe Balzac pentru c\u0103 a oferit o istorie realist\u0103 a societ\u0103\u021bii franceze, \u201edin care, chiar \u0219i \u00een detalii economice (de exemplu, rearanjarea propriet\u0103\u021bii imobiliare \u0219i personale dup\u0103 Revolu\u021bie) am aflat. mai mult dec\u00e2t de la to\u021bi istoricii, economi\u0219tii \u0219i statisticienii profesioni\u0219ti ai perioadei \u00eempreun\u0103’.<\/p>\n Honor\u00e9 de Balzac este un mare scriitor, iar P\u00e8re Goriot este unul dintre cele mai bune romane ale sale. Dar poate Piketty s\u0103-l \u00eenroleze \u00een campania sa colbertian\u0103 pentru major\u0103ri de taxe? M\u0103 \u00eendoiesc de asta. \u00cen cartea sa, Piketty sus\u021bine c\u0103 bog\u0103\u021bia devine ferm ata\u0219at\u0103 de boga\u021bi. El este \u00eengrozit de faptul c\u0103 \u201eLiliane Bettencourt, care nu a muncit nicio zi \u00een via\u021ba ei, \u0219i-a v\u0103zut averea cresc\u00e2nd exact la fel de repede ca cea a lui Bill Gates, pionierul high-tech, a c\u0103rui bog\u0103\u021bie a continuat, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, s\u0103 creasc\u0103 la fel de rapid de c\u00e2nd a \u00eencetat s\u0103 lucreze. ‘. Piketty adaug\u0103: \u201eOdat\u0103 ce o avere este stabilit\u0103, capitalul cre\u0219te conform unei dinamici proprii \u0219i poate continua s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-un ritm rapid timp de decenii pur \u0219i simplu datorit\u0103 dimensiunii sale\u201d. Barbara Hutton cu greu ar fi de acord. Ea a mo\u0219tenit o avere imens\u0103, dar a murit aproape f\u0103r\u0103 bani. Din nou, uneori, miliardarii nu-\u0219i risipesc banii pe activit\u0103\u021bi frivole \u0219i, \u00een schimb, \u00eei pierd pe proiecte pe care le urm\u0103resc obsesiv, a\u0219a cum au f\u0103cut am\u00e2ndoi Henry Ford \u0219i Daniel Ludwig \u00een Amazon.<\/p>\n Contrar a ceea ce spune Piketty, P\u00e8re Goriot<\/em> al lui Balzac este o m\u0103rturie a fragilit\u0103\u021bii bog\u0103\u021biei. Romanul are loc \u00eentr-o umil\u0103 pensiune din Paris, timp de c\u00e2teva luni, \u00eentre 1819\u20131820. Regii Bourbon fuseser\u0103 recent retroceda\u021bi pe tronul Fran\u021bei, dup\u0103 Revolu\u021bia din 1789 \u0219i dictatura lui Napoleon. Unul dintre locatari, Old Goriot, era un negustor bogat, care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tiga banii v\u00e2nz\u00e2nd m\u00e2ncare \u00een capitala Fran\u021bei \u00een timpul Revolu\u021biei. \u00ce\u0219i iube\u0219te cele dou\u0103 fiice cu pasiune \u0219i \u0219i-a cheltuit aproape toat\u0103 averea pe ele. O fiic\u0103, Contesa Anastasie de Restaud, are un amant care este un juc\u0103tor de noroc \u00eenr\u0103it. Goriot \u00eei d\u0103 Anastasie bani pentru a pl\u0103ti datorii uria\u0219e ale iubitului ei la jocurile de noroc, dar c\u00e2nd acest lucru nu este suficient, Anastasie fur\u0103 bijuteriile de familie ale so\u021bului ei \u0219i le vinde. Contele descoper\u0103 acest lucru, cump\u0103r\u0103 bijuteriile \u00eenapoi \u0219i preia controlul deplin asupra afacerilor so\u021biei sale. Cealalt\u0103 fiic\u0103, baronesa Delphine de Nucingen, este c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un finan\u021bator din Alsacia. El folose\u0219te marea ei zestre \u00een specula\u021bii financiare care pot sau nu reu\u0219i \u00een viitor. \u00centre timp, ea nu are acces la banii ei. De\u0219i nerecunosc\u0103tori fa\u021b\u0103 de tat\u0103l lor \u0219i, de obicei, \u00eel trateaz\u0103 cu dispre\u021b, am\u00e2ndoi se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre el \u00een dificult\u0103\u021bile lor, iar el se ruineaz\u0103 ajut\u00e2ndu-i financiar.<\/p>\n Povestea lui Goriot \u0219i a fiicelor sale arat\u0103 cu siguran\u021b\u0103 circumstan\u021bele fortuite \u00een care se pot afla cei aparent boga\u021bi. Ace\u0219ti protagoni\u0219ti sunt guverna\u021bi de pasiuni mai degrab\u0103 dec\u00e2t corup\u021bi de bani. P\u00e2n\u0103 \u0219i cei doi ginere ai lui Goriot aveau nevoie de zestrele oferite de el. Ceilal\u021bi locatari au \u0219i provoc\u0103rile lor financiare. T\u00e2n\u0103rul \u0219i chipe\u0219ul student la drept Eug\u00e8ne de Rastignac provine dintr-o familie nobil\u0103, dar f\u0103r\u0103 bani din sudul Fran\u021bei, \u0219i nu are bani pentru a-\u0219i \u00eendeplini ambi\u021bia de a p\u0103trunde \u00een \u00eenalta societate parizian\u0103. Victorine Taillefer este fiica unui om bogat care practic a renegat-o. Tat\u0103l ei pl\u0103nuie\u0219te s\u0103-\u0219i lase toat\u0103 averea fiului s\u0103u. Un alt locatar este destul de misterios. El se nume\u0219te Vautrin \u0219i pare s\u0103 aib\u0103 o mul\u021bime de bani, dar pe parcursul romanului se dezv\u0103luie c\u0103 numele s\u0103u adev\u0103rat este Jacques Collin. El este un condamnat evadat care conduce o re\u021bea subteran\u0103 de fo\u0219ti \u0219i actuali prizonieri. Vautrin (care nu este de tip c\u0103s\u0103torit) \u00eei place Eug\u00e8ne. El \u00eei sugereaz\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se logodeasc\u0103 cu singuratica \u0219i vulnerabil\u0103 Victorine. Vautrin avea s\u0103 aranjeze apoi ca fratele ei s\u0103 fie ucis \u00eentr-un duel, iar apoi Victorine avea s\u0103 mo\u0219teneasc\u0103 toat\u0103 averea tat\u0103lui ei. De\u0219i Eug\u00e8ne nu este preg\u0103tit s\u0103 accepte aceast\u0103 schem\u0103, Vautrin o implementeaz\u0103 totu\u0219i. Dar el este prins brusc de poli\u021bie pentru crimele sale din trecut. \u00centre timp, Goriot moare, nici una dintre fiicele sale nu apar pe patul de moarte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu este prea t\u00e2rziu. Eugen\u00e8 \u0219i un prieten de-al s\u0103u, Bianchon, student la medicin\u0103, sunt singurele dou\u0103 persoane care organizeaz\u0103 \u0219i particip\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Goriot. Dup\u0103 aceea, Eug\u00e8ne urc\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt punct al cimitirului, se uit\u0103 noaptea peste Paris \u0219i exclam\u0103 c\u0103 are de g\u00e2nd s\u0103 ia ora\u0219ul.<\/p>\n Pe vremea lui Balzac, bog\u0103\u021bia era contingent\u0103: oamenii o puteau pierde cu u\u0219urin\u021b\u0103 dac\u0103 erau \u00een robia unei pasiuni precum dragostea ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 a lui Goriot fa\u021b\u0103 de fiicele sale, sau a unei dependen\u021be, de exemplu jocurile de noroc sau specula\u021biile. Via\u021ba era riscant\u0103. Planul lui Vautrin ca Eug\u00e8ne s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu o mo\u0219tenitoare s-ar putea sf\u00e2r\u0219i \u00eentr-un dezastru dac\u0103 s-ar afla c\u0103 fratele lui Victorine a fost ucis inten\u021bionat. (Desigur, aceasta este aceea\u0219i dilem\u0103 ca \u0219i \u00een Crima \u0219i pedeapsa<\/em> lui Dostoievski: Rodi\u00f3n Raskolnikov este un Rastignac din zilele din urm\u0103.) Acest lucru indic\u0103 faptul c\u0103 interpretarea lui Piketty a lui P\u00e8re Goriot<\/em> este gre\u0219it\u0103. Romanul demonstreaz\u0103 exact opusul a ceea ce crede el c\u0103 face: instabilitatea bog\u0103\u021biei, riscul mereu prezent de a o pierde. Acest lucru este chiar mai adev\u0103rat ast\u0103zi dec\u00e2t pe vremea lui Balzac. Considera Lista Forbes<\/em> de miliardari, publicat\u0103 din 1987 \u0219i men\u021bionat\u0103 pe scurt de Piketty, care subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een 1987\u20132010, averea lor combinat\u0103 a crescut cu o rat\u0103 medie anual\u0103 de 6,8%, \u00een timp ce cre\u0219terea medie anual\u0103 a economiei mondiale a fost de trei ori mai mic\u0103, doar 2,1%. la sut\u0103. Dar ceea ce Piketty ignor\u0103 este c\u0103 ace\u0219tia erau oameni diferi\u021bi<\/em> : indivizii de pe list\u0103 se mi\u0219caser\u0103, \u00een sus \u0219i \u00een jos, unii men\u021bin\u00e2ndu-\u0219i averea, invariabil la o rat\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t \u0219i-a preconizat Piketty, al\u021bii pierz\u00e2nd cea mai mare parte sau toat\u0103.<\/p>\n Este instructiv s\u0103 arunc\u0103m o privire mai atent\u0103 asupra listei. \u00cen 1987, cei patru lideri erau to\u021bi japonezi, cu o mul\u021bime de propriet\u0103\u021bi imobiliare. Averea lor a disp\u0103rut mai mult sau mai pu\u021bin. \u00cen 2018, dintre cei mai boga\u021bi dou\u0103zeci de oameni de pe p\u0103m\u00e2nt, conform Forbes<\/em> , cei mai mul\u021bi au fost auto-f\u0103cu\u021bi, cum ar fi Jeff Bezos de la Amazon, Bill Gates, Warren Buffet \u0219i Mark Zuckerberg. Unii au mo\u0219tenit bog\u0103\u021bie, cum ar fi Charles Koch, dar ei \u00een\u0219i\u0219i f\u0103cuser\u0103 mult mai mult. Forbes<\/em> public\u0103, de asemenea, o list\u0103 a celor mai boga\u021bi 400 de oameni din lume. \u00cen 1984, mai pu\u021bin de jum\u0103tate de pe list\u0103 s-au f\u0103cut singuri. \u00cen schimb, \u00een 2018, dou\u0103 treimi din cei mai boga\u021bi 400 de oameni din lume \u0219i-au creat singuri averea. Jurnalista Louisa Kroll comenteaz\u0103: \u201e\u00cen ultimii peste 30 de ani, num\u0103rul membrilor Forbes 400 care \u0219i-au f\u0103cut propriul drum, folosind capitalismul antreprenorial ca mijloc de a ob\u021bine o avere vast\u0103, a crescut dramatic. Aceasta ne spune multe lucruri, dar ar trebui s\u0103 fie mai \u00eenalt dec\u00e2t restul: Visul american, se pare, este viu \u0219i bine.<\/p>\n Un rezultat similar a fost ob\u021binut de Sunday Times<\/em> din Londra, c\u00e2nd jurnali\u0219tii s\u0103i au \u00eentocmit o list\u0103 a celor mai boga\u021bi 1.000 de oameni din Regatul Unit \u00een 2018. Jurnalistul Robert Watts comenteaz\u0103: \u201eMarea Britanie a fost transformat\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care self-made poate avea succes, cu aproape to\u021bi cei mai boga\u021bi 1.000 de oameni acum antreprenori care \u0219i-au construit propriile averi. Bog\u0103\u021bia mo\u0219tenit\u0103 \u0219i banii vechi au fost aproape alungate din cea de-a 30-a list\u0103 anual\u0103 a bog\u0103\u021bilor Sunday Times. C\u00e2nd Lista bogat\u0103 a fost publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1989, doar 43% dintre \u00eenregistr\u0103ri \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 banii singuri, iar cea mai sigur\u0103 cale c\u0103tre o avere a fost s\u0103 fii proprietar de teren – de preferin\u021b\u0103 cu un titlu. Ast\u0103zi, 94% dintre cei din Lista Boga\u021bilor sunt antreprenori auto-f\u0103cu\u021bi \u00een spatele unora dintre afacerile care schimb\u0103 jocul din Marea Britanie. Cel mai bogat om de pe list\u0103, Jim Ratcliffe, cu o avere estimat\u0103 la 21 de miliarde de lire sterline, a tr\u0103it \u00een case de consiliu l\u00e2ng\u0103 Manchester c\u00e2nd era copil, a fost concediat de la primul s\u0103u loc de munc\u0103 dup\u0103 trei zile \u0219i a \u00eenceput o afacere abia c\u00e2nd avea aproape patruzeci de ani. Poza celor boga\u021bi din 2018 g\u0103sit\u0103 \u00een Forbes<\/em> \u0219i Sunday Times<\/em> este destul de diferit\u0103 de cea prezentat\u0103 de Piketty, unde bog\u0103\u021bia este rezultatul acumul\u0103rii neconstr\u00e2nse de capital, trecutul av\u00e2nd tendin\u021ba de a devora viitorul.<\/p>\n Este cu siguran\u021b\u0103 adev\u0103rat c\u0103 \u00een ultima vreme boga\u021bii au devenit mai boga\u021bi, a\u0219a cum subliniaz\u0103 Piketty. Dar \u0219i s\u0103racii au devenit \u0219i mai boga\u021bi, chiar dac\u0103 poate fi adev\u0103rat c\u0103 cei boga\u021bi \u0219i-au crescut averea \u0219i veniturile \u00eentr-un ritm mai rapid dec\u00e2t s\u0103racii, ceea ce este \u00een esen\u021b\u0103 pl\u00e2ngerea lui Piketty. Altfel spus, at\u00e2t podeaua, c\u00e2t \u0219i tavanul edificiului social s-au deplasat \u00een sus, dar poate c\u0103 \u0219i distan\u021ba dintre cei doi a crescut. Pentru cei care v\u0103d s\u0103r\u0103cia ca pe o problem\u0103, nu ca bun\u0103stare, acest lucru nu este un motiv de \u00eengrijorare. Ei subliniaz\u0103 concluziile remarcabile din Indexul Libert\u0103\u021bii Economice, publicat anual de Institutul Fraser din Canada. Dac\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bim economiile lumii \u00een patru quartile, astfel \u00eenc\u00e2t cele mai libere economii s\u0103 se afle \u00een primul quartile \u0219i cele mai pu\u021bin libere economii \u00een a patra quartile, venitul mediu al celor mai mici zece procente din cele mai libere economii este de fapt mai mare dec\u00e2t media. venitul tuturor \u00een economiile cele mai pu\u021bin libere. Capitalismul lucreaz\u0103 pentru cei s\u0103raci nu mai pu\u021bin dec\u00e2t pentru cei boga\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, Piketty este aparent mai preocupat s\u0103-i \u00eemping\u0103 pe boga\u021bi dec\u00e2t s\u0103-i ridice pe s\u0103raci. Zsa Zsa Gabor a glumit c\u0103 niciun om bogat nu este ur\u00e2t, \u00een timp ce Piketty pare s\u0103 g\u0103seasc\u0103 to\u021bi boga\u021bii respingen\u021bi. El ignor\u0103 argumentele tradi\u021bionale pentru beneficiile neinten\u021bionate ale boga\u021bilor pentru societate: c\u0103 ace\u0219tia suport\u0103 costurile transform\u0103rii luxului \u00een necesit\u0103\u021bi (ma\u0219ini, avioane, telefoane, computere); c\u0103 capitali\u0219tii de risc \u0219i antreprenorii au mai multe \u0219anse s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi de stimulare a cre\u0219terii economice dec\u00e2t birocra\u021bii sau politicienii profesioni\u0219ti; \u015fi c\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103, datorit\u0103 mijloacelor lor ample, ca constr\u00e2ngeri asupra posibilului abuz de putere.<\/p>\n Mul\u021bi tind s\u0103-i invidieze pe cei boga\u021bi. C\u00e2nd un prieten de-al meu reu\u0219e\u0219te, ceva mic din mine moare, a spus Gore Vidal. Nu este suficient s\u0103 m\u0103 descurc bine, al\u021bii trebuie s\u0103 mearg\u0103 r\u0103u, a remarcat \u0219i mai acru William Somerset Maugham. \u00cen timp ce argumentele generale pentru beneficiile neinten\u021bionate ale boga\u021bilor pentru societate se aplic\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 mo\u0219tenitorilor averilor ca \u0219i capitali\u0219tilor creativi, exist\u0103 un argument suplimentar pentru bog\u0103\u021bia mo\u0219tenit\u0103. Este c\u0103 contribuie la acumularea de capital cultural. S-a observat adesea, de c\u0103tre Balzac \u0219i al\u021bii, c\u0103 bunul gust \u0219i manierele rafinate se g\u0103sesc probabil \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 \u00een banii vechi, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een cei noi. Este gr\u0103itor faptul c\u0103 termenul francez \u201enouveau riche\u201d este folosit mai ales \u00eentr-un sens derogatoriu, referitor la comportamentul nepl\u0103cut, vulgar \u0219i ostentativ. Exist\u0103 ceva de spus despre urm\u0103rirea preferin\u021belor scumpe, cum ar fi continuarea s\u0103 locuiasc\u0103 pe o mo\u0219ie a familiei, p\u0103strarea acesteia \u00eentr-o stare bun\u0103, colec\u021bia de c\u0103r\u021bi rare, picturi rafinate sau vinuri fine, mersul la oper\u0103 \u0219i c\u0103l\u0103toria cu stil. Astfel de preferin\u021be \u0219i activit\u0103\u021bi adaug\u0103 varietate, culoare \u0219i profunzime vie\u021bii. \u00centr-o societate \u00een care averea privat\u0103 a fost expropriat\u0103, \u201eCine ar putea cump\u0103ra tablouri? Cine ar putea s\u0103 cumpere alte c\u0103r\u021bi dec\u00e2t celuloza? Compatriotul lui Piketty, Bertrand de Jouvenel, \u00eentreab\u0103 \u00eentr-o c\u0103r\u021bi\u0219c\u0103 dr\u0103gu\u021b\u0103, Etica redistribuirii<\/em> . Dac\u0103 societatea este g\u00e2ndit\u0103 ca un cadru \u00een care indivizii \u0219i grupurile au posibilitatea de a explora proiecte de via\u021b\u0103 \u0219i de a \u00eencerca s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectivele, bog\u0103\u021bia mo\u0219tenit\u0103 serve\u0219te cu siguran\u021b\u0103 un scop. Cet\u0103\u0163enii ar trebui s\u0103 fie contribuitori, binef\u0103c\u0103tori, sponsori, donatori, gazde, nu doar oameni de \u00eentre\u0163inere sau beneficiari ai beneficiilor guvernamentale. Ar trebui, spune Jouvenel, s\u0103 pre\u021buiasc\u0103 \u201eospitalitatea cald\u0103, conversa\u021bia relaxat\u0103 \u0219i ampl\u0103, sfaturile prietenoase, serviciile voluntare \u0219i nerecompensate. Cultura \u0219i civiliza\u021bia, \u00eentr-adev\u0103r \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba societ\u0103\u021bii, depind de astfel de activit\u0103\u021bi voluntare, nerecompensate\u201d. Dac\u0103 boga\u021bii nu ar exista, ar trebui s\u0103-i invent\u0103m.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen timp ce Piketty \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 bog\u0103\u021bia este ferm ata\u0219at\u0103 de familii, at\u00e2t romanul lui Balzac, c\u00e2t \u0219i faptele economice de ast\u0103zi sugereaz\u0103 contrariul… \u00cen capitalul s\u0103u \u00een secolul XXI , publicat \u00een 2014, economistul francez Thomas Piketty sus\u021bine c\u0103 inegalitatea avu\u021biei \u0219i a veniturilor a crescut at\u00e2t de mult sub capitalismul modern, \u00eenc\u00e2t amenin\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":1878,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[157,183,184],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[365],"types":[456],"class_list":["post-2418","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comert-si-economie","category-cultura-ro","category-eseuri","regions-western-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\nFragilitatea bog\u0103\u021biei<\/h2>\n
Cifra de afaceri rapid\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor boga\u021bi<\/h2>\n
Ast\u0103zi, cea mai mare parte a bog\u0103\u021biei este f\u0103cut\u0103, nu mo\u0219tenit\u0103<\/h2>\n
\u0218i cei s\u0103raci au devenit mai boga\u021bi<\/h2>\n