De\u0219i se pare c\u0103 st\u00e2nga c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een acest moment, dreapta poate r\u0103spunde prudent \u0219i inteligent \u00een multe feluri…<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe motive, dup\u0103 cum am subliniat \u00een alt\u0103 parte<\/a> , pentru care st\u00e2nga a c\u00e2\u0219tigat teren \u00een ultimii ani, nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Problemele politice care obi\u0219nuiau s\u0103 uneasc\u0103 \u0219i chiar s\u0103 defineasc\u0103 Dreapta (\u00een sens larg, ca nesociali\u0219ti) au disp\u0103rut de pe ordinea de zi: pericolul clar \u0219i prezent din comunism \u00een timpul R\u0103zboiului Rece; iar alegerea \u00eentre capitalism, pe de o parte, \u0219i proprietatea public\u0103 a mijloacelor de produc\u021bie, pe de alt\u0103 parte. Occidentul a c\u00e2\u0219tigat R\u0103zboiul Rece, iar dreapta \u0219i-a v\u0103zut cele mai puternice argumente disp\u0103r\u00e2nd \u00een aer. Unele tendin\u021be sociale r\u0103sp\u00e2ndite au fost, de asemenea, favorabile st\u00e2ngii. Din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni depind de guvern pentru existen\u021ba lor, ca angaja\u021bi publici sau beneficiari ai beneficiilor \u0219i favorurilor guvernamentale. Pentru ei, venitul nu este de c\u00e2\u0219tigat, ci de colectat. Mai mult, \u0219colile, de la gr\u0103dini\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la universitate, au fost preluate de noii colectivi\u015fti care g\u00e2ndesc oamenii \u00een termeni de ras\u0103, gen sau clas\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca indivizi. Pentru ei, mediul academic ar trebui s\u0103 fie un loc pentru studii de nemul\u021bumire, nu despre concuren\u021ba liber\u0103 a ideilor.<\/p>\n St\u00e2nga respinge tradi\u021bia politic\u0103<\/a> originar\u0103 din Occident, dar relevant\u0103 peste tot, tradi\u021bia propriet\u0103\u021bii private, a comer\u021bului liber \u0219i a guvern\u0103rii limitate. Ce putem face cei dintre noi care sus\u021bin aceast\u0103 tradi\u021bie, Dreapta politic\u0103, \u00een privin\u021ba ei? Un r\u0103spuns poate contra-intuitiv, dar nu total neplauzibil este: Nimic. Valul se va \u00eentoarce. Oamenii \u00ee\u0219i vor veni \u00een fire, lucrurile se vor rezolva de la sine. Tinerii sunt de obicei motiva\u021bi de speran\u021b\u0103, iar genera\u021biile mai \u00een v\u00e2rst\u0103 de fric\u0103 \u0219i, prin urmare, tinerilor tind s\u0103 le plac\u0103 listele lungi de dorin\u021be oferite de st\u00e2nga. Ei vor descoperi \u00een cur\u00e2nd c\u0103 sunt \u00een mare parte fantezii. Toate genera\u021biile tinere o fac \u00een cele din urm\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc. Nu exist\u0103 nicio modalitate, de exemplu, ca cel de acum notoriu unu la sut\u0103 s\u0103 poat\u0103 finan\u021ba toate nevoile materiale ale celor nou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 la sut\u0103 r\u0103mase. S\u0103r\u0103cia a sc\u0103zut semnificativ \u00een lume \u00een ultimii cincizeci de ani, nu \u00een ultimul r\u00e2nd datorit\u0103 cre\u0219terii comer\u021bului liber (globalizare). Abominabila institu\u021bie a sclaviei a fost introdus\u0103 mai devreme \u0219i a durat mai mult \u00een lumea arab\u0103 dec\u00e2t \u00een Occident, iar Occidentul a fost cel care a luat m\u0103suri pentru a o aboli. \u00cen timp ce colonialismul poate fi ap\u0103rat cu greu, nu trebuie uitat c\u0103 ultimul imperiu colonial a fost Uniunea Sovietic\u0103, \u00een timp ce China \u00eenc\u0103 trateaz\u0103 Tibetul ca pe o colonie; locuitorii din Hong Kong doreau cu disperare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 supu\u0219i britanici; iar Australia, Canada \u0219i Noua Zeeland\u0103, toate foste colonii, sunt unele dintre cele mai de succes \u021b\u0103ri din lume pe mai multe criterii; din nou, acele \u021b\u0103ri europene care nu au avut niciodat\u0103 colonii, Elve\u021bia, Luxemburg \u0219i Islanda, s-au descurcat mult mai bine dec\u00e2t fostele imperii coloniale.<\/p>\n Desigur, noi \u00een Occident ar trebui s\u0103 recunoa\u0219tem opresiunea \u0219i mizeria multor grupuri pe care p\u00e2n\u0103 acum am avut tendin\u021ba s\u0103 le ignor\u0103m sau s\u0103 le trecem cu vederea. Dar \u00een acela\u0219i timp trebuie s\u0103 men\u021binem sim\u021bul propor\u021biilor. \u00cen ciuda tuturor gre\u0219elilor sale, Occidentul nu a fost niciodat\u0103 la fel de crud \u0219i nemilos ca despo\u021bii orientali (inclusiv nu numai faraonii \u0219i Genghis Khan, ci \u0219i aztecii \u0219i inca\u0219ii<\/a> ) sau conduc\u0103torii totalitari ai secolului XX, de la Lenin la Mao<\/a> . Mai mult, capitalismul a f\u0103cut posibil, prin inven\u021bii precum pilula, electrocasnicele \u0219i programul de lucru flexibil, ca femeile s\u0103 urmeze o carier\u0103 independent\u0103, ca s\u0103 men\u021bion\u0103m un exemplu important.<\/p>\n \u00centr-o alt\u0103 not\u0103, \u00een timp ce R\u0103zboiul Rece dintre Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Occident s-a \u00eencheiat cu \u00eenfr\u00e2ngerea ignominioas\u0103 a comunismului \u00een 1989\u20131991, Partidul Comunist Chinez a \u00eenceput, de c\u00e2nd Xi Jinping a preluat puterea \u00een 2012, un noul R\u0103zboi Rece<\/a> \u00eempotriva Occidentului, ca istoric sco\u021bian Niall Ferguson<\/a> \u0219i strateg israeliano-american Edward Luttwak<\/a> observa. Comuni\u0219tii sunt \u00eencuraja\u021bi nu numai de puterea lor economic\u0103 recent g\u0103sit\u0103, ci \u0219i de ceea ce ei percep a fi declinul Occidentului. C\u00e2nd Luttwak sa \u00eent\u00e2lnit cu adjunctul ministrului chinez de externe Fu Ying \u00een 2009, \u00een plin\u0103 criz\u0103 financiar\u0103 interna\u021bional\u0103, ea aproape c\u0103 striga: \u201eAmerica este \u00een jos! China s-a trezit!’ R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut ce impact va avea acest nou R\u0103zboi Rece, dar cu siguran\u021b\u0103 ne va schimba politica pe termen lung. Parteneriatul istoric de securitate dintre Statele Unite, Regatul Unit \u0219i Australia, anun\u021bat la 15 septembrie 2021, transmite un mesaj clar comuni\u0219tilor chinezi (care nu ar trebui s\u0103 fie identifica\u021bi cu supu\u0219ii lor ghinion\u0219ti) c\u0103 Occidentul nu este pe cale s\u0103 se predea.<\/p>\n Cu toate acestea, r\u0103spunsul c\u0103 dreapta ar trebui doar s\u0103 a\u0219tepte \u0219i s\u0103 vad\u0103 este nesatisf\u0103c\u0103tor. Analiza ascenden\u021bei st\u00e2ngii sugereaz\u0103 mai multe r\u0103spunsuri posibile. \u00cen primul r\u00e2nd, ori de c\u00e2te ori Dreapta are ocazia politic\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eencerce s\u0103 inverseze tendin\u021ba de cre\u0219tere a dependen\u021bei materiale de guvern. Nu este doar o politic\u0103 sensibil\u0103 \u00een sine s\u0103 transfer\u0103m c\u00e2t mai multe decizii posibil din sectorul public \u00een sectorul privat. De asemenea, este crucial pentru supravie\u021buirea dreptului ca num\u0103rul de angaja\u021bi publici \u0219i de beneficiari ai beneficiilor \u0219i favorurilor guvernamentale s\u0103 scad\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103. Ideea nobil\u0103 din spatele statului bun\u0103st\u0103rii a fost c\u0103 nimeni nu ar trebui l\u0103sat \u00een urm\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu poat\u0103 pl\u0103ti pentru educa\u021bie sau \u00eengrijire medical\u0103 sau s\u0103 se team\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Exist\u0103 totu\u0219i ceva incongru \u00een faptul c\u0103 statul bun\u0103st\u0103rii a crescut rapid \u00een acela\u0219i timp cu standardele de trai s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit considerabil \u0219i, odat\u0103 cu acestea, capacitatea multor mai mul\u021bi oameni de a se \u00eengriji de ei \u00een\u0219i\u0219i. Presta\u021biile sociale ar trebui s\u0103 vizeze numai cei care nu pot avea grij\u0103 de ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i nu ar trebui acordate celor care sunt capabili, dar nu doresc s\u0103 munceasc\u0103. Cea mai eficient\u0103 ap\u0103rare a civiliza\u021biei occidentale const\u0103 \u00een baza sa social\u0103, o societate civil\u0103 puternic\u0103 \u0219i vibrant\u0103 \u00een care cet\u0103\u021benii rezolv\u0103 problemele din proprie ini\u021biativ\u0103 \u0219i \u00een care capitali\u0219tii de risc, antreprenorii \u0219i inovatorii fac nenum\u0103rate experimente, pe propriul risc \u0219i \u00een beneficiul lor. .<\/p>\n Banii conteaz\u0103 \u0219i \u00een mediul academic \u0219i \u00een mass-media. Noi de dreapta ar trebui desigur s\u0103 respect\u0103m libertatea de exprimare a st\u00e2ngii. Dar nu se poate a\u0219tepta de la contribuabili s\u0103 finan\u021beze atacul activi\u0219tilor trezi\u021bi asupra civiliza\u021biei occidentale. Dup\u0103 cum comenteaz\u0103<\/a> filosoful politic englez John Gray:<\/p>\n Resping\u00e2nd valorile liberale de mod\u0103 veche ca complice la opresiune \u0219i \u00een esen\u021b\u0103 frauduloase, ei \u00ee\u0219i extind puterea nu prin persuasiune, ci prin marginalizarea social\u0103 \u0219i ruinarea economic\u0103 a criticilor. La fel ca \u00een procesele spectacol orchestrate de discipolul lui Lenin Stalin \u0219i \u201esesiunile de lupt\u0103\u201d ale lui Mao, activi\u0219tii trezi\u021bi cer m\u0103rturisirea public\u0103 \u0219i poc\u0103in\u021ba victimelor lor. La fel ca elitele comuniste, insurgen\u021bii trezi\u021bi urm\u0103resc s\u0103 impun\u0103 o viziune unic\u0103 asupra lumii prin utilizarea pedagogic\u0103 a fricii. Respingerea libert\u0103\u021bilor liberale se \u00eencheie cu tirania gloatei drepte.<\/p><\/blockquote>\n \u00cen Statele Unite, strig\u0103tul de raliu al st\u00e2ngii \u00een vara anului 2020 a fost: \u201eDefinan\u021ba\u021bi poli\u021bia\u201d. Ar fi mai rezonabil s\u0103 se definan\u021beze acei academicieni care au abandonat cu mult timp \u00een urm\u0103 orice c\u0103utare a adev\u0103rului \u0219i sunt \u00een schimb doar angaja\u021bi \u00een agita\u021bie politic\u0103. Libertatea lor academic\u0103 ar trebui respectat\u0103, dar ei ar trebui s\u0103-\u0219i ob\u021bin\u0103 veniturile de la clien\u021bi dornici, nu s\u0103 oblige contribuabilii s\u0103 le furnizeze. Dac\u0103 pot rula programe academice pentru care al\u021bii sunt dispu\u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, atunci a\u0219a s\u0103 fie. Sus\u021bin\u0103torii unei societ\u0103\u021bi libere se pot opune cu greu institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt finan\u021bate din privat. Dar au un interes legitim \u00een institu\u021biile finan\u021bate din fonduri publice. Argumentul tradi\u021bional pentru universit\u0103\u021bile de stat pare cu siguran\u021b\u0103 atr\u0103g\u0103tor: c\u0103 ar trebui s\u0103 existe institu\u021bii independente, p\u0103duri ale academice, deschise noilor veni\u021bi capabili, unde filozofii \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 caute, la umbra soarelui, nedescuraja\u021bi de preocup\u0103rile lume\u0219ti, s\u0103 caute \u00een\u021belegerea problemelor. \u0219i puzzle-uri prin concuren\u021ba liber\u0103 a ideilor. Dar, din nefericire, a\u0219a cum observ\u0103 Gray, \u201eUniversita\u021bile au devenit seminarii ale religiei trezite\u201d.<\/p>\n Istoria secolului al XX-lea arat\u0103 c\u0103 grupurile mici, bine organizate \u0219i con\u0219tiente de ideali\u0219ti pot avea un mare impact. Acesta a fost cazul liberalilor ordo din Germania, precum \u0219i al consilierilor de pia\u021b\u0103 liber\u0103 ai lui Reagan \u0219i Thatcher.<\/a> Dar \u00een via\u021b\u0103 exist\u0103 mai mult dec\u00e2t politic\u0103. Dreapta trebuie, de asemenea, s\u0103 fie dispus\u0103 s\u0103 se angajeze \u00eentr-un schimb intelectual serios cu st\u00e2nga, chiar dac\u0103 o asemenea voin\u021b\u0103 nu este \u00eentotdeauna reciproc\u0103. Mai sunt oameni care iau \u00een serios argumentele \u0219i dovezile. Astfel de discu\u021bii pot avea loc la mai multe niveluri. Milton Friedman \u0219i al\u021bi economi\u0219ti au demonstrat c\u0103 majoritatea propunerilor socialiste nu \u00ee\u0219i ating obiectivele declarate. Multe dintre studiile lor au fost realizate de re\u021beaua interna\u021bional\u0103 extrem de eficient\u0103 de institute de cercetare a pie\u021bei libere pe care omul de afaceri englez Sir Antony Fisher a fondat, la sfatul lui Friedrich von Hayek<\/a> , Atlas Network<\/a> . Socialismul nu livreaz\u0103 bunurile, \u00een timp ce capitalismul o face. La un alt nivel, g\u00e2nditorii creativi, istoricii, economi\u0219tii \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, au atras aten\u021bia asupra numeroaselor posibilit\u0103\u021bi de a \u00eenflori oferite de o economie liber\u0103. Acesta este ceva care ar trebui s\u0103 inspire \u00een special tinerii, motiva\u021bi mai degrab\u0103 de speran\u021b\u0103 dec\u00e2t de fric\u0103, cum ar fi Studen\u021bii pentru Libertate, cu asocia\u021bii active din \u00eentreaga lume. Dup\u0103 cum a spus Hayek odat\u0103: \u201eTrebuie s\u0103 facem din nou din construirea unei societ\u0103\u021bi libere o aventur\u0103 intelectual\u0103, o fapt\u0103 de curaj\u201d. La un al treilea nivel \u0219i mai filozofic, argumentul pentru societatea liber\u0103 este pur \u0219i simplu c\u0103 individualitatea a devenit identitatea noastr\u0103, ca filosof englez. a afirmat elocvent Michael Oakeshott<\/a> . De-a lungul secolelor, omul modern \u0219i-a dezvoltat voin\u021ba \u0219i capacitatea de a face alegeri, \u00een timp ce sociali\u0219tii neag\u0103 aceast\u0103 identitate \u0219i doresc \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area rece a colectivului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De\u0219i se pare c\u0103 st\u00e2nga c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een acest moment, dreapta poate r\u0103spunde prudent \u0219i inteligent \u00een multe feluri… Exist\u0103 mai multe motive, dup\u0103 cum am subliniat \u00een alt\u0103 parte , pentru care st\u00e2nga a c\u00e2\u0219tigat teren \u00een ultimii ani, nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Problemele politice care obi\u0219nuiau s\u0103 uneasc\u0103 \u0219i chiar s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":1688,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[160],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[329,346,365],"types":[456],"class_list":["post-2519","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politica","regions-central-europe-ro","regions-northern-europe-ro","regions-western-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\nFanteziile St\u00e2ngii<\/h2>\n
Un nou r\u0103zboi rece a \u00eenceput<\/h2>\n
Nu mai subven\u021biona\u021bi st\u00e2nga<\/h2>\n
Face\u021bi argumentul intelectual pentru libertatea individual\u0103<\/h2>\n