Rezerva Federal\u0103 tocmai a mers pe o nou\u0103 majorare a ratei dob\u00e2nzii cu 75 de puncte de baz\u0103, a patra de la \u00eenceputul anului, ca r\u0103spuns la cre\u0219terea infla\u021biei, care a atins \u00een iunie un record al ultimilor 40 de ani, de 9,1%. De\u0219i, la prima vedere, cifrele pot p\u0103rea similare cu cele cu care ne-am confruntat \u00een Europa, infla\u021bia din SUA a fost determinat\u0103 de o dinamic\u0103 diferit\u0103, reflect\u00e2nd mai mult factorii interni dec\u00e2t cei externi. \u00cen acest context, pie\u021bele preconizeaz\u0103 o nou\u0103 \u00een\u0103sprire a politicii monetare \u00een urm\u0103toarele luni, urmat\u0103 de reduceri ale ratelor anul viitor, stimulate de o economie \u00een contrac\u021bie. \u00centr-adev\u0103r, economia american\u0103 s-a contractat timp de dou\u0103 trimestre la r\u00e2nd \u00een prima jum\u0103tate a anului, ceea ce corespunde, la prima vedere, defini\u021biei unei recesiuni tehnice.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te partea cealalt\u0103 a Atlanticului, BCE a optat pentru o cre\u0219tere de 50 de puncte de baz\u0103 \u00een iulie, prima din 2011, pun\u00e2nd cap\u0103t erei dob\u00e2nzilor negative \u00eencepute \u00een 2014. Dup\u0103 ce a subestimat nivelul infla\u021biei \u0219i persisten\u021ba acesteia \u00eenc\u0103 din vara anului trecut, BCE se afl\u0103 acum \u00eentr-o situa\u021bie poten\u021bial incomod\u0103: probabil c\u0103 va for\u021ba o recesiune pentru a combate presiunile infla\u021bioniste care \u00ee\u0219i au originea \u00een alt\u0103 parte – \u0219i anume, blocajele de aprovizionare \u0219i criza energetic\u0103 – pentru a proteja stabilitatea pre\u021burilor.<\/p>\n
Acestea fiind spuse, ar fi o gre\u0219eal\u0103 teribil\u0103 dac\u0103 combaterea perspectivei infla\u021bioniste actuale din zona euro ar reveni exclusiv BCE. Aceasta ar \u00eensemna rate \u0219i mai mari – \u0219i, prin urmare, mai pu\u021bine investi\u021bii – cu pierderea de locuri de munc\u0103, \u00een special \u00een r\u00e2ndul celor mai vulnerabile grupuri de lucr\u0103tori. \u00centr-adev\u0103r, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd infla\u021bia este comb\u0103tut\u0103 prin comprimarea cererii agregate; pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul \u00een care pre\u021burile cresc, factorii de decizie ar putea extinde oferta pentru a atenua presiunile infla\u021bioniste. Este adev\u0103rat c\u0103 este nevoie de ceva timp pentru a face acest lucru, dar pre\u021burile mai mari la energie sunt aici pentru a r\u0103m\u00e2ne. La fel \u0219i tensiunile geopolitice \u0219i, odat\u0103 cu acestea, blocajele de aprovizionare \u0219i \u00eentreruperile lan\u021bului valoric.<\/p>\n
Nu vreau s\u0103 sugerez c\u0103 ar trebui s\u0103 se ia bani de la contribuabilul european mediu prin taxe mai mari pentru a reduce \u0219i mai mult puterea de cump\u0103rare a acestuia. M\u0103 refer mai degrab\u0103 la necesitatea \u0219i mai stringent\u0103 de a urm\u0103ri politici de cre\u0219tere, de exemplu, prin asigurarea faptului c\u0103: i) investi\u021biile masive finan\u021bate ca r\u0103spuns la izbucnirea pandemiei – \u00een mare parte \u00een cadrul NextGenerationEU – s\u0103 progreseze f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 at\u00e2t oferta, c\u00e2t \u0219i cre\u0219terea poten\u021bial\u0103; ii) politica energetic\u0103 este revizuit\u0103 prin stabilirea unor obiective mai realiste de decarbonizare, \u00een conformitate cu noua realitate geopolitic\u0103 \u00een care ne afl\u0103m; iii) legile \u0219i reglement\u0103rile privind concuren\u021ba sunt adoptate \u00een special fa\u021b\u0103 de marile corpora\u021bii, nu doar fa\u021b\u0103 de \u00eentreprinderile mici.<\/p>\n