Transportul maritim pare s\u0103 fie unul dintre principalele motoare ale negocierilor privind schimb\u0103rile climatice.
\nResponsabil pentru 3,7 % din emisiile totale de CO2 din Europa \u0219i 13 % din emisiile sectorului transporturilor, acesta beneficiaz\u0103 de aproximativ 24 de miliarde de euro pe an sub form\u0103 de subven\u021bii fiscale pentru combustibilii fosili \u0219i diverse tipuri de scutiri \u0219i este singurul sector pentru care nu au fost \u00eenc\u0103 stabilite obiective reale de reducere a emisiilor.
\n\u00cen plus fa\u021b\u0103 de impactul asupra climei, oxizii de sulf, azotul \u0219i particulele emise de motoarele navelor atunci c\u00e2nd acestea sta\u021bioneaz\u0103 pe chei cu motoarele pornite cauzeaz\u0103 60 de miliarde EUR \u00een costuri de s\u0103n\u0103tate \u0219i aproximativ 50 000 de decese premature pe an \u00een Europa.
\nConform unui studiu al OMI (Organiza\u021bia Maritim\u0103 Interna\u021bional\u0103), emisiile de CO2 generate de transportul maritim ar putea cre\u0219te la nivel mondial cu 50 % p\u00e2n\u0103 la 250 % p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 \u0219i ar pune \u00een pericol obiectivele Acordului de la Paris.
\nP\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 tehnologii suficient de dezvoltate \u0219i viabile din punct de vedere economic pentru a decarboniza transportul maritim \u00een timpul fazei de transport maritim, dar c\u0103lcarea la rece este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 reduc\u0103 emisiile la zero sau aproape de zero \u00een timpul escalelor \u00een port.
\nCold ironing const\u0103 \u00een conectarea navei la chei cu un cablu electric, furniz\u00e2nd astfel energia electric\u0103 necesar\u0103 opera\u021biunilor de parcare, \u00eenc\u0103rcare \u0219i desc\u0103rcare a navei \u0219i, bine\u00een\u021beles, permi\u021b\u00e2nd oferirea tuturor serviciilor pentru pasageri, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd motoarele sunt oprite, ceea ce nu este posibil \u00een prezent.
\nTehnologia este deja utilizat\u0103 \u00een porturile Gothenburg, Los Angeles \u0219i Marsilia \u0219i se dovede\u0219te a fi func\u021bional\u0103 \u0219i de succes, precum \u0219i viabil\u0103 din punct de vedere economic pentru cei care o utilizeaz\u0103.
\nCu toate acestea, dac\u0103 pentru porturi pare s\u0103 se fi g\u0103sit o solu\u021bie pe termen scurt \u0219i mediu, situa\u021bia privind emisiile navelor, \u00een special ale navelor de croazier\u0103, \u00een timpul naviga\u021biei este mult mai complex\u0103.
\n\u00cen prezent, armatorii se orienteaz\u0103 decisiv c\u0103tre alimentarea navelor cu gaz natural lichefiat, cunoscut sub denumirea de GNL.
\nMotivul acestei decizii este c\u0103 acesta reduce foarte mult emisiile de oxizi de sulf (SOx), f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 respectarea legisla\u021biei actuale care reglementeaz\u0103 con\u021binutul acestui element \u00een combustibilii marini.
\nConform unei cercet\u0103ri recente a T&E, Transport & Environment, „companiile navale care investesc \u00een GNL subliniaz\u0103 atunci printre meritele acestuia reducerea cu 20% a emisiilor de CO\u2082, dar omit din calcul emisiile uria\u0219e de metan, un gaz cu un poten\u021bial de schimbare a climei de 82,5 ori mai mare dec\u00e2t dioxidul de carbon.
\nChiar dac\u0103 eficien\u021ba motoarelor navelor ar cre\u0219te, duc\u00e2nd la o reducere a scurgerilor de hidrocarburi nearse, beneficiile \u00een ceea ce prive\u0219te emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 ar fi \u00een continuare limitate.
\nCa s\u0103 nu mai vorbim de scurgerile de metan care apar mai devreme \u00een lan\u021bul de produc\u021bie a gazului”.
\nObiectivele de reducere a intensit\u0103\u021bii emisiilor de dioxid de carbon \u00een sectorul maritim \u00een cadrul „Pachetului privind schimb\u0103rile climatice” al Uniunii Europene ar trebui s\u0103 stimuleze renun\u021barea la p\u0103cura grea, cel mai poluant combustibil marin \u0219i cel mai utilizat \u00een prezent.
\nCu toate acestea, companiile de transport maritim se concentreaz\u0103 pe alternativa mai ieftin\u0103: conform unei estim\u0103ri T&E, mai mult de o treime din navele europene ar putea fi alimentate cu GNL \u00een 2025, ceea ce ar fi practic o modalitate de a ocoli problema, dar nu o solu\u021bie.
\nCu toate acestea, \u00een sprijinul companiilor maritime se afl\u0103 Pachetul climatic lansat de UE pentru acest sector, un pachet care nu prevede emisii zero p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.
\nApoi, exist\u0103 o alt\u0103 problem\u0103: Pe plan interna\u021bional, GNL este considerat de unii ca o solu\u021bie de tranzi\u021bie \u00een a\u0219teptarea dezvolt\u0103rii altor tehnologii nepoluante. Cu toate acestea, se pare c\u0103 nu este cazul: motorina marin\u0103 este mult mai pu\u021bin poluant\u0103 dec\u00e2t GNL.
\nDac\u0103 navele ar utiliza acest tip de combustibil \u00een larg, \u00een compara\u021bie cu p\u0103cura grea utilizat\u0103 \u00een prezent, impactul ar fi drastic mai sc\u0103zut chiar \u0219i dec\u00e2t cel al GNL.
\nPrin urmare, „revolu\u021bia” c\u0103tre acest tip de combustibil pare a fi o alegere dictat\u0103 doar de nevoia de a satisface aspectele mai ideologice \u0219i ira\u021bionale ale fanaticilor tranzi\u021biei ecologice, mai degrab\u0103 dec\u00e2t de vreun beneficiu real pentru mediu.
\nMai \u00een\u021belept ar fi, de asemenea, potrivit multor cunosc\u0103tori \u0219i exper\u021bi din sector, s\u0103 acceler\u0103m c\u0103tre combustibili cu adev\u0103rat ecologici, cum ar fi hidrogenul, acesta av\u00e2nd un impact aproape zero \u0219i costuri infinit mai mici dec\u00e2t GNL \u0219i motorina.
\nVom vedea dac\u0103 ra\u021biunea \u0219i capacitatea de a a\u0219tepta cea mai bun\u0103 solu\u021bie vor \u00eenvinge sau noua nebunie a tuturor, a r\u0103ului \u0219i a prezentului care pare s\u0103 invadeze Europa \u00een ultima vreme FeMO <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Transportul maritim pare s\u0103 fie unul dintre principalele motoare ale negocierilor privind schimb\u0103rile climatice. Responsabil pentru 3,7 % din emisiile totale de CO2 din Europa \u0219i 13 % din emisiile sectorului transporturilor, acesta beneficiaz\u0103 de aproximativ 24 de miliarde de euro pe an sub form\u0103 de subven\u021bii fiscale pentru combustibilii fosili \u0219i diverse tipuri de […]<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":31644,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[224,193],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[329,338,346,355,375,365],"types":[456],"class_list":["post-31776","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-energie-ro","category-stiinta-si-tehnologie","regions-central-europe-ro","regions-eastern-europe-ro","regions-northern-europe-ro","regions-southern-europe-ro","regions-usa-ro","regions-western-europe-ro","types-opinion-ro"],"yoast_head":"\n