{"id":36268,"date":"2024-12-03T11:45:17","date_gmt":"2024-12-03T11:45:17","guid":{"rendered":"https:\/\/www.theconservative.online\/summitul-de-la-baku-premierul-italian-meloni-face-apel-la-pragmatism-si-responsabilitate"},"modified":"2024-12-03T11:45:17","modified_gmt":"2024-12-03T11:45:17","slug":"summitul-de-la-baku-premierul-italian-meloni-face-apel-la-pragmatism-si-responsabilitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.theconservative.online\/ro\/summitul-de-la-baku-premierul-italian-meloni-face-apel-la-pragmatism-si-responsabilitate","title":{"rendered":"Summitul de la Baku, premierul italian Meloni face apel la pragmatism \u0219i responsabilitate"},"content":{"rendered":"

La 23 noiembrie, dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de negocieri \u0219i o posibilitate real\u0103 ca un compromis s\u0103 nu fie g\u0103sit, s-a ajuns la un acord \u00eentre cele aproape 200 de na\u021biuni care au participat la summitul Cop29 din Azerbaidjan. Obiectivul recent aprobat privind finan\u021barea combaterii schimb\u0103rilor climatice, de\u0219i considerat un succes prin faptul c\u0103 a evitat e\u0219ecul conferin\u021bei, a l\u0103sat totu\u0219i \u021b\u0103rile din sud nemul\u021bumite. \u00cen zilele precedente, mai precis la 13 noiembrie, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a luat cuv\u00e2ntul la summit cu un discurs menit s\u0103 readuc\u0103 discu\u021bia la pragmatism \u0219i s\u0103 o orienteze c\u0103tre realitatea economiilor \u0219i nevoilor statelor individuale. PUNCTELE ACORDULUI Cu toate acestea, acordul la care s-a ajuns are c\u00e2teva puncte destul de interesante care merit\u0103 o reflec\u021bie specific\u0103. \u00cen special, finan\u021barea – obligatorie pentru \u021b\u0103rile bogate – de 300 de miliarde de dolari pe an p\u00e2n\u0103 \u00een 2035. Cu aceste fonduri, \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare vor putea finan\u021ba tranzi\u021bia energetic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze economiile \u0219i industriile la nevoile schimb\u0103rilor climatice. Investi\u021bii utile, conform indica\u021biilor Cop29, pentru a sc\u0103pa de c\u0103rbune, petrol \u0219i gaze, orient\u00e2ndu-se din ce \u00een ce mai mult spre utilizarea energiilor alternative \u0219i curate. Desigur, vor fi necesare fonduri \u0219i pentru a face fa\u021b\u0103, \u00een timp, daunelor cauzate de schimb\u0103rile climatice, cum ar fi cre\u0219terea temperaturilor care poate crea probleme pentru agricultur\u0103 \u0219i alte activit\u0103\u021bi umane. Acesta a fost, desigur, cel mai a\u0219teptat obiectiv al \u00eentregii Cop29, la fel cum a fost \u0219i cel mai discutat \u0219i criticat punct. Trebuie spus c\u0103 aceast\u0103 promisiune o \u00eenlocuie\u0219te pe cea anterioar\u0103, care viza 100 de miliarde pe an (acordul din 2009 expir\u0103), dar, \u00een ciuda acestui fapt, ea reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 un prag mult mai sc\u0103zut dec\u00e2t cele 1,3 trilioane solicitate \u00een cadrul negocierilor de c\u0103tre \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. Cu toate acestea, este o cifr\u0103 care ar putea, de-a lungul anilor, s\u0103 fie ajustat\u0103 \u00een sus, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te finan\u021barea privat\u0103 pe care statele dezvoltate o pot ob\u021bine, precum \u0219i veniturile provenite dintr-o posibil\u0103 „impozitare global\u0103”, care este \u00een prezent doar \u00een curs de studiu.
\nProblema tranzi\u021biei de la combustibilii fosili este diferit\u0103. Un lucru care a fost puternic dorit \u00een Dubai, \u00een textele principale ale acestui nou summit a fost \u00een schimb l\u0103sat deoparte. Desigur, referirile implicite nu lipsesc, mai ales atunci c\u00e2nd ne referim la textul de anul trecut, \u00eens\u0103 lunga lupt\u0103 de negociere nu a permis consolidarea acestui concept prin adoptarea unui text specific la sf\u00e2r\u0219itul Cop29 din acest an. Acesta a fost obiectivul Uniunii Europene, spre deosebire de ceea ce multe \u021b\u0103ri – inclusiv Italia – au spus, exprim\u00e2ndu-\u0219i inten\u021bia de a ob\u021bine aici o monitorizare continu\u0103, cel pu\u021bin pe o baz\u0103 anual\u0103, a eforturilor depuse de state pentru a se \u00eendep\u0103rta de dependen\u021ba de combustibilii fosili. O pozi\u021bie foarte avansat\u0103, uneori ie\u0219it\u0103 din context, care nu a fost acceptat\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00eens\u0103\u0219i Von Der Leyen nu a men\u021bionat tranzi\u021bia \u00een declara\u021biile sale, subliniind \u00een schimb modul \u00een care acest acord marcheaz\u0103 o nou\u0103 er\u0103 pentru cooperarea \u0219i finan\u021barea \u00een domeniul climei. Potrivit lui Von Der Leyen, acordul va „stimula investi\u021biile \u00een tranzi\u021bia curat\u0103, reducerea emisiilor \u0219i consolidarea rezilien\u021bei la schimb\u0103rile climatice”, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 „UE va continua s\u0103 joace un rol de lider, concentr\u00e2nd sprijinul asupra celor mai vulnerabili”. VOCI CONTRA Bine\u00een\u021beles, dimensiunea acordului – semnificativ mai mic\u0103 dec\u00e2t solicit\u0103rile f\u0103cute anterior – nu a fost bine primit\u0103 de \u021b\u0103rile cel mai pu\u021bin dezvoltate (LDC). <\/p>\n

Grupul, condus de delegatul Sunday Evans Njewa din Malawi, a catalogat, de fapt, documentul final de la Baku ca nefiind suficient de ambi\u021bios, un obiectiv care nu era \u00een concordan\u021b\u0103 cu ceea ce se a\u0219teptau s\u0103 ob\u021bin\u0103 dup\u0103 ani de discu\u021bii \u0219i negocieri. O pozi\u021bie de \u00een\u021beles, dac\u0103 ne uit\u0103m la cererea ini\u021bial\u0103 de 1 300 de miliarde pe an, dar care probabil se ciocne\u0219te de realitatea faptelor \u0219i de scenariul interna\u021bional care a constituit fundalul acestui summit. Criticile au venit, desigur, \u0219i din partea negociatorilor Grupului african. Ace\u0219tia s-au pl\u00e2ns de faptul c\u0103 acordul este prea mic \u0219i mai ales prea t\u00e2rziu, \u00een special pentru continentul african. \u00cen aceast\u0103 conjunctur\u0103, negociatorii au dorit s\u0103 sublinieze c\u0103 vor continua s\u0103 trag\u0103 un semnal de alarm\u0103 cu privire la finan\u021barea insuficient\u0103. O pozi\u021bie adoptat\u0103 \u0219i de India, oficialul Leela Nandan vorbind despre o sum\u0103 „abisal de mizer\u0103”. Pe plan european, Fran\u021ba este cea care \u00ee\u0219i face auzit\u0103 vocea: potrivit Palatului Elys\u00e9e, acordul nu este la \u00een\u0103l\u021bimea provoc\u0103rilor momentului. PRAGMATISMUL ITALIAN Par\u021bial \u00een contrast cu aceste pozi\u021bii, \u00een ultimele zile, premierul italian Giorgia Meloni a intervenit la Baku cu un discurs oficial \u00een care i-a chemat pe delega\u021bi la pragmatism \u0219i la responsabilitatea statelor \u00een fa\u021ba cet\u0103\u021benilor lor. Discursul rostit de premierul italian a atras aten\u021bia asupra nevoilor \u0219i a\u0219tept\u0103rilor, nu numai economice, ale \u021b\u0103rilor din Uniunea European\u0103, chiar \u0219i \u00een fa\u021ba unei tranzi\u021bii ecologice care nu trebuie s\u0103 fie orientat\u0103 \u0219i ghidat\u0103 de o ideologie preconceput\u0103 oarb\u0103. Angajamentul de a limita cre\u0219terea temperaturii globale la 1,5\u00b0C a fost firul conductor al ra\u021bionamentului, pornind \u0219i de la obiectivele din Dubai. Dintre multe, men\u021bion\u0103m \u00een primul r\u00e2nd dorin\u021ba de a tripla capacitatea mondial\u0103 de a genera energie regenerabil\u0103 \u0219i de a dubla rata global\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a eficien\u021bei energetice p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Inten\u021bia lui Meloni \u00een discursul s\u0103u a fost de a face apel la cooperarea tuturor, \u00een special a principalilor emi\u021b\u0103tori de gaze cu efect de ser\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind responsabilitatea pentru a ajunge la o sintez\u0103 \u0219i a diviza diviziunile dintre \u021b\u0103rile dezvoltate, economiile emergente \u0219i \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. O pozi\u021bie care nu este doar de fa\u021bad\u0103. Este suficient s\u0103 spunem c\u0103 Italia aloc\u0103 deja o mare parte din cele peste patru miliarde de euro ale Fondului pentru clim\u0103 continentului african, iar Meloni a confirmat c\u0103 dore\u0219te s\u0103 continue s\u0103 sprijine ini\u021biative precum Fondul verde pentru clim\u0103 \u0219i Fondul pentru pierderi \u0219i daune, precum \u0219i s\u0103 promoveze implicarea b\u0103ncilor multilaterale de dezvoltare \u00een aceste politici \u0219i opera\u021biuni financiare. Cu toate acestea, prim-ministrul Meloni a dorit s\u0103 readuc\u0103 participan\u021bii la summit cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 procesul de decarbonizare trebuie s\u0103 ia \u00een considerare \u00een mod absolut durabilitatea sistemelor de produc\u021bie \u0219i sociale ale statelor individuale, care pot, de asemenea, varia foarte mult \u00een func\u021bie de specificul realit\u0103\u021bilor regionale \u0219i continentale. \u00cen acest fel, Italia, a\u0219a cum a f\u0103cut-o \u0219i cu alte ocazii \u00een Europa \u0219i la summitul G7, subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 un punct esen\u021bial, \u0219i anume c\u0103 „natura trebuie ap\u0103rat\u0103 cu omul \u00een centru”. \u00cen acest sens, orientarea c\u0103tre o abordare prea ideologic\u0103 \u0219i deloc pragmatic\u0103 a acestor probleme risc\u0103 s\u0103 \u00eendep\u0103rteze atingerea obiectivelor stabilite de comunitatea interna\u021bional\u0103. <\/p>

RELATED<\/span>