Roma, 12 decembrie 2025. Vineri seara, la Atreju, a avut loc panelul „Provoc\u0103rile conservatorilor” – o conversa\u021bie interna\u021bional\u0103 care, f\u0103r\u0103 echivoc, a prezentat liniile de falie majore care traverseaz\u0103 Europa \u00een prezent: suveranitate versus standardizare, r\u0103d\u0103cini versus amnezie, democra\u021bie popular\u0103 versus tehnocra\u021bie, realism geopolitic versus utopie ideologic\u0103. Moderatorul discu\u021biei a fost Antonio Giordano, secretar general al Partidului ECR \u0219i deputat al Fratelli d’Italia, care a men\u021bionat c\u0103, \u00een acest an, Atreju g\u0103zduie\u0219te 20 de delega\u021bii din \u00eentreaga lume. <\/p>\n
Cuv\u00e2ntul de deschidere a fost rostit de Elisabetta Gardini (FdI), pre\u0219edintele delega\u021biei italiene la Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei, care a eviden\u021biat activitatea politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 care graviteaz\u0103 \u00een jurul familiei conservatoare, men\u021bion\u00e2nd – printre punctele culminante ale acestei edi\u021bii – zilele de studiu \u0219i prezentarea premiului dedicat lui Margaret Thatcher.<\/p>\n
Nicola Procaccini (FdI\/ECR) a adus, de asemenea, salut\u0103ri, \u00eentr-o sintez\u0103 care a sunat ca o deschidere ideal\u0103 pentru \u00eentregul panel: conservatorii, a subliniat el, simt „mai mult dec\u00e2t oricine altcineva” importan\u021ba identit\u0103\u021bii na\u021bionale; \u0219i ei se deosebesc de cei de la Bruxelles care cultiv\u0103 iluzia c\u0103 totul poate fi „resetat” \u0219i c\u0103 r\u0103spunsul se afl\u0103 \u00eentr-un vast super-stat.<\/p>\n
Cine a fost la mas\u0103: un ECR care prive\u0219te dincolo de frontiere<\/strong><\/p>\n Componen\u021ba panelului a oferit o imagine clar\u0103 a traiectoriei pe care conservatorii europeni o urm\u0103resc: consolidarea prezen\u021bei lor \u00een institu\u021bii \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, construirea unui c\u00e2mp politic interna\u021bional capabil s\u0103 vorbeasc\u0103 limbajul suveranit\u0103\u021bii \u0219i al responsabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n Printre vorbitorii principali s-au num\u0103rat: Adam Bielan, secretar interna\u021bional al PiS (Polonia) \u0219i \u0219eful delega\u021biei poloneze \u00een cadrul Grupului ECR; Sigmundur Gunnlaugsson, lider al Partidului de Centru din Islanda; Marion Mar\u00e9chal, vicepre\u0219edinte al Partidului ECR, lider al IDL \u0219i \u0219eful delega\u021biei franceze \u00een cadrul Grupului ECR; George Simion, vicepre\u0219edinte al ECR \u0219i lider al AUR (Rom\u00e2nia); Kristoffer Storm, responsabil cu afacerile UE pentru partidul danez (DD) \u0219i \u0219eful delega\u021biei daneze \u00een cadrul grupului ECR; \u0219i Miguel Mellado, membru al Partidului Republican din Chile, care a f\u0103cut leg\u0103tura prin intermediul unui salut video \u00eenaintea urm\u0103toarelor etape electorale din \u021bara sa.<\/p>\n Carlo Fidanza (FdI\/ECR), membru al Parlamentului European \u0219i \u0219ef al delega\u021biei Fratelli d’Italia \u00een Parlamentul European, a participat, de asemenea, la discu\u021bie, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura \u00eentre experien\u021ba italian\u0103 \u0219i proiectul mai larg al unei drepte europene care refuz\u0103 s\u0103 fie subordonat\u0103.<\/p>\n \u00centreb\u0103rile lui Giordano: „Ce ar fi Europa f\u0103r\u0103 conservatori?”<\/strong><\/p>\n Giordano a stabilit panelul cu o serie de \u00eentreb\u0103ri-cheie – aproape o provocare lansat\u0103 audien\u021bei \u0219i, indirect, mainstream-ului continental: „Ce ar fi lumea f\u0103r\u0103 conservatori? Ce ar fi Europa f\u0103r\u0103 conservatori? Ce ar fi \u021bara dumneavoastr\u0103 f\u0103r\u0103 conservatori?”<\/p>\n Semnifica\u021bia politic\u0103 a acestor \u00eentreb\u0103ri este clar\u0103: conservatorii nu se v\u0103d \u00een prezent ca o „m\u0103rturie”, nici ca o „corec\u021bie” marginal\u0103 a sistemului. Ei revendic\u0103, mai degrab\u0103, un rol constitutiv: f\u0103r\u0103 conservatorism – \u00een interpretarea lor – nu exist\u0103 ordine, continuitate, libertate concret\u0103, deoarece lipse\u0219te terenul cultural \u0219i institu\u021bional pe care libert\u0103\u021bile pot sta. <\/p>\n Mar\u00e9chal: \u00eempotriva „coloniz\u0103rii” culturale \u0219i economice<\/strong><\/p>\n Cea mai dur\u0103 pozi\u021bie \u00eempotriva actualei structuri a UE a venit din partea lui Marion Mar\u00e9chal, cu un atac frontal la adresa „Europei construite de st\u00e2nga”, descris\u0103 ca un proiect care a renun\u021bat la r\u0103d\u0103cinile sale istorice \u0219i s-a transformat \u00eentr-o „colonie cultural\u0103 \u0219i economic\u0103”.<\/p>\n Ideea nu era \u00eens\u0103 doar polemic\u0103: Mar\u00e9chal a plasat lupta conservatoare direct \u00een arena institu\u021bional\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een Parlamentul European, o „majoritate Giorgia” ar fi luat form\u0103 ca alternativ\u0103 la „majoritatea Ursula”. Pornind de la acest contrast, ea \u0219i-a construit mesajul central: schimba\u021bi cursul \u0219i contesta\u021bi o viziune a Europei care – a sus\u021binut ea – tinde s\u0103 remodeleze antropologia, dreptul \u0219i pia\u021ba \u00een numele unui progresism f\u0103r\u0103 limite. <\/p>\n Replica sa de \u00eencheiere, cu o trimitere la Camus \u0219i la sarcina de a preveni „destr\u0103marea” lumii, a devenit emblema unei pozi\u021bii pe care Atreju a pus-o \u00een scen\u0103 \u00een mod repetat: nu pentru a distruge Europa, ci pentru a o salva de la a fi scobit\u0103.<\/p>\n Simion: „Viitorul apar\u021bine patrio\u021bilor”<\/strong><\/p>\n George Simion a adoptat un ton mai mobilizator: „Viitorul ne apar\u021bine, viitorul apar\u021bine patrio\u021bilor”. El a legat traiectoria european\u0103 de diaspora rom\u00e2neasc\u0103 din Italia, evoc\u00e2nd un c\u00e2ntec \u00eenv\u0103\u021bat tocmai de la tinerii rom\u00e2ni care tr\u0103iesc \u00een \u021bara noastr\u0103: „M\u00e2ine ne apar\u021bine”. \u00cen discursul s\u0103u, Fratelli d’Italia a fost prezentat\u0103 ca un „model politic autentic”: o referin\u021b\u0103 care, dincolo de polite\u021be, semnaleaz\u0103 o dinamic\u0103 acum bine stabilit\u0103 \u00een c\u00e2mpul conservator european. Italia lui Meloni este perceput\u0103 de mai multe delega\u021bii ca un laborator al unei guvern\u0103ri identitare, dar institu\u021bionale, capabil\u0103 s\u0103 combine fermitatea politic\u0103 cu gestionarea practic\u0103. <\/p>\n Fidanza: Europa \u0219i Uniunea European\u0103 nu sunt acela\u0219i lucru<\/strong><\/p>\n Interven\u021bia lui Carlo Fidanza s-a axat pe o distinc\u021bie destinat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een centrul argumenta\u021biei conservatoare: „C\u00e2nd vorbim despre Europa, nu vorbim despre Uniunea European\u0103”. Pentru Fidanza, diferen\u021ba este „substan\u021bial\u0103”: Europa este istorie \u0219i civiliza\u021bie; UE este o structur\u0103 politic\u0103 care necesit\u0103 „o schimbare profund\u0103 \u0219i radical\u0103”. <\/p>\n Aici se contureaz\u0103 viziunea de ansamblu rezultat\u0103 din panel. Critica nu vizeaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i ideea de cooperare \u00eentre statele europene, ci o arhitectur\u0103 care tinde s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 popoarele \u0219i na\u021biunile cu o guvernare centralizat\u0103, adesea incapabil\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 democratic pentru alegerile sale. Fidanza a spus-o clar: misiunea conservatorilor nu este de a „uniformiza” popoarele; nu exist\u0103 un model unic „din Islanda p\u00e2n\u0103 \u00een Sicilia”. Misiunea este opus\u0103: s\u0103 valorizeze identit\u0103\u021bile, specificit\u0103\u021bile teritoriale \u0219i „m\u00e2ndria popoarelor”, ap\u0103r\u00e2nd diferen\u021bele de aplatizarea \u0219i omogenizarea global\u0103. <\/p>\n \u00cen acest cadru se \u00eenscrie analiza sa asupra politicii italiene din ultimii ani: Fidanza a sus\u021binut c\u0103 Atreju a confirmat rolul conservatorismului \u00eentr-o \u021bar\u0103 care a fost guvernat\u0103 „timp de trei ani”, prezent\u00e2nd stabilitatea italian\u0103 drept rezultatul red\u0103rii cuv\u00e2ntului poporului dup\u0103 un sezon de „tehnocra\u021bi” f\u0103r\u0103 un mandat popular.<\/p>\n Bielan: credin\u021b\u0103, familie, suveranitate, curaj<\/strong><\/p>\n Din partea polonez\u0103, Adam Bielan a insistat asupra dimensiunii bazate pe valori: „O Europ\u0103 f\u0103r\u0103 conservatori ar fi o Europ\u0103 f\u0103r\u0103 valori” \u0219i, prin urmare, a sus\u021binut el, incapabil\u0103 s\u0103 apere familia. \u00cen cadrul s\u0103u, valorile fundamentale ale Occidentului conservator pot fi rezumate \u00een patru cuvinte: credin\u021b\u0103, familie, suveranitate, curaj. Iar axa Italia-Polonia este oferit\u0103 drept dovad\u0103 c\u0103 conservatorii nu reprezint\u0103 „trecutul”, ci „fundamentul viitorului”. Acesta este un pasaj semnificativ, deoarece indic\u0103 o \u00eencercare de a reconstrui un lexic comun \u00eentre culturi politice diferite: mediteranean\u0103 \u0219i central-oriental\u0103, catolic\u0103 \u0219i protestant\u0103, european\u0103 \u0219i non-european\u0103. Scopul este de a men\u021bine identitatea \u0219i modernitatea \u00eempreun\u0103, f\u0103r\u0103 a preda inova\u021bia exclusiv nara\u021biunii progresiste. <\/p>\n Gunnlaugsson: r\u0103d\u0103cinile ca o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru progres<\/strong><\/p>\n Islandezul Sigmundur Gunnlaugsson a dezvoltat un argument complementar: f\u0103r\u0103 conservatori nu ar exista „civiliza\u021bie”, iar f\u0103r\u0103 conservatori nu ar exista nici m\u0103car „progres”. O tez\u0103 deliberat contra-intuitiv\u0103 \u00een compara\u021bie cu cli\u0219eul comun care asociaz\u0103 conservatorismul cu imobilismul. Aici, conservatorismul este definit ca fiind condi\u021bia unei schimb\u0103ri durabile: construirea unei „lumi noi”, da – dar diferit\u0103 de cea actual\u0103, deoarece mai solid\u0103 – \u0219i, pentru a face acest lucru, „p\u0103strarea r\u0103d\u0103cinilor” devine fundamental\u0103. <\/p>\n Furtuna: un drept care nu mai accept\u0103 etichete<\/strong><\/p>\n Danezul Kristoffer Storm a ridicat \u00een schimb problema legitimit\u0103\u021bii politice: „Nu trebuie s\u0103 ne mai numeasc\u0103 extrema dreapt\u0103; noi suntem dreapta \u0219i suntem conservatori europeni”. Remarcile sale au introdus un element care a devenit crucial \u00een ultimele luni: rela\u021bia cu PPE \u0219i cu conservatorii „de centru”, care sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 cooperarea cu zona conservatoare nu este un tabu, ci o necesitate pentru a preveni deriva ideologic\u0103 \u0219i paralizia decizional\u0103. <\/p>\n Mellado \u0219i podul c\u0103tre America Latin\u0103<\/strong><\/p>\n Salutul video al lui Miguel Mellado din Chile a avut un scop strategic: s\u0103 reaminteasc\u0103 tuturor c\u0103 provocarea conservatoare nu este doar european\u0103 \u0219i c\u0103 orizontul politic este acum global. Referirea la viitoarele alegeri din Chile a ad\u0103ugat un detaliu important: interna\u021bionalizarea conservatorismului nu este o conferin\u021b\u0103 permanent\u0103, ci o re\u021bea care \u00eencearc\u0103 s\u0103 influen\u021beze desemn\u0103rile electorale \u0219i ciclurile de guvernare. <\/p>\n Ce idee despre Europa reiese din panel<\/strong><\/p>\n Luate \u00eempreun\u0103, interven\u021biile ofer\u0103 o imagine coerent\u0103 – \u0219i ambi\u021bioas\u0103 din punct de vedere politic – a ceea ce conservatorii \u00een\u021beleg prin Europa.<\/p>\n Europa ca civiliza\u021bie, nu ca birocra\u021bie.<\/strong><\/p>\n Distinc\u021bia Fidanza „Europa\/Uniunea European\u0103” este pivotul: Europa este un patrimoniu istoric \u0219i cultural; UE este o construc\u021bie politic\u0103 care poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 \u0219i, \u00een multe privin\u021be, trebuie reformat\u0103 radical.<\/p>\n Suveranitatea na\u021bional\u0103 ca cheie de bolt\u0103 democratic\u0103.<\/strong><\/p>\n Procaccini \u0219i Fidanza converg: identitatea na\u021bional\u0103 nu este nostalgie – este nivelul la care poporul poate exercita cu adev\u0103rat suveranitatea \u0219i poate cere socoteal\u0103 factorilor de decizie. Super-statul, \u00een schimb, tinde s\u0103 dilueze responsabilitatea \u0219i reprezentarea. <\/p>\n Valori ne-negociabile \u0219i o critic\u0103 a progresismului antropologic.<\/strong><\/p>\n Mar\u00e9chal \u0219i Bielan, \u00een registre diferite, insist\u0103 asupra unui punct: Europa nu poate supravie\u021bui dac\u0103 rupe leg\u0103tura cu r\u0103d\u0103cinile sale \u0219i transform\u0103 totul – chiar \u0219i fundamentele antropologice – \u00een material disponibil pentru inginerie social\u0103 ideologic\u0103.<\/p>\n Un drept de guvernare, nu o \u00eengr\u0103dire polemic\u0103.<\/strong><\/p>\n Simion indic\u0103 FdI ca model; Fidanza pretinde stabilitate \u0219i centralitate interna\u021bional\u0103; Storm solicit\u0103 sf\u00e2r\u0219itul etichetelor. Este aceea\u0219i traiectorie: normalizarea conservatorismului ca for\u021b\u0103 de guvernare, nu ca excep\u021bie. <\/p>\n Construirea unor majorit\u0103\u021bi alternative \u00een Europa.<\/strong><\/p>\n Ideea unei „majorit\u0103\u021bi Giorgia” opus\u0103 unei „majorit\u0103\u021bi Ursula” indic\u0103 obiectivul final: schimbarea echilibrului \u00een Parlamentul European, modelarea dosarelor \u0219i schimbarea direc\u021biei politice a Uniunii din interior.<\/p>\n Atreju ca platform\u0103 politic\u0103<\/strong><\/p>\n Pe scurt, panelul „Provoc\u0103rile conservatorilor” a servit la transformarea unei teme identitare \u00eentr-un proiect. Nu nostalgia frontierelor \u00eenchise, ci un apel pentru ca Europa s\u0103 redevin\u0103 un continent al na\u021biunilor libere, capabile s\u0103 coopereze f\u0103r\u0103 a se \u0219terge; o Europ\u0103 care \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 civiliza\u021bia f\u0103r\u0103 ru\u0219ine; o Europ\u0103 care \u00ee\u0219i asum\u0103 provocarea viitorului f\u0103r\u0103 a o preda unei monoculturi progresiste. <\/p>\n Dac\u0103 Atreju, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea, este \u0219i un laborator de limbi \u0219i alian\u021be, impresia este c\u0103 constela\u021bia conservatoare \u00eencearc\u0103 un nou salt: de la protestul \u00eempotriva „pilotului automat” al Bruxelles-ului la construirea unui curs alternativ. Cu o idee precis\u0103: nu poate exista o Europ\u0103 puternic\u0103 dac\u0103, pentru a deveni „una”, ea trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 uite cine este. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Roma, 12 decembrie 2025. Vineri seara, la Atreju, a avut loc panelul „Provoc\u0103rile conservatorilor” – o conversa\u021bie interna\u021bional\u0103 care, f\u0103r\u0103 echivoc, a prezentat liniile de falie majore care traverseaz\u0103 Europa \u00een prezent: suveranitate versus standardizare, r\u0103d\u0103cini versus amnezie, democra\u021bie popular\u0103 versus tehnocra\u021bie, realism geopolitic versus utopie ideologic\u0103. Moderatorul discu\u021biei a fost Antonio Giordano, secretar general […]<\/p>\n","protected":false},"author":69,"featured_media":47981,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1464],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[],"types":[],"class_list":["post-47992","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-construirea-unei-europe-conservatoare"],"yoast_head":"\n