\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, participarea femeilor \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie \u00een Europa a \u00eenregistrat progrese semnificative, de\u0219i r\u0103m\u00e2ne marcat\u0103 de dezechilibre structurale persistente. \u00cen 2024, peste 73,8 milioane de persoane cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u0219i 64 de ani erau angajate \u00een sectoare \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnologice \u00een Uniunea European\u0103, confirm\u00e2nd importan\u021ba strategic\u0103 a acestor domenii pentru competitivitatea continentului. \u00cen cadrul acestui bazin de ocupare a for\u021bei de munc\u0103, prezen\u021ba femeilor a crescut semnificativ: num\u0103rul femeilor cercet\u0103tor \u0219i inginer a crescut de la 3,4 milioane \u00een 2008 la 7,9 milioane \u00een 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Aceast\u0103 cre\u0219tere demonstreaz\u0103 o schimbare structural\u0103 \u00een compozi\u021bia for\u021bei de munc\u0103 \u0219tiin\u021bifice, dar nu echivaleaz\u0103 \u00eenc\u0103 cu realizarea egalit\u0103\u021bii. Segregarea vertical\u0103 \u0219i orizontal\u0103 continu\u0103 s\u0103 caracterizeze sistemul european de cercetare \u0219i inovare, dup\u0103 cum se subliniaz\u0103 \u00een rapoartele She Figures 2024 \u0219i She Figures 2025, publicate de Comisia European\u0103. Compararea celor dou\u0103 edi\u021bii relev\u0103 o imagine complex\u0103, \u00een care \u00eembun\u0103t\u0103\u021birile specifice coexist\u0103 cu inegalit\u0103\u021bi persistente. <\/p>\n
OCUPAREA FOR\u021aEI DE MUNC\u0102 \u00ceN DOMENIUL \u0218TIIN\u021aIFIC \u0218I DECALAJE SECTORIALE<\/p>
O analiz\u0103 a distribu\u021biei femeilor \u00een diferitele sectoare de cercetare \u0219i inovare relev\u0103 un model divers. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, femeile cercet\u0103toare reprezint\u0103 44%, \u00een timp ce \u00een sectorul guvernamental procentul cre\u0219te la 45%. Cu toate acestea, \u00een sectorul \u00eentreprinderilor, prezen\u021ba femeilor este limitat\u0103 la 22%, ceea ce indic\u0103 o subreprezentare semnificativ\u0103 \u00een sectorul privat, unde sunt concentrate investi\u021biile, brevetele \u0219i transferul de tehnologie. Un alt aspect critic se refer\u0103 la activit\u0103\u021bile independente \u00een sectoarele \u0219tiin\u021bei, ingineriei \u0219i tehnologiei informa\u021biei \u0219i comunica\u021biilor, unde doar 25% dintre profesioni\u0219ti sunt femei. Aceast\u0103 asimetrie sugereaz\u0103 existen\u021ba unor bariere \u00een calea accesului la antreprenoriatul \u0219tiin\u021bific \u0219i tehnologic, cu implica\u021bii directe asupra inov\u0103rii \u0219i competitivit\u0103\u021bii Europei. La nivel teritorial, datele relev\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre statele membre \u0219i regiuni. Cele mai mari procente de femei cercet\u0103tor \u0219i inginer se reg\u0103sesc \u00een Letonia (50,9%), Danemarca (48,8%) \u0219i Estonia (47,9%). \u00cen schimb, Finlanda (30,7%), Ungaria (31,7%) \u0219i Luxemburg (32,4%) au niveluri semnificativ mai sc\u0103zute. Datele pentru sudul Italiei sunt deosebit de semnificative, unde ponderea femeilor cercet\u0103tor \u0219i inginer se situeaz\u0103 la 31,1%, plas\u00e2nd sudul Italiei printre zonele cu cea mai sc\u0103zut\u0103 reprezentare a femeilor din Europa. Aceast\u0103 cifr\u0103, mai mic\u0103 dec\u00e2t media european\u0103, eviden\u021biaz\u0103 un dublu dezavantaj: de gen \u0219i regional. \u00cen unele regiuni europene, cum ar fi Insulele Canare (58,8%), Insulele Azore (57,3%) \u0219i Madeira (56,4%), femeile sunt mai numeroase dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii \u00een func\u021bii \u0219tiin\u021bifice, demonstr\u00e2nd c\u0103 egalitatea este un obiectiv realizabil. <\/p>\n
ORIGINEA GEOGRAFIC\u0102 \u0218I PARTICIPAREA FEMEILOR<\/p>\n
Un alt factor de diferen\u021biere se refer\u0103 la originea lucr\u0103torilor de sex feminin. Femeile n\u0103scute \u00een afara Uniunii Europene au mai pu\u021bine \u0219anse de a fi angajate ca oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ingineri (36%) dec\u00e2t femeile n\u0103scute \u00een alt stat membru (43%) sau \u00een \u021bara \u00een care lucreaz\u0103 (42%). \u00cen Luxemburg \u0219i \u00een \u021a\u0103rile de Jos, procentele de femei n\u0103scute \u00een afara UE angajate \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei sunt deosebit de sc\u0103zute, de 21% \u0219i, respectiv, 26%. Aceast\u0103 constatare atrage aten\u021bia asupra intersec\u021biei dintre gen \u0219i migra\u021bie, suger\u00e2nd existen\u021ba unor bariere multiple. <\/p>\n
EDUCA\u021aIE \u0218I PARCURSURI ACADEMICE<\/p>\n
Ambele rapoarte She Figures (edi\u021biile din 2024 \u0219i 2025) confirm\u0103 faptul c\u0103 femeile reprezint\u0103 aproximativ jum\u0103tate din absolven\u021bii de doctorat din UE. \u00cen 2025, procentul se situeaz\u0103 la 48%, neschimbat fa\u021b\u0103 de 2021. Cu toate acestea, \u00een domeniile \u0219tiin\u021bei \u0219i ingineriei, procentul scade la 37%, o cre\u0219tere de doar un punct procentual \u00een compara\u021bie cu studiul anterior. Acest decalaj indic\u0103 o segregare disciplinar\u0103 persistent\u0103. \u00cen sectorul tehnologiilor informa\u021biei \u0219i comunica\u021biilor, doar 22 % din doctorate au fost acordate femeilor \u00een 2024. Acest deficit are un impact direct asupra disponibilit\u0103\u021bii competen\u021belor avansate \u00eentr-un domeniu strategic pentru transformarea digital\u0103 a Europei. O compara\u021bie \u00eentre cele dou\u0103 edi\u021bii arat\u0103 c\u0103 reprezentarea femeilor \u00een r\u00e2ndul oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i inginerilor r\u0103m\u00e2ne stabil\u0103 la 41%, \u00een timp ce \u00een r\u00e2ndul cercet\u0103torilor scade u\u0219or la 34% \u00een 2025, o sc\u0103dere de un punct procentual \u00een compara\u021bie cu 2021. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 expansiunea numeric\u0103 general\u0103 nu se traduce \u00een mod automat printr-o consolidare a prezen\u021bei femeilor \u00een rolurile din cercetare. <\/p>\n
SEGREGAREA VERTICAL\u0102 \u0218I CONDUCEREA ACADEMIC\u0102<\/p>\n
Distribu\u021bia femeilor \u00een ierarhia academic\u0103 confirm\u0103 fenomenul a\u0219a-numitului „decalaj de gen”. \u00cen 2025, femeile reprezint\u0103 47% din gradul C, echivalent cu cercet\u0103torii postdoctorali, 41% din gradul B, echivalent cu profesorii asocia\u021bi, \u0219i doar 30% din gradul A, adic\u0103 profesorii titulari. De\u0219i ultima categorie a \u00eenregistrat o cre\u0219tere de patru puncte procentuale fa\u021b\u0103 de 2021, diferen\u021ba r\u0103m\u00e2ne mare. Situa\u021bia este \u0219i mai pronun\u021bat\u0103 \u00een disciplinele \u0219tiin\u021bifice \u0219i inginere\u0219ti, unde femeile care ocup\u0103 posturi de gradul A reprezint\u0103 doar 20%. Aceste date demonstreaz\u0103 c\u0103 plafonul de sticl\u0103 continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze deosebit de puternic \u00een domeniile STEM. \u00cen plus, \u00een 2024, s-a eviden\u021biat faptul c\u0103 doar 9% dintre inventatorii din UE erau femei \u0219i c\u0103 98% din cercetarea european\u0103 nu integra o dimensiune de gen. \u00cen 2025, mai pu\u021bin de una din zece cereri de brevet va fi depus\u0103 de o femeie, reprezent\u00e2nd o pondere de 9 %, o u\u0219oar\u0103 sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de 2021. Acest lucru confirm\u0103 excluderea persistent\u0103 a femeilor din procesele de valorificare economic\u0103 a cercet\u0103rii. <\/p>\n
PUBLICA\u021aII, GUVERNAN\u021a\u0102 \u0218I FINAN\u021aARE<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te publica\u021biile \u0219tiin\u021bifice, femeile reprezint\u0103 34% din autori \u00een 2025, o cre\u0219tere de trei puncte procentuale fa\u021b\u0103 de 2021. Acest progres indic\u0103 o mai mare vizibilitate \u00een produc\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103, dar nu \u00eenc\u0103 un echilibru. Reprezentarea femeilor \u00een consiliile de administra\u021bie \u0219i \u00een pozi\u021bii de conducere a ajuns la 38%, o cre\u0219tere semnificativ\u0103 de \u0219apte puncte procentuale. Semne pozitive apar \u0219i \u00een programele europene de finan\u021bare: peste 51% dintre participan\u021bii la consiliile \u0219i grupurile de exper\u021bi Horizon Europe sunt femei, iar 81% dintre cereri abordeaz\u0103 dimensiunea de gen. Femeile cercet\u0103toare reprezint\u0103 38% din participan\u021bii la proiectele finan\u021bate, iar ponderea consor\u021biilor conduse de femei a crescut de la 23% la 31%. Cu toate acestea, rata de succes a cererilor de finan\u021bare r\u0103m\u00e2ne mai sc\u0103zut\u0103 pentru femei, la 32%, f\u0103r\u0103 nicio \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire fa\u021b\u0103 de 2021. Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 eviden\u021biaz\u0103 existen\u021ba unor obstacole care nu au fost \u00eenc\u0103 pe deplin dep\u0103\u0219ite \u00een mecanismele de evaluare \u0219i selec\u021bie. <\/p>\n
AUTOMATIZAREA, INTELIGEN\u021aA ARTIFICIAL\u0102 \u0218I RISCUL LOCURILOR DE MUNC\u0102<\/p>\n
Conform unui studiu realizat \u00een comun de Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Muncii \u0219i NASK, \u00een \u021b\u0103rile cu venituri ridicate, aproape 10% din posturile dominate de femei ar putea fi \u00eenlocuite prin automatizare, comparativ cu 3,5% din posturile dominate de b\u0103rba\u021bi. Acest decalaj reflect\u0103 concentrarea femeilor \u00een roluri administrative \u0219i repetitive, care sunt mai expuse la IA. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eentre 42% \u0219i 66% dintre lucr\u0103torii europeni se tem de un impact negativ al IA asupra locurilor lor de munc\u0103. \u00cen contextul unei penurii cronice de competen\u021be tehnologice, cu \u00eentre 500 000 \u0219i 800 000 de posturi vacante \u00een sectorul tehnologiei \u00een fiecare an p\u00e2n\u0103 cel pu\u021bin \u00een 2035, plecarea a aproximativ 60 000 de femei \u00een fiecare an din sectorul tehnologiei din cauza lipsei de perspective de carier\u0103 reprezint\u0103 o pierdere semnificativ\u0103 de capital uman. <\/p>\n
ROLUL POLITICILOR EUROPENE \u0218I PERSPECTIVELE PENTRU ITALIA<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd din 2012, egalitatea de gen a fost o prioritate pentru Spa\u021biul european de cercetare. Introducerea planului privind egalitatea de gen ca cerin\u021b\u0103 de eligibilitate pentru Orizont Europa \u0219i obiectivul de reprezentare a femeilor \u00een propor\u021bie de 50 % \u00een comitete reprezint\u0103 instrumente concrete pentru schimbare. Cu toate acestea, pentru Italia, provocarea dob\u00e2nde\u0219te o dimensiune teritorial\u0103 specific\u0103. Cifra de 31,1 % de femei cercet\u0103tor \u0219i inginer \u00een sudul Italiei marcheaz\u0103 o \u00eent\u00e2rziere semnificativ\u0103 \u00een compara\u021bie cu media european\u0103 de 41 %. Acest decalaj sugereaz\u0103 necesitatea unor politici specifice care s\u0103 integreze m\u0103surile privind egalitatea de gen \u00een strategiile de dezvoltare regional\u0103, pentru a preveni amplificarea disparit\u0103\u021bilor de gen de c\u0103tre disparit\u0103\u021bile teritoriale. Compara\u021bia dintre cifrele pentru 2024 \u0219i 2025 arat\u0103 o Europ\u0103 care \u00eenregistreaz\u0103 progrese lente, cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u00een domenii precum conducerea \u0219i participarea la programele de finan\u021bare, dar cu stagnare sau regres \u00een alte domenii, precum reprezentarea \u00een r\u00e2ndul cercet\u0103torilor \u0219i \u00een domeniul brevetelor. Provocarea nu const\u0103 doar \u00een cre\u0219terea num\u0103rului, ci \u0219i \u00een transformarea structural\u0103 a sistemelor de cercetare \u0219i inovare pentru a valorifica pe deplin talentul feminin. <\/p>\n
SCHIMBARE TREPTAT\u0102, DAR INCOMPLET\u0102<\/p>\n
O analiz\u0103 comun\u0103 a celor mai recente date eviden\u021biaz\u0103 o traiectorie de schimbare treptat\u0103, dar incomplet\u0103. Cre\u0219terea num\u0103rului de femei cercet\u0103tor \u0219i inginer, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea leadership-ului \u0219i integrarea dimensiunii de gen \u00een programele europene sunt semne \u00eencurajatoare. Cu toate acestea, sub-reprezentarea persistent\u0103 \u00een domeniile STEM, brevete \u0219i pozi\u021bii de conducere, combinat\u0103 cu noile riscuri asociate automatiz\u0103rii, necesit\u0103 consolidarea politicilor publice. Pentru Italia, \u0219i \u00een special pentru sudul Italiei, prioritatea este de a reduce decalajul fa\u021b\u0103 de media european\u0103, abord\u00e2nd simultan dimensiunea de gen \u0219i dimensiunea regional\u0103. Numai printr-o abordare integrat\u0103, capabil\u0103 s\u0103 combine formarea, incluziunea, inovarea \u0219i recalificarea profesional\u0103, va fi posibil\u0103 transformarea progresului cantitativ \u00een egalitate real\u0103 \u0219i substan\u021bial\u0103 \u00een sistemul european de cercetare \u0219i inovare. <\/p>\n<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, participarea femeilor \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie \u00een Europa a \u00eenregistrat progrese semnificative, de\u0219i r\u0103m\u00e2ne marcat\u0103 de dezechilibre structurale persistente. \u00cen 2024, peste 73,8 milioane de persoane cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u0219i 64 de ani erau angajate \u00een sectoare \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnologice \u00een Uniunea European\u0103, confirm\u00e2nd importan\u021ba strategic\u0103 a acestor domenii […]<\/p>\n","protected":false},"author":71,"featured_media":50849,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[193],"tags":[1562,215,2964,309,312],"editorial-positions":[42],"regions":[329,338,346,355,365],"types":[417],"class_list":["post-51610","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiinta-si-tehnologie","tag-ai","tag-eu","tag-shefigures2024","tag-stem","tag-women","editorial-positions-focus","regions-central-europe-ro","regions-eastern-europe-ro","regions-northern-europe-ro","regions-southern-europe-ro","regions-western-europe-ro","types-news-ro"],"yoast_head":"\n