Nu este sf\u00e2r\u0219itul \u201eGreen Deal\u201d-ului. Dar, \u00een mod evident, ceva s-a schimbat la Bruxelles. <\/p>\n
Dup\u0103 ani \u00een care obiectivele climatice ale Europei p\u0103reau aproape imune la orice discu\u021bie serioas\u0103 privind costurile economice \u0219i sociale ale tranzi\u021biei, Comisia European\u0103 \u00eencepe s\u0103 ia \u00een calcul un termen care a r\u0103mas prea mult timp la marginea dezbaterii: competitivitatea.<\/p>\n
Cel mai clar semnal a venit pe 17 iulie, c\u00e2nd Comisia a prezentat o revizuire ampl\u0103 a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii al Uniunii Europene, mecanismul care impune produc\u0103torilor de energie electric\u0103, industriei grele, companiilor aeriene \u0219i celor de transport maritim s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru emisiile lor de CO2.<\/p>\n
Obiectivul climatic r\u0103m\u00e2ne, \u00een mod oficial, neschimbat. Uniunea European\u0103 urm\u0103re\u0219te \u00een continuare o reducere cu 90 % a emisiilor nete de gaze cu efect de ser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, pe calea c\u0103tre neutralitatea climatic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Ceea ce se schimb\u0103, \u00eens\u0103, este calea pe care Bruxelles inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 o urmeze. <\/p>\n
Conform propunerii Comisiei, ritmul anual de reducere a num\u0103rului de cote de emisii de carbon disponibile pe pia\u021b\u0103 s-ar \u00eencetini semnificativ. Rata ar sc\u0103dea de la 4,3 % \u00een prezent la 3,7 % \u00een 2031 \u0219i apoi la 1,7 % \u00een 2036. Industriile grele, precum cea siderurgic\u0103 \u0219i cea a cimentului, ar beneficia, de asemenea, de certificate gratuite de emisii de CO\u2082 pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103, eliminarea treptat\u0103 a acestora fiind prelungit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2038. <\/p>\n
Aceste cifre pot p\u0103rea extrem de tehnice. Din punct de vedere politic, ele dezv\u0103luie o realitate mult mai ampl\u0103. <\/p>\n
Timp de ani de zile, abordarea european\u0103 a fost relativ simpl\u0103: prin scumpirea progresiv\u0103 a emisiilor de carbon, companiile ar fi fost obligate s\u0103-\u0219i accelereze tranzi\u021bia c\u0103tre tehnologii mai ecologice. Problema este c\u0103 restul lumii nu a stat pe loc \u00een timp ce Europa elabora reglement\u0103ri climatice din ce \u00een ce mai ambi\u021bioase. <\/p>\n
Produc\u0103torii europeni se afl\u0103 \u00een concuren\u021b\u0103 cu \u00eentreprinderile din Statele Unite, care beneficiaz\u0103, \u00een general, de energie mai ieftin\u0103, precum \u0219i cu concuren\u021bii chinezi, sus\u021binu\u021bi de politici industriale puternice, de economii de scar\u0103 enorme \u0219i, \u00een multe cazuri, de constr\u00e2ngeri de mediu mai pu\u021bin stricte.<\/p>\n
Consecin\u021ba devine din ce \u00een ce mai greu de ignorat. Obiectivele climatice pot fi sustenabile din punct de vedere economic numai dac\u0103 \u00eentreprinderile europene r\u0103m\u00e2n capabile s\u0103 produc\u0103, s\u0103 investeasc\u0103 \u0219i s\u0103 angajeze lucr\u0103tori \u00een Europa. <\/p>\n
Chiar Comisia recunoa\u0219te acum \u00een mod deschis aceast\u0103 problem\u0103. La prezentarea noii sale strategii de electrificare, pe 17 iulie, Bruxelles a f\u0103cut referire \u00een mod explicit la un \u201econtext geopolitic \u0219i economic \u00een schimbare\u201d care impune modernizarea sistemului ETS, plas\u00e2nd competitivitatea, decarbonizarea \u0219i independen\u021ba european\u0103 \u00een acela\u0219i cadru politic. Comisia a recunoscut, de asemenea, existen\u021ba unor probleme structurale fundamentale: energia electric\u0103 poate costa \u00eenc\u0103 de aproximativ trei ori mai mult dec\u00e2t gazul, racordarea la re\u021bea poate dura ani de zile, iar multe tehnologii curate se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi \u00een a atinge scara comercial\u0103. <\/p>\n
Aici politica climatic\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie doar o chestiune de mediu \u0219i devine o chestiune de putere industrial\u0103 \u0219i geopolitic\u0103.<\/p>\n
\u00cenchiderea unei fabrici din Lombardia, Germania sau Polonia ar putea reduce emisiile \u00eenregistrate \u00een Uniunea European\u0103. \u00cens\u0103 dac\u0103 Europa import\u0103 apoi acela\u0219i o\u021bel, acelea\u0219i produse chimice sau acelea\u0219i bunuri industriale din \u021b\u0103ri care aplic\u0103 cerin\u021be de mediu mai pu\u021bin stricte, beneficiul global pentru mediu devine mult mai pu\u021bin evident. <\/p>\n
Europa risc\u0103 s\u0103-\u0219i exporte nu doar emisiile, ci \u0219i fabricile, know-how-ul tehnologic, investi\u021biile \u0219i locurile de munc\u0103.<\/p>\n
Aceasta este tocmai critica pe care for\u021bele conservatoare \u0219i mai multe guverne na\u021bionale o aduc de ani de zile. Ceea ce s-a schimbat este faptul c\u0103 aceste argumente nu mai sunt limitate la marginile politice ale Bruxelles-ului. Ele influen\u021beaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult centrul procesului decizional european. <\/p>\n
Conservatorii \u0219i Reformi\u0219tii Europeni s-au f\u0103cut remarca\u021bi \u00een mod deosebit.<\/p>\n
\u00cen ajunul anun\u021bului Comisiei, Alexandr Vondra, coordonatorul grupului ECR din cadrul Comisiei pentru mediu a Parlamentului European, a calificat revizuirea sistemului ETS drept un test pentru a vedea dac\u0103 Bruxelles-ul este \u00een sf\u00e2r\u0219it preg\u0103tit s\u0103 recunoasc\u0103 \u201erealitatea geopolitic\u0103 \u0219i economic\u0103 cu care se confrunt\u0103 industria european\u0103\u201d.<\/p>\n
Vondra a solicitat ca eliminarea treptat\u0103 a cotelor gratuite s\u0103 fie oprit\u0103 sau \u00eencetinit\u0103 semnificativ \u00een sectoarele \u00een care decarbonizarea r\u0103m\u00e2ne deosebit de dificil\u0103. Argumentul s\u0103u principal a fost f\u0103r\u0103 echivoc: \u201ePolitica climatic\u0103 a Europei nu poate fi pus\u0103 \u00een aplicare \u00een detrimentul competitivit\u0103\u021bii sale industriale\u201d. <\/p>\n
Preocuparea nu este c\u0103 Europa ar trebui s\u0103 renun\u021be la obiectivele de mediu. Ci faptul c\u0103 politica de mediu nu ar trebui s\u0103 conduc\u0103 la o situa\u021bie \u00een care emisiile s\u0103 fie pur \u0219i simplu transferate \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een timp ce capacitatea industrial\u0103 european\u0103 dispare. <\/p>\n
Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte, fosta prim-ministr\u0103 a Poloniei \u0219i europarlamentar\u0103 din grupul ECR, Beata Szyd\u0142o, stabilise aceea\u0219i leg\u0103tur\u0103 \u00eentre reglement\u0103rile privind schimb\u0103rile climatice \u0219i puterea economic\u0103 \u00een cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind priorit\u0103\u021bile noii pre\u0219edin\u021bii irlandeze a Consiliului.<\/p>\n
Pentru Szyd\u0142o, viitoarea revizuire a sistemului ETS a reprezentat un test crucial pentru a vedea dac\u0103 economia european\u0103 va putea \u00een sf\u00e2r\u0219it \u201es\u0103-\u0219i ia zborul \u0219i s\u0103 devin\u0103 competitiv\u0103\u201d, \u00een loc s\u0103 fie constr\u00e2ns\u0103 de regulile elaborate chiar de UE.<\/p>\n
Al\u021bi membri ai grupului au mers \u0219i mai departe. Europarlamentarul italian din grupul ECR, Stefano Cavedagna, a descris sistemul ETS drept un simbol al exceselor de reglementare care au afectat competitivitatea european\u0103, \u00een timp ce europarlamentarul polonez Bogdan Rzo\u0144ca a redus dezbaterea la o prioritate formulat\u0103 \u00een mod deliberat f\u0103r\u0103 menajamente: energia, a sus\u021binut el, trebuie s\u0103 fie \u00een primul r\u00e2nd accesibil\u0103 din punct de vedere financiar pentru antreprenori \u0219i abia apoi ecologic\u0103. <\/p>\n
\u00cen spatele pie\u021bei emisiilor de carbon se ascunde, de asemenea, o problem\u0103 energetic\u0103 mai ampl\u0103.<\/p>\n
Comisia dore\u0219te ca Europa s\u0103 sporeasc\u0103 semnificativ rolul energiei electrice \u00een transporturi, \u00eenc\u0103lzire \u0219i industrie. Noul s\u0103u plan de ac\u021biune vizeaz\u0103 cre\u0219terea ponderii energiei electrice \u00een consumul final de energie de la aproximativ 23 % \u00een prezent la 46 % p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Bruxelles estimeaz\u0103 c\u0103 o electrificare mai extins\u0103 ar putea reduce, \u00een cele din urm\u0103, importurile europene de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an. <\/p>\n
Cu toate acestea, \u0219i \u00een acest caz, grupul ECR sus\u021bine c\u0103 obiectivele nu pot \u00eenlocui infrastructura.<\/p>\n
Daniel Obajtek, coordonatorul grupului din cadrul Comisiei pentru industrie \u0219i energie a Parlamentului European, a avertizat c\u0103 majorarea obiectivelor de electrificare f\u0103r\u0103 a dispune de o capacitate suficient\u0103 de produc\u021bie, de stocare \u0219i de re\u021bele electrice ar duce pur \u0219i simplu la cre\u0219terea costurilor pentru \u00eentreprinderi \u0219i gospod\u0103rii. El a solicitat adoptarea unor m\u0103suri de stimulare \u00een locul obiectivelor obligatorii \u0219i ca guvernele na\u021bionale s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze controlul asupra mixurilor energetice. <\/p>\n
Vondra a legat aceast\u0103 dezbatere de o alt\u0103 problem\u0103 pe care Bruxelles-ul o poate evita din ce \u00een ce mai greu: energia nuclear\u0103. \u201eNu poate exista o strategie credibil\u0103 de electrificare f\u0103r\u0103 energia nuclear\u0103\u201d, a sus\u021binut el, solicit\u00e2nd facilitarea investi\u021biilor \u00een reactoare noi \u0219i reducerea barierelor normative europene care \u00eempiedic\u0103 finan\u021barea sectorului nuclear. <\/p>\n
\u00cen ansamblu, aceste pozi\u021bii contureaz\u0103 o abordare alternativ\u0103 fa\u021b\u0103 de filosofia ini\u021bial\u0103 a Pactului Verde: decarbonizarea r\u0103m\u00e2ne un obiectiv, dar trebuie conciliat\u0103 cu neutralitatea tehnologic\u0103, energia la pre\u021buri accesibile, specificul na\u021bional \u0219i men\u021binerea bazei industriale a Europei.<\/p>\n
Iar Bruxellesul \u00eensu\u0219i se \u00eendreapt\u0103 acum, cel pu\u021bin par\u021bial, \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.<\/p>\n
Reforma propus\u0103 a sistemului ETS nu se limiteaz\u0103 la a \u00eencetini aplicarea unor cerin\u021be ale sistemului. Ea \u00eencearc\u0103, de asemenea, s\u0103 transforme stabilirea pre\u021bului carbonului \u00eentr-un instrument mai explicit al politicii industriale. Comisia dore\u0219te ca jum\u0103tate din veniturile viitoare ale sistemului ETS s\u0103 fie destinate sprijinirii industriei na\u021bionale, \u00een timp ce zeci de miliarde de euro ar urma s\u0103 fie mobilizate pentru finan\u021barea tehnologiilor mai ecologice \u0219i a investi\u021biilor industriale. La r\u00e2ndul lor, \u00eentreprinderile care beneficiaz\u0103 de anumite avantaje ar fi obligate s\u0103 realizeze investi\u021bii concrete \u00een decarbonizare. <\/p>\n
Prin urmare, filosofia se schimb\u0103.<\/p>\n
\u00cen loc s\u0103 se bazeze aproape exclusiv pe scumpirea produc\u021biei cu emisii ridicate de carbon, UE este nevoit\u0103 din ce \u00een ce mai mult s\u0103 se \u00eentrebe cum poate deveni produc\u021bia ecologic\u0103 cu adev\u0103rat viabil\u0103 din punct de vedere economic pe teritoriul european.<\/p>\n
Aceast\u0103 distinc\u021bie este important\u0103.<\/p>\n
O politic\u0103 climatic\u0103 bazat\u0103 exclusiv pe interdic\u021bii, termene limit\u0103 \u0219i costuri mai mari poate reduce emisiile europene doar pe h\u00e2rtie, sl\u0103bind \u00een acela\u0219i timp capacitatea productiv\u0103 necesar\u0103 pentru finan\u021barea \u0219i dezvoltarea tranzi\u021biei \u00een sine. O politic\u0103 climatic\u0103 integrat\u0103 \u00eentr-o strategie industrial\u0103 autentic\u0103 are \u0219anse mai mari de a atinge ambele obiective. <\/p>\n
Aceast\u0103 schimbare este semnificativ\u0103 \u0219i pentru c\u0103 critica conservatoare la adresa Pactului Verde nu mai reprezint\u0103 doar un atac extern asupra consensului european. Anumite elemente ale acestei critici \u00eencep treptat s\u0103 fac\u0103 parte din \u00eens\u0103\u0219i acest consens. <\/p>\n
Competitivitatea, pre\u021burile energiei, autonomia strategic\u0103, neutralitatea tehnologic\u0103 \u0219i riscul de dezindustrializare au intrat \u00een vocabularul Bruxelles-ului. Dezbaterea european\u0103 nu se mai concentreaz\u0103 doar asupra ritmului \u00een care pot fi reduse emisiile, ci \u0219i asupra \u00eentreb\u0103rii dac\u0103 Europa va mai dispune de o economie industrial\u0103 competitiv\u0103 la finalul acestui proces. <\/p>\n
Lupta este departe de a se fi \u00eencheiat.<\/p>\n
Propunerea Comisiei privind sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS) va trebui s\u0103 fie \u00eenc\u0103 negociat\u0103 cu Parlamentul European \u0219i cu statele membre, iar mai multe guverne \u0219i grupuri politice vor solicita probabil modific\u0103ri suplimentare. \u00cen acela\u0219i timp, organiza\u021biile de mediu \u0219i o parte a st\u00e2ngii europene vor sus\u021bine c\u0103 relaxarea sistemului risc\u0103 s\u0103 submineze unul dintre cele mai eficiente instrumente ale UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103. <\/p>\n
Aceast\u0103 critic\u0103 nu poate fi pur \u0219i simplu ignorat\u0103. Sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS) a jucat un rol semnificativ \u00een reducerea emisiilor \u00een sectoarele pe care le acoper\u0103. Adev\u0103rata \u00eentrebare nu este, a\u0219adar, dac\u0103 stabilirea pre\u021bului carbonului func\u021bioneaz\u0103, ci dac\u0103 un sistem conceput \u00eentr-o alt\u0103 er\u0103 economic\u0103 r\u0103m\u00e2ne sustenabil \u00een contextul \u00een care Europa se confrunt\u0103 cu costuri energetice ridicate, cu o concuren\u021b\u0103 industrial\u0103 agresiv\u0103 din partea Chinei, cu un na\u021bionalism economic american re\u00eennoit \u0219i cu \u00eengrijor\u0103ri tot mai mari privind dependen\u021ba sa strategic\u0103 de puteri str\u0103ine. <\/p>\n
Europa nu a renun\u021bat la Pactul verde.<\/p>\n
Ceea ce \u00eencepe s\u0103 fie abandonat\u0103 este presupunerea c\u0103 ambi\u021bia ecologic\u0103 poate fi separat\u0103 de puterea economic\u0103.<\/p>\n
Timp de ani de zile, dezbaterea european\u0103 a tratat adesea competitivitatea ca pe un aspect care ar decurge automat din tranzi\u021bia verde. Ast\u0103zi, Bruxelles-ul descoper\u0103 exact contrariul: f\u0103r\u0103 o industrie competitiv\u0103, f\u0103r\u0103 energie la pre\u021buri accesibile \u0219i f\u0103r\u0103 capacitate tehnologic\u0103, s-ar putea ca o tranzi\u021bie verde durabil\u0103 s\u0103 nu fie deloc posibil\u0103. <\/p>\n
O strategie care ar duce la dezindustrializarea Europei, la o dependen\u021b\u0103 sporit\u0103 de tehnologia str\u0103in\u0103 \u0219i la cre\u0219terea importurilor din economii cu emisii mai ridicate de carbon nu ar fi doar un e\u0219ec economic. Ar fi o contradic\u021bie din punct de vedere al mediului. <\/p>\n
\u0218i poate c\u0103 aceasta este cea mai important\u0103 schimbare care are loc la Bruxelles.<\/p>\n
Realitatea industrial\u0103 a Europei \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat \u00een sf\u00e2r\u0219it un loc pe m\u0103sura ambi\u021biilor sale climatice.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nu este sf\u00e2r\u0219itul \u201eGreen Deal\u201d-ului. Dar, \u00een mod evident, ceva s-a schimbat la Bruxelles. Dup\u0103 ani \u00een care obiectivele climatice ale Europei p\u0103reau aproape imune la orice discu\u021bie serioas\u0103 privind costurile economice \u0219i sociale ale tranzi\u021biei, Comisia European\u0103 \u00eencepe s\u0103 ia \u00een calcul un termen care a r\u0103mas prea mult timp la marginea dezbaterii: competitivitatea. […]<\/p>\n","protected":false},"author":91,"featured_media":59584,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[157,236],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[],"types":[],"class_list":["post-59792","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comert-si-economie","category-mediu"],"yoast_head":"\n