De ani de zile, dezbaterea european\u0103 a tratat suveranitatea na\u021bional\u0103 \u0219i integrarea european\u0103 ca \u0219i cum ar fi fost, \u00een mod necesar, for\u021be opuse. Cea mai recent\u0103 decizie a Italiei \u00een materie de ap\u0103rare sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 distinc\u021bie devine din ce \u00een ce mai dep\u0103\u0219it\u0103. Pe 26 august, guvernul condus de Giorgia Meloni a solicitat oficial 8 miliarde de euro din cadrul SAFE, programul Uniunii Europene \u201eAc\u021biunea pentru Securitatea Europei\u201d, \u00een valoare de 150 de miliarde de euro. Italia este eligibil\u0103 pentru o sum\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 14,9 miliarde de euro, dar Roma a ales, cel pu\u021bin pentru moment, s\u0103 solicite o sum\u0103 mai mic\u0103. Ministrul ap\u0103r\u0103rii, Guido Crosetto, a sus\u021binut utilizarea acestui instrument, subliniind \u00een special avantajele financiare ale \u00eemprumuturilor prin intermediul mecanismului european.<\/p>\n
Decizia a generat dezacorduri \u00een cadrul coali\u021biei de guvernare. Liga lui Matteo Salvini s-a ar\u0103tat mult mai sceptic\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te cre\u0219terea cheltuielilor militare \u0219i utilizarea fondurilor europene \u00een acest scop. Dezacordul reflect\u0103 o problem\u0103 mai ampl\u0103 pe care dreapta european\u0103 nu o mai poate evita: utilizarea unui instrument european comun sl\u0103be\u0219te suveranitatea na\u021bional\u0103? \u00cen acest caz, argumentul opus este mai conving\u0103tor.<\/p>\n
SAFE nu creeaz\u0103 o armat\u0103 european\u0103 controlat\u0103 de Comisie. Acesta pune la dispozi\u021bia statelor membre \u00eemprumuturi de p\u00e2n\u0103 la 150 de miliarde de euro pentru a accelera investi\u021biile \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, \u00een special prin achizi\u021bii comune. Programul a fost creat tocmai pentru c\u0103 problema ap\u0103r\u0103rii Europei nu const\u0103 doar \u00een c\u00e2t cheltuie\u0219te, ci \u0219i \u00een modul ineficient \u00een care cheltuie\u0219te. Faptul c\u0103 dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de armate na\u021bionale achizi\u021bioneaz\u0103 arme similare prin sisteme de achizi\u021bii publice fragmentate nu genereaz\u0103 automat dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de capacit\u0103\u021bi suverane de ap\u0103rare. \u00cen schimb, acest lucru poate duce la suprapuneri, costuri mai mari, sisteme incompatibile \u0219i dependen\u021b\u0103 de furnizori str\u0103ini. Suveranitatea nu poate fi m\u0103surat\u0103 doar \u00een func\u021bie de faptul dac\u0103 banii sunt \u00eemprumuta\u021bi de la Roma sau prin intermediul unui instrument european. Ea ar trebui m\u0103surat\u0103 prin prisma capacit\u0103\u021bii de a ac\u021biona.<\/p>\n
Dac\u0103 finan\u021barea european\u0103 permite Italiei s\u0103 ob\u021bin\u0103 capital \u00een condi\u021bii mai avantajoase, s\u0103-\u0219i consolideze for\u021bele armate, s\u0103 sprijine produc\u021bia european\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii \u0219i s\u0103 participe la programe de achizi\u021bii de mai mare amploare, utilizarea acestui instrument poate spori suveranitatea efectiv\u0103 a Italiei, \u00een loc s\u0103 o reduc\u0103. Aceast\u0103 distinc\u021bie cap\u0103t\u0103 o importan\u021b\u0103 tot mai mare, deoarece contextul strategic s-a schimbat radical. La summitul NATO din 2025 de la Haga, alia\u021bii s-au angajat s\u0103 investeasc\u0103 5 % din PIB \u00een ap\u0103rare \u0219i \u00een securitatea legat\u0103 de ap\u0103rare p\u00e2n\u0103 \u00een 2035: cel pu\u021bin 3,5 % pentru necesit\u0103\u021bile militare de baz\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la \u00eenc\u0103 1,5 % pentru domenii precum infrastructura, rezilien\u021ba, securitatea cibernetic\u0103 \u0219i baza industrial\u0103 de ap\u0103rare. \u00cen acela\u0219i timp, Washingtonul \u00ee\u0219i exprim\u0103 a\u0219tept\u0103rile \u00eentr-un mod din ce \u00een ce mai explicit.<\/p>\n
Pe 27 august, subsecretarul american al Ap\u0103r\u0103rii pentru Politici, Elbridge Colby, le-a spus ambasadorilor NATO c\u0103 Statele Unite doresc ca ap\u0103rarea Europei s\u0103 fie din ce \u00een ce mai mult condus\u0103 de europeni. Pentagonul \u00ee\u0219i revizuie\u0219te \u00een prezent prezen\u021ba militar\u0103 pe continent, unde r\u0103m\u00e2n dislocate aproximativ 80.000 de solda\u021bi americani. Europa ar trebui s\u0103 ia \u00een serios acest mesaj.<\/p>\n
Alian\u021ba transatlantic\u0103 r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial\u0103 pentru securitatea european\u0103. Nu exist\u0103 niciun avantaj strategic \u00een \u00eenlocuirea NATO cu o competi\u021bie artificial\u0103 \u00eentre Europa \u0219i Statele Unite. Dar atlanticismul nu poate \u00eensemna s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m ca contribuabilii \u0219i solda\u021bii americani s\u0103 \u00ee\u0219i asume pe termen nelimitat responsabilit\u0103\u021bi pe care europenii refuz\u0103 s\u0103 \u0219i le asume ei \u00een\u0219i\u0219i. O alian\u021b\u0103 este mai puternic\u0103 atunci c\u00e2nd ambele p\u0103r\u021bi sunt capabile. \u0218i aici decizia italian\u0103 conteaz\u0103 dincolo de valoarea sa de 8 miliarde de euro. Abordarea lui Meloni recunoa\u0219te o realitate pe care retorica suveranist\u0103 tradi\u021bional\u0103 are uneori dificult\u0103\u021bi \u00een a o accepta: exist\u0103 forme de suveranitate pe care na\u021biunile europene le pot p\u0103stra doar exercit\u00e2ndu-le \u00eempreun\u0103. Ap\u0103rarea este, din ce \u00een ce mai mult, una dintre acestea.<\/p>\n
Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori. Germania are aproximativ 84 de milioane. Fran\u021ba, aproximativ 68 de milioane. Chiar \u0219i cele mai mari economii europene func\u021bioneaz\u0103 la o scar\u0103 complet diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de Statele Unite \u0219i China. Rusia, \u00eentre timp, \u0219i-a reorganizat o mare parte a economiei \u00een jurul produc\u021biei militare, pe m\u0103sur\u0103 ce r\u0103zboiul s\u0103u \u00eempotriva Ucrainei continu\u0103. Este nerealist s\u0103 credem c\u0103 Europa poate face fa\u021b\u0103 acestui context prin dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de politici de ap\u0103rare complet independente.<\/p>\n
Achizi\u021biile comune, sistemele de armament compatibile, ap\u0103rarea aerian\u0103 \u0219i antirachet\u0103 integrat\u0103, investi\u021biile comune \u00een sateli\u021bi \u0219i securitatea cibernetic\u0103, mobilitatea militar\u0103 coordonat\u0103 \u0219i o baz\u0103 industrial\u0103 european\u0103 de ap\u0103rare mai puternic\u0103 nu mai sunt simple fantezii federaliste. Sunt cerin\u021be practice. \u00centrebarea nu este dac\u0103 Europa are nevoie de o dimensiune comun\u0103 de ap\u0103rare. Are nevoie. Argumentul legitim se refer\u0103 la modul \u00een care aceasta ar trebui structurat\u0103. O ap\u0103rare european\u0103 mai puternic\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 un pretext pentru a transfera fiecare decizie strategic\u0103 c\u0103tre o birocra\u021bie de la Bruxelles care nu r\u0103spunde \u00een fa\u021ba nim\u0103nui. Guvernele na\u021bionale trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 responsabile pentru for\u021bele lor armate, pentru constr\u00e2ngerile constitu\u021bionale \u0219i pentru deciziile privind desf\u0103\u0219urarea trupelor. Legitimitatea democratic\u0103 revine \u00een continuare, \u00een primul r\u00e2nd, na\u021biunilor. \u00cens\u0103 men\u021binerea controlului politic na\u021bional este pe deplin compatibil\u0103 cu construirea unor capacit\u0103\u021bi europene comune. \u00centr-adev\u0103r, f\u0103r\u0103 aceste capacit\u0103\u021bi, controlul na\u021bional risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai teoretic.<\/p>\n
O \u021bar\u0103 poate p\u0103stra cu m\u00e2ndrie dreptul formal de a decide cum s\u0103 se apere. Dar dac\u0103 \u00eei lipsesc muni\u021bia, sateli\u021bii, ap\u0103rarea aerian\u0103, capacitatea industrial\u0103 sau accesul la tehnologii de importan\u021b\u0103 strategic\u0103, aceast\u0103 independen\u021b\u0103 formal\u0103 ofer\u0103 o protec\u021bie limitat\u0103. De aceea, pozi\u021bia adoptat\u0103 de Meloni \u0219i Crosetto este mai realist\u0103 dec\u00e2t respingerea instinctiv\u0103 a oric\u0103rei ini\u021biative europene \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii ca fiind o renun\u021bare la suveranitate. Exist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri legitime cu privire la costuri. Italia are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice din Europa, iar cheltuielile pentru ap\u0103rare nu pot deveni un cec \u00een alb. \u00cemprumuturile SAFE r\u0103m\u00e2n datorii, nu bani gratui\u021bi. Fiecare decizie de achizi\u021bie trebuie, prin urmare, evaluat\u0103 din perspectiva utilit\u0103\u021bii militare, a randamentului industrial \u0219i a sustenabilit\u0103\u021bii financiare. \u00cens\u0103 refuzul de a investi are, la r\u00e2ndul s\u0103u, un cost.<\/p>\n
Crosetto a subliniat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 securitatea este acum direct legat\u0103 de capacitatea industrial\u0103, dezvoltarea tehnologic\u0103, energia, lan\u021burile de aprovizionare \u0219i competitivitatea economic\u0103. \u00cen iunie, el a avertizat c\u0103 r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii \u00eenseamn\u0103, de asemenea, riscul de a r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u00een industrie, tehnologie \u0219i economie. Aceasta este problema de fond. Europa a petrecut decenii transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un gigant economic, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp dependent\u0103 strategic de al\u021bii. Acest model era sustenabil \u00eentr-o lume \u00een care protec\u021bia american\u0103 p\u0103rea permanent\u0103, Rusia furniza energie ieftin\u0103, iar China reprezenta \u00een primul r\u00e2nd o oportunitate comercial\u0103. Acea lume a disp\u0103rut.<\/p>\n
Alegerea de acum nu se face \u00eentre suveranitatea na\u021bional\u0103 \u0219i Europa. Se face \u00eentre a construi o for\u021b\u0103 european\u0103 suficient\u0103 pentru a p\u0103stra suveranitatea na\u021biunilor sale \u0219i a privi cum aceste na\u021biuni devin din ce \u00een ce mai pu\u021bin relevante \u00eentr-o lume dominat\u0103 de puteri continentale. Statele Unite, China \u0219i Rusia nu \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 puterea strategic\u0103 la scara Italiei, Fran\u021bei sau Poloniei. Nici Europa nu poate spera s\u0103 concureze la acea scar\u0103. Arhitectura unei ap\u0103r\u0103ri comune poate \u0219i trebuie s\u0103 fie dezb\u0103tut\u0103. Controlul democratic al acesteia trebuie protejat. Interesele na\u021bionale trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 reprezentate. Trebuie comb\u0103tute risipa, duplicarea eforturilor \u0219i centralizarea birocratic\u0103. \u00cens\u0103 \u00eentrebarea fundamental\u0103 a primit deja un r\u0103spuns din partea realit\u0103\u021bii. F\u0103r\u0103 o Europ\u0103 mai unit\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, europenii nu vor deveni mai suverani. Vor deveni mai dependen\u021bi \u2014 \u0219i din ce \u00een ce mai irelevan\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De ani de zile, dezbaterea european\u0103 a tratat suveranitatea na\u021bional\u0103 \u0219i integrarea european\u0103 ca \u0219i cum ar fi fost, \u00een mod necesar, for\u021be opuse. Cea mai recent\u0103 decizie a Italiei \u00een materie de ap\u0103rare sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 distinc\u021bie devine din ce \u00een ce mai dep\u0103\u0219it\u0103. Pe 26 august, guvernul condus de Giorgia Meloni a solicitat […]<\/p>\n","protected":false},"author":91,"featured_media":59274,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[],"types":[],"class_list":["post-63005","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized-ro"],"yoast_head":"\n