Aproape jum\u0103tate dintre tinerii de 15 ani din Rom\u00e2nia nu sunt capabili s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een mod fiabil un text de lungime moderat\u0103. Aceasta este concluzia studiului PISA 2025 publicat\u0103 luna aceasta: 48% dintre elevii rom\u00e2ni se situeaz\u0103 sub nivelul 2 la citire, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de 41,7% \u00een 2022. La matematic\u0103, procentul este de 52%. La \u0219tiin\u021be, 46%. Mai grav \u00eenc\u0103, 38,5% se situeaz\u0103 sub pragul minim \u00een toate cele trei domenii simultan, aproape dublu fa\u021b\u0103 de media OCDE.<\/p>\n
\u00centr-un singur an \u0219colar, aproximativ 15 900 de copii au p\u0103r\u0103sit \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i gimnazial. Din cohorta care a \u00eenceput clasa preg\u0103titoare \u00een anul \u0219colar 2015\u20132016, doar 89,7 % au absolvit clasa a VIII-a la timp. \u00cen Rom\u00e2nia rural\u0103, procentul scade la 80,3 %. Rata abandonului \u0219colar timpuriu \u00een r\u00e2ndul tinerilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 24 de ani se situeaz\u0103 la 15,5 %, fa\u021b\u0103 de o medie a UE de 9,1 %. \u00cen r\u00e2ndul tinerilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 15 \u0219i 29 de ani, 19,2 % nu lucreaz\u0103 \u0219i nu urmeaz\u0103 niciun program de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt sau formare profesional\u0103, aceasta fiind cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a tinerilor NEET din Uniune. O analiz\u0103 recent\u0103 a OCDE a estimat ponderea tinerilor NEET cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 24 de ani la 23 %, fa\u021b\u0103 de 14 % \u00een UE. Aceste cifre indic\u0103 o capacitate de angajare mai redus\u0103, baze de impozitare mai sub\u021biri \u0219i cheltuieli sociale mai mari. Procentul celor care au absolvit studiile superioare \u00een r\u00e2ndul tinerilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u0219i 34 de ani este de 23,2 %, fa\u021b\u0103 de 44,1 % \u00een UE. Doar 7,2 % dintre absolven\u021bii recen\u021bi ai \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului profesional au beneficiat de o adev\u0103rat\u0103 formare la locul de munc\u0103, fa\u021b\u0103 de 65,2 % \u00een UE. Absolven\u021bii de liceu c\u00e2\u0219tig\u0103 cu aproximativ 18 % mai pu\u021bin dec\u00e2t salariul mediu na\u021bional. Un sistem care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eenve\u021be elevii s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 calculeze nu doar c\u0103 dezam\u0103ge\u0219te p\u0103rin\u021bii, ci creeaz\u0103 dependen\u021b\u0103.<\/p>\n
Cheltuielile publice pentru educa\u021bie au reprezentat 2,4 % din PIB \u00een 2023, fa\u021b\u0103 de 4 % la nivelul \u021b\u0103rilor membre ale OCDE. Rom\u00e2nia cheltuie\u0219te 3.783 de dolari pe elev de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar, \u00een timp ce media OCDE este de 12.893 de dolari. \u00cen \u0219colile primare, 86 % din cheltuielile curente sunt destinate salariilor, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pu\u021bini bani pentru c\u0103r\u021bi, laboratoare, transport, mese sau orele suplimentare care reduc efectiv decalajele. \u00centre 2022 \u0219i 2024 s-au alocat \u0219i cheltuit peste 2,2 miliarde de euro pentru educa\u021bie, \u00eens\u0103 rezultatele la citire au sc\u0103zut cu 16 puncte, iar ponderea elevilor sub pragul minim la toate cele trei discipline a crescut. Tablele interactive nu \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 pe un copil s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un ra\u021bionament dac\u0103 profesorul este epuizat, clasa este supraaglomerat\u0103, iar programa \u0219colar\u0103 se schimb\u0103 \u00een continuu \u00eenainte ca cineva s\u0103 fi fost preg\u0103tit s\u0103 o predea. Statutul socioeconomic explic\u0103 21,7 % din varia\u021bia rezultatelor la \u0219tiin\u021be \u00een Rom\u00e2nia, aproape dublu fa\u021b\u0103 de media OCDE. Diferen\u021ba dintre elevii avantaja\u021bi \u0219i cei defavoriza\u021bi este de 122 de puncte. \u0218coala la care \u00eenve\u021bi reprezint\u0103 cel pu\u021bin jum\u0103tate din varia\u021bia rezultatelor la \u0219tiin\u021be. Un copil dintr-o comun\u0103 rural\u0103 s\u0103rac\u0103 nu concureaz\u0103 pe aceea\u0219i linie de start cu un copil dintr-un liceu urban cu personal didactic adecvat.<\/p>\n
\u0218i totu\u0219i, \u00een diminea\u021ba \u00een care aceste cifre apar pe toate site-urile de \u0219tiri, Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu are un guvern cu puteri depline. Cabinetul Bolojan a c\u0103zut \u00een luna mai. Dou\u0103 \u00eencerc\u0103ri de investitur\u0103 au e\u0219uat. Un al treilea candidat, Siegfried Mure\u0219an, \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 \u00een Parlament o list\u0103 minoritar\u0103 PNL\u2013USR\u2013UDMR f\u0103r\u0103 a avea voturile necesare. PSD \u0219i AUR au declarat c\u0103 nu o vor sus\u021bine. Guvernarea interimar\u0103 nu este o strategie de guvernare. Ministerul Educa\u021biei face parte din aceast\u0103 deriv\u0103. Mihai Dimian, ministru din martie \u0219i propus din nou pe lista lui Mure\u0219an, a primit un aviz negativ din partea comisiilor parlamentare comune pentru educa\u021bie pe 29 septembrie. Senatori din mai multe partide au afirmat c\u0103 programul pe care l-a prezentat era vag, necuantificat \u0219i interschimbabil.
\nArgumentul AUR privind educa\u021bia este destul de simplu: s\u0103 nu mai experiment\u0103m pe seama copiilor, s\u0103 readucem profesorul \u00een centrul aten\u021biei \u0219i s\u0103 evalu\u0103m rezultatele, nu conferin\u021bele de pres\u0103.<\/p>\n
Senatoarea Lumini\u021ba P\u0103ucean-Fernandes a profitat de publicarea rezultatelor PISA pentru a adresa ministerului \u00eentreb\u0103rile la care ar fi trebuit s\u0103 existe deja r\u0103spunsuri: un plan multianual de reducere a analfabetismului func\u021bional, \u00eenso\u021bit de indicatori; o evaluare sincer\u0103 a celor 2,2 miliarde de euro; o strategie pentru \u0219colile din mediul rural \u0219i cele defavorizate care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 simpla alocare de fonduri; precum \u0219i trecerea de la \u00eenv\u0103\u021barea mecanic\u0103 la g\u00e2ndirea critic\u0103 \u0219i la o alfabetizare util\u0103.
\nSilviu Gurlui, deputat din partea AUR, a sus\u021binut c\u0103 noul cadru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt liceal nu ar trebui impus \u00eenainte ca profesorii s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi, manualele s\u0103 fie adaptate, iar p\u0103rin\u021bii \u0219i universit\u0103\u021bile s\u0103 fie consultate. Reformele elaborate exclusiv la Bucure\u0219ti tind s\u0103 se transforme \u00een haos \u00een s\u0103lile de clas\u0103 din toat\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n
M\u0103surile concrete ale partidului: un singur examen na\u021bional de admitere la liceu, \u00een locul examenelor paralele la nivel de \u0219coal\u0103, care \u00eei avantajeaz\u0103 pe cei care cunosc deja sistemul. Anularea cre\u0219terii num\u0103rului de elevi din clase \u0219i a modific\u0103rilor privind volumul de munc\u0103 al cadrelor didactice introduse prin Legea educa\u021biei Bolojan din august 2025. Reducerea normei de predare, astfel \u00eenc\u00e2t profesorii s\u0103 poat\u0103 preda cu adev\u0103rat, nu doar s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 orarului. Generalizarea mesei calde \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i gimnazial. Men\u021binerea examenului na\u021bional de capacitate, \u00een loc de desfiin\u021barea singurului standard comun care mai exist\u0103. Protejarea bonusului de carier\u0103 pentru profesori, \u00een loc de a-i trata pe ace\u0219tia ca fiind prima surs\u0103 de economii. S\u0103 se coreleze finan\u021barea cercet\u0103rii cu un credit fiscal previzibil \u0219i s\u0103 se conecteze profilurile din ciclul liceal la locuri de munc\u0103 reale, nu la prezent\u0103ri PowerPoint despre \u201elocurile de munc\u0103 ale viitorului\u201d. Uniformele \u0219colare, pe care AUR le promoveaz\u0103 de ani de zile, reprezint\u0103 o component\u0103 mai mic\u0103 a aceleia\u0219i idei: mai pu\u021bine marcaje vizibile \u00eentre clase, mai pu\u021bin\u0103 intimidare, o identitate \u0219colar\u0103 comun\u0103.<\/p>\n
Rom\u00e2nia cunoa\u0219te deja pre\u021bul \u00eent\u00e2rzierii. Fiecare an de analfabetism func\u021bional reprezint\u0103 un an \u00een care tinerii nu pot \u00een\u021belege cu \u00eencredere un contract, o fi\u0219\u0103 de siguran\u021b\u0103 sau un buletin de vot. Fiecare t\u00e2n\u0103r NEET este o persoan\u0103 pe care pia\u021ba muncii nu a preluat-o \u0219i pe care bugetul trebuie s\u0103 o \u00eentre\u021bin\u0103 \u00een continuare. Cifrele OCDE \u0219i Eurostat nu reprezint\u0103 o insult\u0103 la adresa copiilor rom\u00e2ni. Ele constituie un verdict asupra adul\u021bilor care au condus sistemul \u00een timp ce se certau pe tema coali\u021biilor de guvernare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aproape jum\u0103tate dintre tinerii de 15 ani din Rom\u00e2nia nu sunt capabili s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een mod fiabil un text de lungime moderat\u0103. Aceasta este concluzia studiului PISA 2025 publicat\u0103 luna aceasta: 48% dintre elevii rom\u00e2ni se situeaz\u0103 sub nivelul 2 la citire, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de 41,7% \u00een 2022. La matematic\u0103, procentul este de 52%. […]<\/p>\n","protected":false},"author":79,"featured_media":65403,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[],"types":[],"class_list":["post-65466","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized-ro"],"yoast_head":"\n