Italia a vrut s\u0103 imite Fran\u021ba. \u0218i, cel pu\u021bin pentru c\u00e2teva zile, se pare c\u0103 a reu\u0219it. Baricade, vitrine sparte, pietre aruncate asupra poli\u021bi\u0219tilor, tineri cu cagule \u0219i ora\u0219e transformate \u00een c\u00e2mpuri de lupt\u0103. De la Milano la Torino, trec\u00e2nd prin Bologna, demonstra\u021biile din ultimele zile au dezv\u0103luit o nou\u0103 fa\u021bet\u0103 a protestelor din Italia. Una care, la o analiz\u0103 mai atent\u0103, are din ce \u00een ce mai pu\u021bin de-a face cu revendic\u0103rile studen\u021bilor.<\/p>\n
Totul a \u00eenceput vineri, 16 octombrie, cu a\u0219a-numita \u201eZi f\u0103r\u0103 Meloni<\/em>\u201d. Au avut loc manifesta\u021bii \u00een toat\u0103 Italia, \u00eenso\u021bite de sloganuri \u00eempotriva guvernului condus de Giorgia Meloni. Cu toate acestea, amploarea mobiliz\u0103rii merit\u0103 o analiz\u0103 mai atent\u0103. La Roma, poli\u021bia a estimat c\u0103 au participat pu\u021bin peste 5.000 de persoane, un num\u0103r mult sub cel declarat de organizatori. La Mestre, poli\u021bia local\u0103 a num\u0103rat doar 200 de manifestan\u021bi, \u00een timp ce la Cagliari au ie\u0219it \u00een strad\u0103 aproximativ 1.000 de persoane. Protestele au ajuns, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een numeroase ora\u0219e, dar aceste cifre nu indic\u0103 deloc o revolt\u0103 \u00een mas\u0103 la care s\u0103 fi participat milioane de studen\u021bi italieni. Cererea oficial\u0103 era clar\u0103: mai multe investi\u021bii \u00een educa\u021bie, mai pu\u021bini bani pentru arme. Totu\u0219i, o privire mai atent\u0103 asupra pancartelor \u0219i ascultarea scand\u0103rilor au revelat c\u00e2t de repede un protest care se presupunea a fi despre educa\u021bie s-a transformat \u00eentr-o mobilizare politic\u0103 mult mai ampl\u0103.<\/p>\n La Roma, au fost arse steagurile americane \u0219i israeliene. La Torino, fotografiile lui Meloni \u0219i ale altor personalit\u0103\u021bi politice au fost vandalizate, \u00een timp ce unii manifestan\u021bi au aruncat cu pietre \u0219i sticle \u00een for\u021bele de ordine. Printre organiza\u021biile principale s-au num\u0103rat OSA \u0219i Cambiare Rotta, grupuri apar\u021bin\u00e2nd st\u00e2ngii studen\u021be\u0219ti radicale, care au transformat opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de politicile guvernului \u00een domeniul educa\u021biei \u00eentr-un atac mai amplu asupra administra\u021biei \u00een sine.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 aici, nimic deosebit de nou. Italia este obi\u0219nuit\u0103 cu colectivele radicale, ocup\u0103rile de \u0219coli \u0219i demonstra\u021biile antifasciste. Dar ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103toarele patruzeci \u0219i opt de ore spune o cu totul alt\u0103 poveste.<\/p>\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 17 octombrie, \u00een timpul manifesta\u021biilor cunoscute sub numele de \u201eItalia in Piazza\u201d<\/em> (Italia iese \u00een strad\u0103), au izbucnit violen\u021be \u00een special \u00een Milano, Bologna \u0219i Torino. Conform cifrelor publicate de poli\u021bie, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat \u00een Milano, 3.000 \u00een Torino \u0219i 2.000 \u00een Bologna. \u00cempreun\u0103 cu cele 600 de persoane din Brescia \u0219i cele 800 din Bergamo, cele cinci ora\u0219e au \u00eenregistrat un total de aproximativ 11.400 de protestatari. La Milano, un mar\u0219 \u00eempotriva cre\u0219terii costului vie\u021bii s-a transformat \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103 urban\u0103. Sute de protestatari foarte tineri, mul\u021bi dintre ei cu fe\u021bele acoperite, s-au confruntat cu poli\u021bia. Duminic\u0103, 18 octombrie, situa\u021bia s-a deteriorat din nou: magazine jefuite, geamuri sparte \u0219i co\u0219uri de gunoi \u00een fl\u0103c\u0103ri. Conform cifrelor publicate de poli\u021bie a doua zi, 271 de persoane au fost duse la sec\u021biile de poli\u021bie, iar 32 au fost arestate.<\/p>\n \u0218i aici devine evident\u0103 prima mare minciun\u0103: nu toate manifesta\u021biile au fost proteste studen\u021be\u0219ti, iar nu to\u021bi cei implica\u021bi \u00een ciocniri apar\u021bineau mi\u0219c\u0103rilor politice tradi\u021bionale. \u00cen special la Milano, a ap\u0103rut o genera\u021bie de protestatari foarte tineri, mobiliza\u021bi adesea prin TikTok \u0219i Telegram, f\u0103r\u0103 lideri recunoscu\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 o identitate politic\u0103 clar definit\u0103.<\/p>\n Mul\u021bi au fost descri\u0219i \u00een mass-media italian\u0103 folosind un termen greu de tradus: \u201emaranza<\/em>\u201d. Este o expresie argotic\u0103 care identific\u0103 o anumit\u0103 subcultur\u0103 urban\u0103 a tinerilor, asociat\u0103 cu grupuri de tineri din periferia ora\u0219elor, \u00eembr\u0103c\u0103minte sport, argou de strad\u0103 \u0219i o prezen\u021b\u0103 puternic\u0103 pe re\u021belele sociale. Rapoartele au indicat, de asemenea, implicarea a numero\u0219i italieni de a doua genera\u021bie \u00een confrunt\u0103ri. Desigur, nici mediul familial, nici apartenen\u021ba la o subcultur\u0103 a tinerilor nu determin\u0103 un comportament violent. Cu toate acestea, compozi\u021bia \u0219i metodele acestui nou val de proteste reprezint\u0103 un fenomen care merit\u0103 aten\u021bie.<\/p>\n Aici se contureaz\u0103 o posibil\u0103 convergen\u021b\u0103: Antifa \u0219i maranza<\/strong>, militan\u021ba ideologic\u0103 a extremei st\u00e2ngi \u00eent\u00e2lnindu-se cu rebeliunea urban\u0103 a genera\u021biei TikTok.<\/p>\n Primii au un inamic politic clar definit: guvernul conservator. Cei din urm\u0103 par adesea s\u0103 vizeze o \u021bint\u0103 mult mai larg\u0103: autoritatea \u00een sine, \u00eencep\u00e2nd cu poli\u021bia. \u00cen imaginile din ultimele zile, aceste dou\u0103 forme de protest ajung s\u0103 \u00eempart\u0103 acelea\u0219i str\u0103zi \u0219i, \u00een unele cazuri, chiar acelea\u0219i lozinci.<\/p>\n Compara\u021bia evident\u0103 este Fran\u021ba, unde tulbur\u0103rile din suburbii \u0219i mobilizarea politic\u0103 radical\u0103 au reprezentat de mult timp dou\u0103 fenomene distincte, care se pot suprapune \u00een timpul demonstra\u021biilor de amploare. Italia pare s\u0103 se confrunte acum cu o dinamic\u0103 similar\u0103: opozi\u021biei politice organizate i se al\u0103tur\u0103 o form\u0103 mai pu\u021bin ideologic\u0103 \u0219i mai imprevizibil\u0103 de nemul\u021bumire a tinerilor, adesea amplificat\u0103 de re\u021belele sociale.<\/p>\n Exist\u0103 \u00eens\u0103 o a doua cacealma, iar aceasta vizeaz\u0103 chiar educa\u021bia \u00een sine.<\/p>\n Organizatorii ac\u021biunii \u201eNo Meloni Day\u201d<\/em> au acuzat guvernul c\u0103 deturneaz\u0103 resurse de la \u0219coli. Este o afirma\u021bie care merit\u0103 verificat\u0103 pe baza cifrelor.<\/p>\n \u00cen 2026, guvernul a alocat 300 de milioane de euro pentru \u201ePiano Estate\u201d (Planul de var\u0103)<\/strong>, finan\u021b\u00e2nd activit\u0103\u021bi educa\u021bionale, sportive \u0219i recreative chiar \u0219i \u00een timpul vacan\u021belor \u0219colare. Pentru anii \u0219colari 2025\u20132026 \u0219i 2026\u20132027, au fost alocate, de asemenea, 207 milioane de euro pentru \u201eAgenda Sud\u201d \u0219i 204 milioane de euro pentru \u201eAgenda Nord\u201d<\/strong>, programe menite s\u0103 reduc\u0103 inegalit\u0103\u021bile educa\u021bionale \u0219i s\u0103 combat\u0103 abandonul \u0219colar timpuriu. Acestea sunt \u00eenso\u021bite de 161 de milioane de euro pentru formarea cadrelor didactice \u0219i de 50,3 milioane de euro pentru personalul administrativ, tehnic \u0219i auxiliar din \u0219coli, \u00een cadrul unui program na\u021bional cofinan\u021bat din fonduri europene.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te infrastructura \u0219colar\u0103, actualul guvern continu\u0103 s\u0103 realizeze investi\u021bii \u00een cadrul Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (NRRP) al Italiei. Programul aloc\u0103 aproximativ 4,4 miliarde de euro pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea siguran\u021bei \u0219i renovarea cl\u0103dirilor \u0219colare, peste 1 miliard de euro pentru construirea de \u0219coli noi \u0219i aproximativ 1,07 miliarde de euro pentru extinderea cantinelor \u0219colare \u0219i a programului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt cu program \u00eentreg. Acestea sunt fonduri europene programate ini\u021bial \u00een timpul mandatului parlamentar anterior \u0219i, prin urmare, nu pot fi atribuite \u00een \u00eentregime guvernului Meloni. Cu toate acestea, punerea lor \u00een aplicare reprezint\u0103 o interven\u021bie concret\u0103 \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n Conform rezultatelor anun\u021bate de guvern \u00een 2026, aceste investi\u021bii au dus la construirea a 176 de \u0219coli noi, 1.100 de cantine \u0219i 360 de baze sportive, precum \u0219i la renovarea sau consolidarea structural\u0103 a 1.600 de cl\u0103diri \u0219colare. \u00cen ultimul an, au fost alocate \u0219i fonduri na\u021bionale suplimentare, inclusiv aproximativ 430 de milioane de euro pentru siguran\u021ba \u00eempotriva incendiilor \u0219i \u00eenc\u0103 114,4 milioane de euro pentru lucr\u0103ri de construc\u021bie, \u00eentre\u021binere \u0219i remediere care s\u0103 asigure rezisten\u021ba la cutremure.<\/p>\n De asemenea, au fost adoptate m\u0103suri importante \u00een ceea ce prive\u0219te personalul \u0219colar. Pentru anul \u0219colar 2026\u20132027, guvernul a autorizat 46 642 de numiri definitive ale cadrelor didactice \u0219i recrutarea a 12 284 de membri ai personalului administrativ, tehnic \u0219i auxiliar. \u00cen noiembrie 2025, a fost semnat, de asemenea, un acord economic pentru re\u00eennoirea conven\u021biei colective de munc\u0103 pentru perioada 2022\u20132024, care prevede o cre\u0219tere salarial\u0103 medie lunar\u0103 de 144 de euro pentru cadrele didactice.<\/p>\n Nimic din toate acestea nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219colile italiene nu au probleme. Salariile r\u0103m\u00e2n relativ sc\u0103zute, iar cheltuielile publice pentru educa\u021bie, ca procent din PIB, continu\u0103 s\u0103 se situeze sub media OCDE. Dar a sus\u021bine c\u0103 investi\u021biile sunt insuficiente este una; a prezenta un guvern ca \u0219i cum ar fi abandonat pur \u0219i simplu educa\u021bia este cu totul altceva.<\/p>\n Apoi, se pune problema integr\u0103rii, care a devenit unul dintre principalele obiective ale manifesta\u021biilor. Noul decret privind educa\u021bia introduce, \u00eencep\u00e2nd cu anul \u0219colar 2027\u20132028, o limit\u0103 de 30 % \u00een anumite clase de clasa \u00eent\u00e2i pentru elevii f\u0103r\u0103 cet\u0103\u021benie italian\u0103 care nu \u00eendeplinesc cerin\u021be specifice privind locul de na\u0219tere sau frecventarea \u0219colar\u0103 anterioar\u0103. Prin urmare, nu este vorba de o limit\u0103 general\u0103 aplicabil\u0103 tuturor elevilor de origine str\u0103in\u0103. M\u0103sura are scopul de a \u00eencuraja o distribu\u021bie mai echilibrat\u0103 a elevilor \u0219i de a consolida \u00eenv\u0103\u021barea limbii italiene.<\/p>\n Este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o alegere politic\u0103 care poate fi supus\u0103 dezbaterii. \u00cens\u0103 reducerea acesteia la un atac generalizat la adresa str\u0103inilor \u00eenseamn\u0103 ignorarea prevederilor efective ale legisla\u021biei.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, problema nu este faptul c\u0103 studen\u021bii protesteaz\u0103. \u00centr-o democra\u021bie, ei trebuie s\u0103 aib\u0103 libertatea de a face acest lucru, chiar \u0219i \u00een mod energic. Problema apare atunci c\u00e2nd o cerere legitim\u0103 devine un pretext pentru orice form\u0103 posibil\u0103 de antagonism politic, oferind \u00een cele din urm\u0103 un context propice pentru acte de violen\u021b\u0103.<\/p>\n \u0218i aceasta este, probabil, imaginea cea mai revelatoare a Italiei de ast\u0103zi. Pe de o parte, avem un guvern ale c\u0103rui politici pot fi, desigur, criticate, dar care a adoptat \u0219i pune \u00een aplicare investi\u021bii concrete \u00een educa\u021bie. Pe de alt\u0103 parte, avem o mi\u0219care de protest care reune\u0219te studen\u021bi sincer preocupa\u021bi de viitorul lor, militan\u021bi politici \u0219i noi grupuri de tineri care par s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een confruntarea cu poli\u021bia un mijloc de a se afirma.<\/p>\n St\u00e2nga radical\u0103 urm\u0103re\u0219te o revolu\u021bie politic\u0103. Noii rebeli din periferiile urbane par adesea s\u0103 caute ceva mai pu\u021bin clar definit: vizibilitate, sentimentul de apartenen\u021b\u0103 \u0219i o provocare la adresa autorit\u0103\u021bii. Sunt lumi diferite, care nu sunt neap\u0103rat aliate. Cu toate acestea, ele pot ajunge s\u0103 alimenteze aceea\u0219i spiral\u0103 a tulbur\u0103rilor.<\/p>\n Aceasta este provocarea pe care Italia ar trebui s\u0103 o ia \u00een serios. Protestele studen\u021be\u0219ti sunt aproape la fel de vechi ca \u00eens\u0103\u0219i Republica. \u00cens\u0103 convergen\u021ba, chiar dac\u0103 doar ocazional\u0103, dintre antagonismul ideologic \u0219i violen\u021ba urban\u0103 a unei genera\u021bii crescute \u00een era re\u021belelor sociale este ceva nou.<\/p>\n Iar \u0219colile mai bune nu se construiesc d\u00e2nd foc str\u0103zilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Italia a vrut s\u0103 imite Fran\u021ba. \u0218i, cel pu\u021bin pentru c\u00e2teva zile, se pare c\u0103 a reu\u0219it. Baricade, vitrine sparte, pietre aruncate asupra poli\u021bi\u0219tilor, tineri cu cagule \u0219i ora\u0219e transformate \u00een c\u00e2mpuri de lupt\u0103. De la Milano la Torino, trec\u00e2nd prin Bologna, demonstra\u021biile din ultimele zile au dezv\u0103luit o nou\u0103 fa\u021bet\u0103 a protestelor din Italia. […]<\/p>\n","protected":false},"author":91,"featured_media":66364,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[],"types":[],"class_list":["post-66851","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized-ro"],"yoast_head":"\n