Europa a g\u0103sit at\u00e2t fondurile, c\u00e2t \u0219i voin\u021ba necesare pentru re\u00eenarmare. Ceea ce \u00eei lipse\u0219te \u00eenc\u0103 sunt capacitatea industrial\u0103, rapiditatea \u0219i normele comune necesare pentru a transforma aceste fonduri \u00een capacit\u0103\u021bi opera\u021bionale. Acesta a fost mesajul transmis \u00een cadrul mesei rotunde din 24 octombrie, intitulat\u0103 \u201eAdaptarea capacit\u0103\u021bilor militare ale Europei la noile amenin\u021b\u0103ri\u201d, care a avut loc \u00een cadrul conferin\u021bei ECR de la Vilnius.<\/p>\n
Ma\u0142gorzata Samojedny (pre\u0219edint\u0103, Opportunity Institute, Polonia), moderatoare.<\/strong> Ea a \u00eenceput cu aspectele economice. Studiile realizate de FMI \u0219i BCE, a spus ea, sugereaz\u0103 c\u0103 cheltuielile pentru ap\u0103rare stimuleaz\u0103 PIB-ul pe termen scurt, poate chiar mai mult dec\u00e2t cheltuielile pentru infrastructur\u0103. A dat ca exemplu \u021bara vecin\u0103, Republica Ceh\u0103. Aceasta \u00ee\u0219i procur\u0103 57% din aprovizionarea cu echipamente de ap\u0103rare de pe pia\u021ba intern\u0103 \u0219i export\u0103 90% din produc\u021bia sa din domeniul ap\u0103r\u0103rii. De asemenea, firmele cehe au f\u0103cut achizi\u021bii \u00een str\u0103in\u0103tate, cum ar fi Fiocchi Munizioni din Italia. Europa are nevoie de trei lucruri, a sus\u021binut ea: finan\u021bare durabil\u0103, comenzi previzibile \u0219i condi\u021bii competitive \u00een lan\u021bul de aprovizionare. Ea s-a pl\u00e2ns c\u0103 produc\u0103torii de o\u021bel \u0219i aluminiu suport\u0103 costuri \u201eartificiale\u201d generate de sistemul de comercializare a emisiilor \u0219i de normele ESG. De asemenea, a solicitat guvernelor \u0219i companiilor s\u0103 stabileasc\u0103 cerin\u021be \u0219i s\u0103 efectueze achizi\u021bii \u00een comun.<\/p>\n Vojtech Munzar (deputat ceh, vicepre\u0219edinte al Comisiei pentru buget).<\/strong> Din perspectiva sa de economist, el a abordat tema ap\u0103r\u0103rii pornind de la trei \u00eentreb\u0103ri: cum se finan\u021beaz\u0103 aceasta, cum func\u021bioneaz\u0103 pia\u021ba \u0219i cum se cheltuiesc banii publici \u00een mod responsabil. Cifra-cheie pe care a prezentat-o a fost aceea c\u0103 Europa import\u0103 aproximativ 80 % din echipamentul s\u0103u militar, astfel \u00eenc\u00e2t o mare parte din cheltuieli p\u0103r\u0103se\u0219te economia UE. Ulterior, el a subliniat c\u0103 achizi\u021bionarea de echipamente reprezint\u0103 doar o parte din costuri. Instruirea, logistica, cazarmele \u0219i bazele militare cost\u0103 toate bani, iar flotele mixte agraveaz\u0103 situa\u021bia. Dac\u0103 unele state utilizeaz\u0103 avioane Gripen, iar altele F-35, instruirea pentru fiecare tip de avion este costisitoare. \u00cen ceea ce prive\u0219te asigurarea certitudinii pentru industrie, el a afirmat c\u0103 statele ar trebui s\u0103 asigure o cerere \u0219i o finan\u021bare pe termen lung \u0219i s\u0103 reduc\u0103 costurile artificial ridicate ale energiei \u0219i ale industriei grele. Subven\u021biile, a sus\u021binut el, ar trebui s\u0103 vin\u0103 doar \u00een completarea companiilor private \u0219i a ideilor acestora. De asemenea, a afirmat c\u0103 \u201efiecare euro investit \u00een ap\u0103rare genereaz\u0103 doi sau trei euro\u201d \u00een activit\u0103\u021bi conexe. Convingerea aleg\u0103torilor este mai u\u0219oar\u0103 \u00een Polonia sau \u00een \u021b\u0103rile baltice dec\u00e2t \u00een Italia sau Spania, unde acest lucru se transform\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 politic\u0103. Cheltuielile finan\u021bate prin \u00eendatorare pot cre\u0219te ratele dob\u00e2nzilor, a avertizat el, a\u0219a c\u0103 a sugerat redirec\u021bionarea fondurilor de la tranzi\u021bia verde c\u0103tre ap\u0103rare.<\/p>\n Tomasz Szatkowski (secretar general al Grupului ECR, fost ambasador al Poloniei pe l\u00e2ng\u0103 NATO).<\/strong> El a prezentat panelului viziunea sa strategic\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente. F\u0103r\u0103 \u201eumbrela nuclear\u0103\u201d a SUA, a afirmat el, Europa ar risca s\u0103 fie supus\u0103 \u0219antajului nuclear din partea Rusiei, deoarece arsenalele britanice \u0219i franceze acoper\u0103 doar scenarii limitate. El a reamintit c\u0103 NATO nu dispunea de planuri adecvate la nivel de teatru de opera\u021biuni \u00eenainte de 2021\u201322. De atunci, accentul s-a mutat pe \u00eempiedicarea Rusiei s\u0103 ob\u021bin\u0103 avantaje imediate. NATO, a sus\u021binut el, ar trebui s\u0103-\u0219i valorifice punctele forte \u00een ceea ce prive\u0219te puterea aerian\u0103 \u0219i r\u0103zboiul de manevr\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103 egaleze for\u021ba masiv\u0103 a Rusiei. \u00centrebat cum poate NATO s\u0103 finan\u021beze o expansiune de amploare, el a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 menajamente: \u201ePe scurt, nu poate.\u201d Este nevoie de timp \u0219i de capacitate industrial\u0103, lucruri de care Europa nu dispune. Nici ap\u0103rarea \u00een sine nu este suficient\u0103: \u201eeste ca \u0219i cum ai intra \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie medieval\u0103 cu un scut, dar f\u0103r\u0103 sabie\u201d. El a avertizat \u00eempotriva dobor\u00e2rii pe termen nelimitat a dronelor Shahed ieftine cu rachetele Patriot scumpe. De asemenea, a solicitat mai multe exerci\u021bii-surpriz\u0103, \u00een cadrul c\u0103rora alia\u021bii s\u0103 poat\u0103 e\u0219ua din timp f\u0103r\u0103 a fi blama\u021bi.<\/p>\n Nikodem Racho (consilier al pre\u0219edintelui polonez, fost consilier al Biroului de Securitate Na\u021bional\u0103).<\/strong> El a situat obiectivele imperiale ruse\u0219ti \u00eentr-o perspectiv\u0103 istoric\u0103 de lung\u0103 durat\u0103, care dep\u0103\u0219e\u0219te orice acord de pace. Acesta a sus\u021binut c\u0103 printre capacit\u0103\u021bile pe care Europa nu le poate \u00eenlocui cu u\u0219urin\u021b\u0103 din partea SUA se num\u0103r\u0103 cele de informa\u021bii, spa\u021biale, cibernetice \u0219i de comand\u0103 \u0219i control, dintre care cele de informa\u021bii sunt cele mai dificil de \u00eenlocuit. Chiar \u0219i a\u0219a, Europa se poate sus\u021bine singur\u0103 p\u00e2n\u0103 la sosirea \u00eent\u0103ririlor. Cererile sale concrete au fost \u00eenfiin\u021barea unor baze permanente ale SUA \u00een Polonia, cu finan\u021bare \u0219i legisla\u021bie clare, precum \u0219i a unei unit\u0103\u021bi de \u00eentre\u021binere pentru rachetele PAC utilizate de sistemele Patriot.<\/p>\n Nikodem Racho<\/strong>, vorbind \u00een calitate de reprezentant al sectorului industrial \u00een cadrul grupului de exper\u021bi, a afirmat c\u0103 statele baltice nu dispun de industrii de ap\u0103rare puternice \u0219i achizi\u021bioneaz\u0103 echipamente din SUA, Germania \u0219i Polonia. Prin urmare, firmele locale ar trebui s\u0103 identifice ni\u0219ele l\u0103sate libere de marii contractori \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 cu bra\u021bele deschise investitorii alia\u021bi, deoarece fabricile aduc \u0219i sprijin politic. Apoi a urmat Edvinas Grik\u0161as, ministrul economiei \u0219i inov\u0103rii din Lituania,<\/strong> care a invocat argumentul vitezei. \u021aara sa num\u0103r\u0103 aproximativ 100 de companii din domeniul ap\u0103r\u0103rii \u0219i securit\u0103\u021bii, iar veniturile sectorului au crescut cu 50 % numai anul trecut. Un investitor poate parcurge drumul de la semnarea acordului p\u00e2n\u0103 la punerea \u00een func\u021biune a unei unit\u0103\u021bi de produc\u021bie \u00een doar nou\u0103 luni, ceea ce, \u00een opinia sa, reprezint\u0103 cel mai rapid ritm din UE. Sloganul s\u0103u pentru Europa a fost \u201evitez\u0103, vitez\u0103, vitez\u0103\u201d. El a afirmat c\u0103 mecanismele existente de achizi\u021bii publice ale UE sunt subutilizate \u0219i a promis c\u0103 va prezenta exemple din Lituania pe durata pre\u0219edin\u021biei acesteia la Consiliu.<\/p>\n Europarlamentarul Aurelijus Veryga<\/strong>, r\u0103spunz\u00e2nd la o \u00eentrebare privind remedierea lacunelor din domeniul ap\u0103r\u0103rii la nivelul UE, a declarat: \u201ePutem dezbate c\u00e2t de bine sau de r\u0103u este acest lucru, dar Europa \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceva.\u201d El a subliniat c\u0103, \u00een trecut, UE interzicea chiar \u0219i discutarea investi\u021biilor \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, a\u0219a c\u0103 alocarea fondurilor necesit\u0103 timp. UE, \u00een mare parte, colecteaz\u0103 \u0219i redistribuie fondurile statelor membre, a spus el, iar cea mai important\u0103 contribu\u021bie a sa const\u0103 \u00een normele care \u00eencurajeaz\u0103 cooperarea.<\/p>\n Deputatul lituanian Dainius Gaiauskas<\/strong> a men\u021bionat ini\u021biativa SAFE printre semnele care indic\u0103 faptul c\u0103 o Uniune European\u0103 unit\u0103 \u00ee\u0219i majoreaz\u0103 bugetele, ceea ce a determinat Moscova s\u0103 recurg\u0103 la atacuri hibride \u00een zonele gri.<\/p>\n Eurodeputata Elena Donazzan<\/strong> a afirmat c\u0103 programul SAFE acord\u0103 fonduri statelor membre pentru a achizi\u021biona ceea ce au nevoie, dar \u201eachizi\u021biile publice ajung adesea s\u0103 avantajeze companii din afara Europei\u201d. Ea ar dori s\u0103 extind\u0103 modelul de cooperare creat pentru domeniul migra\u021biei \u0219i la achizi\u021biile militare.<\/p>\n Subsecretarul de stat italian pentru ap\u0103rare, Isabella Rauti<\/strong>, a descris acest obiectiv ca fiind un pilon european \u00een cadrul NATO, nu o armat\u0103 european\u0103. Echipamentele ar trebui s\u0103 fie interoperabile \u201e\u00eenc\u0103 din faza de proiectare\u201d, cu lan\u021buri de produc\u021bie europene \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, cu echipamente complet europene. Ea a calificat acest obiectiv drept o ambi\u021bie, nu ca fiind unul imposibil. Ea a men\u021bionat o \u00eent\u00e2lnire recent\u0103 de la Roma dedicat\u0103 \u00een \u00eentregime achizi\u021biilor europene.<\/p>\n Fostul reprezentant permanent al Lituaniei la NATO, Deividas Matulionis<\/strong>, s-a ar\u0103tat mai reticent fa\u021b\u0103 de Bruxelles. El dore\u0219te ca urm\u0103torul buget al UE s\u0103 aloce mai multe fonduri pentru ap\u0103rare \u0219i securitate. El a pledat pentru standardizare, afirm\u00e2nd: \u201eBanii nu ne vor ap\u0103ra. Doar capacit\u0103\u021bile ne vor ap\u0103ra.\u201d El a respins ideea unei alian\u021be de ap\u0103rare a UE, care ar necesita modificarea tratatului \u0219i s-ar putea mul\u021bumi cu cel mai mic numitor comun.<\/p>\n Matulionis a ad\u0103ugat c\u0103 Lituania aloc\u0103 5,38% din PIB ap\u0103r\u0103rii, peste 60% din aceast\u0103 sum\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een \u021bar\u0103. Racho a enumerat, de asemenea, trei m\u0103suri la nivelul UE: mobilitatea militar\u0103, EDIP (programul care favorizeaz\u0103 produc\u021bia \u00een Europa) \u0219i un program de ra\u021bionalizare a industriei. El a dat ca exemplu trupele care aveau nevoie de \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a parcurge formalit\u0103\u021bile administrative necesare pentru a se deplasa de la vest la est, precum \u0219i podurile care nu erau construite pentru a suporta tancurile.<\/p>\n Vorbitori au fost de acord c\u0103 Europa nu mai poate trata ap\u0103rarea ca pe o chestiune secundar\u0103. Au avut \u00eens\u0103 opinii divergente cu privire la faptul dac\u0103 conducerea ar trebui s\u0103 revin\u0103 Bruxelles-ului sau capitalelor na\u021bionale, precum \u0219i la gradul de control care ar trebui men\u021binut asupra destina\u021biei fondurilor. Programul SAFE se situeaz\u0103 \u00een centrul acestei dezbateri. Acesta ofer\u0103 noi fonduri, dar criticii se tem c\u0103 acestea ar putea ajunge \u00een afara Europei, iar chiar \u0219i sus\u021bin\u0103torii spun c\u0103 adev\u0103ratul test const\u0103 \u00een a vedea dac\u0103 comenzile se vor transforma \u00een fabrici, echipaje instruite \u0219i arme care func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103. A\u0219a cum a afirmat Szatkowski, scuturile singure nu vor fi suficiente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Europa a g\u0103sit at\u00e2t fondurile, c\u00e2t \u0219i voin\u021ba necesare pentru re\u00eenarmare. Ceea ce \u00eei lipse\u0219te \u00eenc\u0103 sunt capacitatea industrial\u0103, rapiditatea \u0219i normele comune necesare pentru a transforma aceste fonduri \u00een capacit\u0103\u021bi opera\u021bionale. Acesta a fost mesajul transmis \u00een cadrul mesei rotunde din 24 octombrie, intitulat\u0103 \u201eAdaptarea capacit\u0103\u021bilor militare ale Europei la noile amenin\u021b\u0103ri\u201d, care a […]<\/p>\n","protected":false},"author":79,"featured_media":67261,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"editorial-positions":[],"regions":[],"types":[],"class_list":["post-67873","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized-ro"],"yoast_head":"\n