Subscribe
Piața mașinilor second-hand din România a stabilit un nou record în acest an. Spre deosebire de 2017, când piața mașinilor second-hand a explodat în România odată cu eliminarea taxei de mediu, anul acesta același sector a înregistrat o scădere substanțială. Principalul motiv pare a fi creșterea semnificativă a prețului acestor mașini second-hand pe fondul crizei financiare și a semiconductoarelor. Potrivit analiștilor, prețul mai mare al mașinilor second-hand a venit pe fondul creșterii cererii în comparație cu oferta. Iar oferta este în scădere atât pentru mașinile noi, cât și pentru cele second-hand.
Prețurile mașinilor second-hand au crescut cu 17%
Prețul mediu al mașinilor second-hand a atins un nivel record la jumătatea acestui an, potrivit unei analize realizate de o platformă online. În perioada analizată – mai-iunie – a fost de 12 800 de euro, cu 17% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, potrivit aceleiași analize, din volumul total de autoturisme tranzacționate și înmatriculate, două treimi (60%) au aparținut segmentului mașinilor second-hand, în scădere față de 73% în aceeași perioadă a anului trecut. Tendința descendentă este confirmată de cifrele comparative disponibile pentru 2022 și 2021. Astfel, prețul mediu al unei astfel de mașini a crescut cu 46% de la sfârșitul anului 2020 până la sfârșitul anului 2022. În același timp, anul trecut, piața auto second-hand din România a înregistrat o scădere de 18% față de 2021.
De asemenea, 2022 a fost anul cu cel mai mic număr de mașini second-hand importate și înmatriculate în țară din ultimii 6 ani. Principalele motive ar fi lipsa stocurilor și prețurile mai mari. La numărul mai mic de autoturisme second-hand scoase la vânzare și la inflația ridicată s-a adăugat oferta redusă de autoturisme noi în stoc și creșterea timpilor de așteptare pentru livrare.
Germania: prețurile mașinilor de ocazie au crescut cu 10%
Cu alte cuvinte, unii dintre clienții care ar fi dorit o mașină nouă s-au orientat către piața second-hand, ceea ce a pus presiune asupra prețurilor. Odată cu criza financiară alimentată de inflație, tot mai mulți români se despart tot mai greu de mașinile second-hand. Reprezentanții site-ului care a realizat analiza recentă, platforma Instant.ro, spun însă că se așteaptă la corecții de preț în perioada următoare, pe măsură ce se vor rezolva problemele care au provocat lipsuri în industria auto – așa-numita criză a semiconductorilor din ultimii doi ani. Situația este similară pe principalele piețe auto europene. Datele grupului Autovista, care analizează piața autoturismelor cu o vechime de până la trei ani, arată că prețurile au crescut brusc în ultimul an. Avansul variază de la 9,6% în Spania la aproape 28% în Italia. În Germania, cea mai mare piață auto din Europa, prețurile pentru mașinile second-hand au crescut cu 10% față de anul trecut.
Potrivit unor estimări recente ale specialiștilor, care au luat în calcul 645.000 de mașini second-hand produse între 2010 și 2023 și scoase la vânzare în ultimii cinci ani, românii schimbă cel mai frecvent mașinile între 150.000 și 200.000 de kilometri parcurși. În plus, din ce în ce mai mulți șoferi români care optează pentru cumpărarea unei mașini second-hand se orientează către SUV-uri (Sport Utility Vehicles). În segmentul second-hand, Dacia Duster se vinde mai bine în comparație cu Dacia Logan, în timp ce modelele SUV de la Hyundai (Tucson și Santa Fe) și RAV 4 de la Toyota au ajuns din urmă sedanurile comercializate de aceleași mărci, precum i20, i30, Avensis și, respectiv, Corolla.
„Atunci când cumpără o mașină de ocazie, românii se concentrează pe siguranța mașinii, tehnologie, fiabilitate și prestigiul mărcii. Iar în contextul prețurilor volatile ale carburanților, consumul urban devine un factor din ce în ce mai important”, se arată în analiză.
Mărcile premium precum BMW, Mercedes-Benz și Audi rămân printre preferatele românilor. Volkswagen, Renault, Ford și Skoda se află, de asemenea, în clasament. Comparativ cu anii precedenți, șoferii sunt mai interesați de motoarele pe benzină decât de cele diesel, mai arată studiul.
Europa nu dispune de suficiente capacități de producție de semiconductori
Criza semiconductorilor este o problemă care a apărut în timpul pandemiei COVID-19 și care continuă să afecteze economia globală și industria tehnologică în acest an. În ultimul an, cererea de echipamente electronice și tehnologice a crescut, în timp ce oferta a rămas stabilă sau chiar a scăzut din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare cauzate de pandemie. Penuria de cipuri a afectat sectoare de la automobile la electronice de consum și chiar și cel militar. Un exemplu notabil este sectorul auto, unde producția de automobile a fost afectată de lipsa cipurilor, ceea ce a dus la scăderea stocurilor și la creșterea prețurilor. Criza semiconductorilor a evidențiat dependența lumii de producătorii din Asia, în special Taiwan, Coreea de Sud și China, care sunt responsabile pentru cea mai mare parte a producției mondiale de cipuri. Această dependență a condus la o serie de politici guvernamentale de protecție și la inițiative de reducere a riscurilor, inclusiv inițiative de creștere a producției interne de cipuri în locuri precum SUA și Europa.
La nivelul Uniunii Europene, la începutul acestui an a apărut un plan de abordare a acestei crize. Reprezentanții industriei avertizează însă că pericolul nu a trecut, mai ales pentru Europa, care nu are suficiente capacități de producție de semiconductori. Joachim Kahmann, responsabil cu achizițiile și cu contactele cu furnizorii de semiconductori în cadrul grupului Stellantis, crede că problemele vor deveni din ce în ce mai grave, deoarece mașinile noi au nevoie de tot mai multe piese care utilizează semiconductori. O mașină modernă are undeva între 1500 și 3000 de semiconductori.
Această criză nu a ocolit nici producătorii români de automobile Dacia și Ford. Abia în acest an situația a început să se îmbunătățească pentru ei, după ce fabricile lor au avut probleme serioase în furnizarea acestor cipuri anul trecut. În ciuda acestor dificultăți, piața autoturismelor noi din România a crescut în acest an în detrimentul celei de mașini second-hand. În primele luni ale anului, creșterea a fost de 25%, cu modele Dacia în top cinci. BMW și Suzuki au fost mărcile cu cel mai mare avans procentual. Avansul vânzărilor de modele noi, în special cele electrice, vine și în contextul în care Comisia Europeană a anunțat anul trecut propuneri pentru noi standarde de poluare pentru mașini, cunoscute sub numele de Euro 7, care ar urma să intre în vigoare din 2025. Conform propunerilor Comisiei Europene, din 2035 ar urma să fie interzisă vânzarea de mașini cu motoare diesel și pe benzină, cu o perioadă intermediară pentru trecerea la mașini electrice. Această restricție a Comisiei Europene privind vânzarea de mașini cu motoare cu ardere internă a stârnit numeroase controverse din partea marilor producători de automobile, iar Bruxelles-ul a cedat ulterior în fața Germaniei.
Ce fel de mașini vor fi vândute după 2035?
La începutul lunii martie, Germania a reușit să blocheze în ultimul moment regulamentul care ar fi redus la zero emisiile de CO2 ale mașinilor noi. După cum s-a menționat anterior, regulamentul prevedea ca, începând cu anul 2025, să se vândă numai mașini electrice. Germania a cerut Comisiei să prezinte o propunere care să deschidă calea pentru vehiculele care funcționează cu combustibili sintetici. Această tehnologie este promovată în special de producătorii auto germani și italieni și ar permite utilizarea în continuare a motoarelor cu combustie internă după 2035. Combustibilul sintetic este un combustibil lichid obținut din gaz de sinteză, un amestec de monoxid de carbon și hidrogen, în care gazul de sinteză a fost obținut prin gazeificarea unor materii prime solide, cum ar fi cărbunele sau biomasa, sau prin reformarea gazului natural. Combustibilii sintetici, care nu există în prezent, nu vor juca un rol major în segmentul auto pe termen mediu. În plus, tehnologia combustibililor sintetici este vehement contestată de ONG-urile de mediu, care o consideră costisitoare, energofagă și poluantă. Electrocarburanții, cunoscuți și sub denumirea de e-carburanți sau carburanți sintetici, sunt un tip de carburant de înlocuire. Acestea sunt fabricate cu ajutorul dioxidului de carbon sau al monoxidului de carbon captat, împreună cu hidrogenul obținut din surse de energie electrică durabile, cum ar fi energia eoliană, solară și nucleară. Electrocarburanții, cunoscuți și sub denumirea de e-carburanți sau carburanți sintetici, sunt un tip de carburant de înlocuire. Acestea sunt fabricate cu ajutorul dioxidului de carbon sau al monoxidului de carbon captat, împreună cu hidrogenul obținut din surse de energie electrică durabile, cum ar fi energia eoliană, solară și nucleară. Procesul utilizează dioxid de carbon în procesul de fabricație și eliberează aproximativ aceeași cantitate de dioxid de carbon în aer atunci când combustibilul este ars, ceea ce înseamnă o amprentă de carbon redusă. Astfel, electrocarburanții reprezintă o opțiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi, în special pentru transportul de marfă pe distanțe lungi, transportul maritim și aerian.