fbpx

Haiti în mâinile infractorilor

Politică - martie 18, 2024

Criza statului din Caraibe și implicațiile geopolitice. Ce se întâmplă în Haiti?

Dacă, după cum s-a văzut în articolele anterioare, America de Sud reprezintă unul dintre cele mai fierbinți scenarii geopolitice din cauza instabilităților politice frecvente și a extremismelor progresiste care își propun să conducă țările, America de Nord pare să aibă tendința de a fi mai calmă, chiar și în scenariul Caraibelor.

În prezent, în Haiti există o criză politică și instituțională semnificativă care nu a primit prea multă atenție din partea mass-media. Cu toate acestea, ea provoacă îngrijorări la nivel internațional. Haiti este o țară francofonă situată pe coasta de vest a insulei Hispaniola, pe care o împarte aproape în mod egal cu Republica Dominicană.

Insula, și în special Republica Haitiană, a fost una dintre cele mai dificile zone din lume. În decurs de două decenii, Haiti s-a confruntat cu două uragane devastatoare, cu al doilea cel mai distrugător cutremur din istoria omenirii, în 2010, și cu un alt cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Această situație a paralizat complet țara, provocând aproximativ 235.000 de decese cauzate de evenimente seismice sau atmosferice.

Situația din țară se înrăutățește rapid. În prezent, 27 % din populație se confruntă cu o criză alimentară, peste 2 milioane de oameni se confruntă cu o urgență reală și riscă să moară de foame. De asemenea, foametea le-a slăbit rezistența la sănătate, ceea ce a dus la diverse foamete și epidemii, cum ar fi holera. Perioadele de relativă liniște au fost posibile doar datorită prezenței militare americane masive în țară. Cu toate acestea, misiunea ONU coordonată de Brazilia se străduiește în prezent să asigure o situație mai bună.

Miramar, Florida/SUA – 15 aprilie 2018: Președintele haitian Jovenel Moïse pe scena de la Centrul Cultural Miramar.

Situația politică din Haiti este în prezent extrem de instabilă. La 7 iulie 2021, președintele Republicii, Jovenel Moïse, a fost asasinat în reședința prezidențială. Înainte de moartea sa, acesta l-a numit pe Ariel Henry drept succesor. Cu toate acestea, din cauza asasinatului, Henric nu a putut depune imediat jurământul de învestitură. După aceea, autoritățile haitiene au început să îl investigheze pe Henry, care a refuzat să coopereze cu investigațiile lor. Situația din Haiti rămâne tensionată și incertă.

Comandoul care a mers să-l asasineze pe Moïse era format din aproximativ treizeci de persoane, în principal de cetățenie columbiană și americană de origine haitiană, ceea ce sugerează o operațiune combinată cu cartelurile de droguri, combătute din greu de președinte în timpul mandatului său.

În ciuda faptului că este formal independent, Henry provine din partea unor partide de centru-stânga și i s-a cerut în repetate rânduri sprijinul concret al președintelui american Joe Biden. Acest lucru nu este nimic nou, având în vedere că țara depinde în mod semnificativ de Statele Unite. Și tocmai Statele Unite au început să abandoneze țara, evacuând propriul personal diplomatic, precum și pe cel al Uniunii Europene și al Germaniei.

De fapt, la 29 februarie anul trecut, a avut loc o evadare în masă care a dus la reconstituirea unor bande criminale care – deși odinioară erau rivale – s-au unit pentru a răsturna guvernul lui Henry și a prelua controlul republicii.

Henry a cedat inițial, demisionând după ce bandele au ocupat și controlat capitala statului, Port-au-Prince. O ocupație care a început încă de anul trecut, dar care s-a intensificat exponențial în primele zile ale lunii martie. Poliția nu este în măsură să riposteze, deoarece cei 10.000 de ofițeri disponibili sunt insuficienți, iar mulți dintre cei 1.500 de polițiști care au demisionat recent se alătură chiar infractorilor.

Personajul care domină în prezent scena în tabăra „rebelilor” este Jimmy Chérizier, cunoscut sub numele de „Barbecue”, care este șeful G9 (uniunea celor 9 bande principale de pe teritoriu) și care s-a remarcat deja prin faptul că a provocat o criză energetică prin confiscarea a 25.000 de tone de motorină. Protestele au început după ce Henry a promis că va organiza alegeri anticipate pe 7 martie, dar apoi le-a anulat; Henry a mers recent în Kenya pentru a cere ONU un contingent armat.

Situația devine critică: Henry nu este un oaspete binevenit în Republica Dominicană, motiv pentru care acum este, în esență, un „refugiat” în Puerto Rico, pe teritoriul SUA. Un rol important este jucat acum de Mohamed Irfaan Ali, care – în ciuda numelui său – este președintele Guyanei și al Caricom, Comunitatea Caraibelor. De asemenea, va trebui să garanteze o tranziție pașnică și să modereze diferitele poziții și, mai ales, să garanteze sprijinul Statelor Unite în rezolvarea crizei, profitând și de faptul că partidul său este de stânga și, prin urmare, ar putea conta pe sprijinul atât al democraților americani, cât și al stângii sud-americane, care sunt extensii directe ale BRICS. „Războiul rece” afectează, de asemenea, Haiti.

Potrivit ultimelor știri, Statele Unite participă la misiunea de securitate condusă de Kenya cu o contribuție de 300 de milioane de dolari, trupele africane fiind deja în faza de predesfășurare pentru a reprima revoltele conduse de „Barbecue”. Situația necesită, în mod evident, o atenție deosebită și din punct de vedere geopolitic.

De fapt, Republica Dominicană, care a primit deja în trecut mii de migranți din Haiti, a închis de data aceasta granița, iar singura voce alternativă în ajutorul Haiti este cea a președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, care a amintit de propria sa represiune a bandelor din țară ca exemplu concret al posibilității de a contracara în mod eficient rebelii criminali.

Numărul morților în mâinile bandiților, între 2023 și 2024, se ridică la peste 5.000, cu 700 de răniți și 3.000 de răpiri, ceea ce face ca Haiti să devină literalmente invizibil, producând o evadare a oamenilor care, blocați de dominicani, au ca singură opțiune să se refugieze în Statele Unite, care se află însă în plină campanie electorală.

În fundal apare o figură, solicitată de mulți, dar greu de aprobat: se pare că unul dintre puținii care pot restabili ordinea este Jean-Bertrand Aristide. Aristide a fost, de fapt, președinte al statului Haiti în mai multe rânduri între 1991 și 2004, înlăturat de câteva lovituri de stat și distanțat de limita a două mandate consecutive.

Pentru mulți, Aristide este singurul capabil să asigure bunăstarea țării, deoarece este identificat ca un fel de erou național, după ce a răsturnat regimul anterior al familiei Duvalier (François și Jean-Claude, tată și fiu), care a durat neîntrerupt din 1957 și a căzut în 1986, tot sub impulsul predicilor lui Aristide.

Cu toate acestea, personajul este destul de nepopular în rândul diferitelor grupuri sociale, în special în rândul comunității catolice din Haiti și în rândul celor mai conservatori: dacă, de fapt, în prezent există doar poliția pentru a răspunde infractorilor, este pentru că Aristide, ca reacție la lovitura de stat militară care l-a înlăturat, a decis să desființeze armata la revenirea sa la putere. Mai mult, Biserica Catolică a fost implicată în scandalurile WikiLeaks, după ce s-a opus în mod repetat figurii lui Aristide, după ce a încercat cumva să o consilieze în momentele cele mai tulburi ale guvernului său.

În orice caz, rămâne faptul că doar guvernele sale au avut un minim de stabilitate, sau cel puțin nu au avut ca unic rezultat revolte populare și demisii timpurii, ba chiar au fost adesea grupurile de interese care l-au înlăturat.

Cu toate acestea, este foarte probabil ca problema haitiană să devină unul dintre primele subiecte de pe agenda viitorului președinte al Statelor Unite: rolul american în gestionarea crizei și repercusiunile economice și sociale, precum și cele migratorii, sunt, de fapt, puncte foarte importante pentru evaluarea acțiunilor unui președinte.