Către o AEVMP mai puternică: Europa încearcă să centralizeze supravegherea pieței

UE pregătește o schimbare majoră în domeniul supravegherii financiare, cu scopul de a unifica piețele fragmentate și de a stimula competitivitatea globală

Cu puțin peste un deceniu în urmă, Uniunea Europeană a întreprins un transfer istoric de suveranitate prin încredințarea către Banca Centrală Europeană a supravegherii bancare centralizate. Astăzi, blocul are în vedere un pas transformator similar – de data aceasta în domeniul supravegherii piețelor financiare. În decembrie, se așteaptă ca Comisia Europeană să prezinte o propunere legislativă care ar consolida în mod semnificativ competențele AEVMP, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe, transferând importante funcții de supraveghere de la autoritățile naționale de reglementare la nivel european.

Inițiativa marchează o etapă critică în ambiția de lungă durată a UE de a construi o adevărată uniune a piețelor de capital. În ciuda monedei unice și a deceniilor de eforturi de integrare, peisajul financiar al Europei rămâne fragmentat. Investițiile transfrontaliere sunt permise, dar sistemele care sprijină tranzacționarea – infrastructurile de piață, mecanismele de decontare și supravegherea reglementară – funcționează încă în mare parte în interiorul granițelor naționale. UE găzduiește în prezent 14 piețe de compensare și 32 de depozite de valori mobiliare, majoritatea deținute de bursele naționale și supravegheate la nivel național. Această diversitate de norme și autorități a împiedicat apariția unei piețe financiare europene unice, profunde și lichide, capabilă să canalizeze eficient capitalul către întreprinderi și inovare.

Pe măsură ce concurența globală se intensifică, costul acestei fragmentări a devenit din ce în ce mai evident. Un cadru juridic și de supraveghere armonizat este considerat în prezent esențial pentru a face piețele europene mai atractive, în special pentru investitorii internaționali. Cu toate acestea, centralizarea supravegherii este sensibilă din punct de vedere politic, deoarece implică transferul de suveranitate de la organismele naționale de supraveghere – cum ar fi Consob din Italia – către o autoritate federală. Pentru multe guverne, aceasta nu reprezintă doar o reformă tehnică, ci o schimbare fundamentală a echilibrului de putere.

Conform informațiilor care circulă la Bruxelles, viitoarea propunere a Comisiei vizează consolidarea autorității AEVMP prin transferarea anumitor competențe de supraveghere de la nivel național la nivel european. Reforma se axează pe crearea unui consiliu executiv raționalizat, responsabil cu supravegherea zilnică, completat de un consiliu de supraveghere compus din reprezentanți ai agențiilor naționale. Consiliul ar păstra capacitatea de a contesta deciziile majore ale AEVMP, asigurându-se astfel că statele membre rămân implicate în supravegherea strategică.

Acest model hibrid ar semăna cu structurile care funcționează deja în alte domenii ale guvernanței financiare a UE, cum ar fi Comitetul unic de rezoluție (SRB), mecanismul de supraveghere bancară (SSM) și autoritatea recent creată de combatere a spălării banilor (AMLA). „Dorim să mutăm supravegherea pieței către centru”, a explicat un înalt funcționar UE. Cu toate acestea, rezistența internă rămâne puternică. Țări precum Irlanda și Luxemburg – centre importante pentru fondurile de investiții și serviciile financiare – se tem că o mai mare centralizare le-ar putea eroda atractivitatea concurențială.

Susținătorii reformei susțin că o supraveghere mai puternică și mai unificată ar spori credibilitatea UE în străinătate. Potrivit acestora, este mai probabil ca investitorii internaționali să investească pe o piață guvernată de norme coerente și susținută de o autoritate de supraveghere solidă. „Existența unei supravegheri federale a pieței în Statele Unite nu împiedică Delaware să fie un centru financiar și nici nu obligă toate băncile americane să aibă sediul central la New York”, a remarcat același oficial.

Scepticismul nu este limitat la centrele financiare. Din punct de vedere istoric, mai multe state membre au respins transferurile de autoritate în domeniul financiar. Germania, de exemplu, a acceptat supravegherea bancară centralizată în 2012 doar atunci când criza financiară globală a scos la iveală deficiențele propriului sistem. În prezent, pe măsură ce Berlinul se confruntă cu o regândire mai amplă a modelului său economic, unele părți ale establishmentului său recunosc că o schimbare structurală în domeniul supravegherii financiare ar putea fi nu doar benefică, ci și necesară.

Între timp, de fragmentarea pieței europene continuă să beneficieze marile bănci americane, care operează fără întreruperi peste Atlantic și pot oferi pachete de servicii pe care instituțiile financiare europene trebuie să le achiziționeze fragmentat. Propunerea Comisiei prevede, de asemenea, extinderea bugetului și a forței de muncă a AEVMP – în prezent sub 400 de angajați – pentru a reflecta responsabilitățile sale mai largi. Negocierile cu Consiliul și Parlamentul European se anunță însă dificile.

Miza depășește cu mult detaliile tehnice ale supravegherii. Ponderea economică a Europei este în scădere pe scena mondială. În 2000, economia UE reprezenta 95% din dimensiunea economiei SUA; în prezent, aceasta este de doar 65%. În lipsa unor măsuri decisive, proiecțiile sugerează că, în zece ani, Europa ar putea reprezenta doar jumătate din dimensiunea economiei americane. Consolidarea AEVMP și construirea unei veritabile uniuni a piețelor de capital ar putea să nu fie suficiente pentru a inversa singure această tendință, dar ar putea fi pași indispensabili pentru prevenirea continuării declinului.

Alessandro Fiorentino