Antreprenorii străini remodelează peisajul de afaceri din Italia

Numărul întreprinderilor conduse de străini ajunge la 677.000, creșterea din nord contrastând cu declinul din sud

Antreprenorii străini își extind prezența în Italia, numărul întreprinderilor conduse de aceștia ajungând la aproximativ 677.000, după o creștere de peste 16.000 în primele șase luni ale anului 2026. Cu toate acestea, în spatele creșterii la nivel național se ascunde o imagine inegală: nord-vestul continuă să atragă și să susțină întreprinderile străine, în timp ce anumite zone din sudul Italiei pierd teren.

Cifrele provin din Registrul Comerțului din Italia și au fost analizate de InfoCamere pentru Futurae, un proiect promovat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale și de Unioncamere. Acestea evidențiază o comunitate de întreprinderi cu origini diverse, specializări sectoriale distincte și concentrări locale puternice. Aproximativ 79% dintre întreprinderile conduse de străini sunt conduse de persoane originare din țări din afara Europei.

Lombardia și regiunea mai largă a Nord-Vestului reprezintă 32,7% din întreprinderile cu capital străin din Italia, ceea ce face din această zonă cea mai mare concentrare geografică evidențiată de date. De asemenea, aceasta înregistrează cea mai puternică creștere anuală, de 1,5%. În schimb, sudul înregistrează o scădere de 3,6%, regiunile Campania și Calabria fiind afectate în mod deosebit.

Aceste evoluții regionale anuale trebuie distinse de creșterea la nivel național înregistrată în prima jumătate a anului 2026. Împreună, însă, ele arată că expansiunea generală nu se traduce printr-o creștere economică peste tot. Geografia antreprenoriatului străin rămâne extrem de diferențiată, ceea ce ridică întrebări cu privire la condițiile care ajută întreprinderile să se stabilească și să rămână active.

La nivel provincial, Prato își menține poziția de mediu de afaceri cu cea mai mare diversitate internațională din Italia, conform criteriului utilizat în raport: întreprinderile conduse de străini reprezintă 33,7% din totalul întreprinderilor. Trieste urmează cu 20,8%, în timp ce Imperia urcă pe locul al treilea cu 18,8%, detronând Florența de pe podium.

Aceste clasamente reflectă compoziția comunităților locale de întreprinzători, nu doar numărul antreprenorilor străini. Un procent ridicat indică o prezență deosebit de semnificativă în cadrul economiei provinciale, chiar și atunci când un oraș sau o regiune mai mare poate găzdui, în termeni absoluți, un număr mai mare de întreprinderi conduse de străini.

Întreprinderile individuale oferă o imagine mai detaliată asupra persoanelor care stau în spatele acestei activități. Acestea reprezintă aproximativ 70 % din totalul întreprinderilor conduse de străini. Printre proprietarii acestora, cele mai numeroase comunități sunt cea marocană, cu 53.364 de proprietari, cea română, cu 52.541, și cea chineză, cu 50.166. Împreună, aceste trei grupuri reprezintă 32,4% din întreprinzătorii individuali străini.

Antreprenorii din Albania, Bangladesh și Pakistan reprezintă împreună încă 20 %, în timp ce cei din Egipt, Nigeria și Senegal reprezintă 10,5 %. Această distribuție ilustrează amploarea antreprenoriatului străin, arătând totodată modul în care mai multe comunități au dobândit un rol deosebit de important.

Alegerea sectoarelor de activitate adaugă o altă dimensiune la acest tablou. Antreprenorii marocani sunt deosebit de activi în domeniul comerțului, cele mai mari concentrări ale acestora fiind înregistrate în Catanzaro, Reggio Calabria și Messina. Proprietarii români sunt strâns asociați cu sectorul construcțiilor și au o prezență notabilă în Viterbo, Torino și Cremona.

Antreprenorii chinezi se remarcă în sectorul producției și al serviciilor de agrement. Concentrația acestora este deosebit de evidentă în Prato, unde reprezintă 67,2 % din întreprinzătorii individuali străini. În Fermo, din regiunea Marche, ponderea acestora ajunge la 27,3 %. Aceste cifre se referă în mod specific la întreprinzătorii individuali străini, și nu la întreaga populație antreprenorială locală.

Aceste tendințe sugerează că antreprenoriatul străin poate fi înțeles cel mai bine atât prin prisma economiilor locale, cât și a datelor naționale agregate. Diferite comunități activează pe piețe diferite, iar prezența lor variază considerabil de la o provincie la alta. Cifrele în sine nu explică de ce au apărut aceste specializări sau ce stă la baza tendințelor regionale contrastante.

Cu toate acestea, ele oferă un punct de plecare clar pentru factorii de decizie și organizațiile din mediul de afaceri: o creștere la nivel național poate coexista cu o contracție la nivel local. Pentru a înțelege ambele evoluții, este necesar să se acorde atenție sectoarelor, zonelor și structurilor de afaceri implicate.

Pentru cititorii care analizează tendința generală de creștere, distincția esențială se face, așadar, între dinamica națională și realitatea locală: ambele sunt esențiale pentru înțelegerea rolului în schimbare al antreprenorilor străini pe întreg teritoriul țării.

Comunitatea de afaceri din Italia condusă de străini se apropie de 700.000 de întreprinderi, dar importanța sa depășește această cifră. Evoluția sa geografică relevă zonele în care activitatea antreprenorială internațională se înrădăcinează tot mai profund și cele în care prezența sa se slăbește.

Alessandro Fiorentino