Subscribe
În ultimele zile, tensiunea de lungă durată dintre Iran și Israel a escaladat dramatic într-un adevărat război la distanță, marcat de rachete, drone, atacuri cibernetice și eforturi diplomatice eșuate de a opri ciclul de violență.
Scânteia: Atacurile israeliene și răspunsul Iranului
Criza s-a adâncit atunci când Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) l-au eliminat pe generalul Ali Shadmani, cel mai important comandant militar iranian din timpul războiului și un consilier apropiat al liderului suprem Ali Khamenei. Shadmani fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte, după moartea predecesorului său într-o altă lovitură israeliană. Operațiunea a vizat direct centrul de comandă de urgență Khatam al-Anbiya din Teheran.
Iranul a răspuns rapid. Teheranul a lansat rachete balistice și drone înarmate către ținte strategice din Israel, afirmând că a lovit sediul Mossad și al serviciilor de informații militare israeliene din Tel Aviv. Generalul iranian Kioumars Heidari a declarat că „pozițiile strategice din Tel Aviv și Haifa” au fost distruse, în timp ce Gardienii Revoluției au sărbătorit operațiunea în direct la televiziunea de stat.
Frontul intern și cenzura digitală
Iranul s-a confruntat, de asemenea, cu atacuri cibernetice. Grupul de hackeri „Predatory Sparrow” și-a asumat responsabilitatea pentru un atac asupra băncii publice iraniene Sepah. Ca răspuns, autoritățile de la Teheran au impus oficialilor guvernamentali restricții stricte asupra internetului, cu scopul de a preveni alte scurgeri de informații sau sabotaje.
Chiar și facțiunile reformiste s-au raliat regimului. Javad Emam, purtătorul de cuvânt al Frontului Reformist, a declarat: „Orice prejudiciu adus sistemului de putere este un prejudiciu adus întregii țări”, respingând ideea de negocieri în timp ce „Israelul, susținut de SUA, ne bombardează teritoriul”.
Linia dură a lui Netanyahu: „Khamenei ar putea sfârși ca Saddam”
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a adoptat un ton hotărât. Într-un interviu acordat ABC, el nu a exclus eliminarea liderului suprem al Iranului. Când a fost întrebat dacă un astfel de act ar putea agrava criza, el a răspuns: „Nu o va înrăutăți, o va încheia”.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a preluat această poziție, avertizându-l pe Khamenei că „ar putea avea aceeași soartă ca Saddam Hussein”. Katz a declarat că Israelul nu va permite ca civilii săi să fie răniți și a respins orice discuții cu Iranul.
Israelul și-a continuat campania militară în interiorul teritoriului iranian. Generalul-maior Shlomi Binder, șeful serviciilor de informații militare israeliene, a anunțat continuarea operațiunilor în „alte regiuni ale Iranului”. IDF a confirmat neutralizarea cartierului general militar de urgență al Iranului și s-a declarat pregătit să elimine „unul câte unul” liderii terorismului din Iran.
Trump neagă, presează și trimite semnale contradictorii
La summitul G7 din Canada, președintele american Donald Trump a părăsit brusc reuniunea pentru a se ocupa de criză. Deși inițial reticent, el a semnat în cele din urmă o declarație a G7 prin care se cerea o dezescaladare.
La întoarcerea la Washington, Trump s-a distanțat de zvonurile privind implicarea militară directă a Statelor Unite: „Nu am contactat în niciun fel sau sub nicio formă Iranul pentru discuții de pace. Fake news!”, a postat el pe Truth Social, platforma sa de social media.
Cu toate acestea, Trump și-a reiterat intenția de a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare: „Ne vom asigura că nu există arme nucleare în Iran”, a declarat el în timpul unei apariții comune cu prim-ministrul britanic Keir Starmer.
CNN a raportat că Trump și-a instruit echipa să încerce să ia legătura cu oficialii iranieni prin canale secundare pentru a testa disponibilitatea Teheranului pentru diplomație. Cu toate acestea, el a negat ferm că plecarea sa din G7 ar fi legată de negocierile de pace: „Este mult mai important de atât”, a susținut el, într-o aluzie la președintele francez Emmanuel Macron, care a sugerat contrariul.
Iranul închide ușa discuțiilor, intensifică retorica
Teheranul, la rândul său, pare să fi închis ușa diplomației. Kayhan, un ziar apropiat de liderul suprem, a publicat un editorial în care se afirmă: „Distrugerea Israelului este singura soluție”. Articolul insista: „Încetarea războiului nu necesită o încetare a focului, presiuni politice sau retragere tactică, ci doar distrugerea completă a Israelului”.
În același timp, oficialii iranieni au prezentat noi capacități militare. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a afirmat că în ultimul atac asupra Israelului a fost folosită o nouă rachetă, pe care „sioniștii nu au putut să o intercepteze”.
Riscul de escaladare regională
Situația rămâne extrem de volatilă. Purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, Sean Parnell, a negat implicarea americană în atacurile aeriene israeliene, calificând astfel de afirmații drept „știri false”. Cu toate acestea, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat: „Suntem în regiune pentru a ne proteja cetățenii și bunurile. Ne dorim pacea, dar ne vom apăra interesele”.
Sirenele de raid aerian au continuat să sune în Israel, iar ambasada Chinei și-a îndemnat cetățenii să părăsească imediat Iranul – un semn clar că situația este percepută ca scăpând de sub control.
În timp ce bombele cad asupra Teheranului și Tel Avivului, comunitatea internațională se străduiește să găsească o modalitate de a dezamorsa criza. Însă retorica lui Trump, Netanyahu și Khamenei pare mai degrabă să alimenteze flăcările decât să le stingă. Între timp, riscul ca acest conflict să se extindă dincolo de granițele celor două națiuni și să înghită regiunea nu a fost niciodată mai real.