Subscribe
Roșia Montană, situată în Munții Apuseni din România, rămâne un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Statul român a câștigat procesul cu Roșia Montană Gold Corporation și nu va mai fi obligat să plătească despăgubiri companiei canadiene.
Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) au cerut daune în procesul de arbitraj internațional împotriva României privind proiectul minier de exploatare a aurului și a altor materiale prețioase de la Roșia Montană, în valoare de cel puțin 6,7 miliarde de dolari. Tribunalul internațional de arbitraj s-a pronunțat la 8 martie și a dat dreptate României. Curtea Internațională de Arbitraj a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială de la Washington a avut cazul în curs de soluționare din iulie 2015, iar în septembrie anul trecut tribunalul care a judecat cazul a declarat procedura închisă.
Anunțul acestei victorii extrem de importante a statului român într-un caz extrem de sensibil (sensibil pentru că dacă România ar fi pierdut ar fi fost obligată să plătească suma de 6,7 miliarde de dolari și chiar să ofere posibilitatea de a reînnoi licența de exploatare pentru Certej și Roșia Montană) a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu.
„Am câștigat procesul de la Roșia Montană!!! Am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar din această țară să fie penalizat pentru ticăloșia antiromânilor” Mulțumim echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, onestitate și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor prim-miniștri care pun interesele personale mai presus de cele naționale. Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-covidă, nu am făcut-o nici acum! Bravo, România!”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook imediat ce decizia instanței a fost făcută publică.
Patrimoniul național de valoare mondială nu este de vânzare
La rândul său, fostul premier Dacian Cioloș, acuzat în repetate rânduri că a luat decizii iresponsabile în cazul Roșia Montană, inclusiv în ceea ce privește depunerea dosarului de înscriere a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, a susținut că patrimoniul național nu este de vânzare.
„Roșia Montană rămâne în patrimoniul mondial UNESCO, iar statul român nu plătește nicio despăgubire. Sper ca cei care m-au acuzat în ultimii ani să înțeleagă că patrimoniul național cu valoare mondială nu este de vânzare și că este de datoria noastră să îl protejăm cu onestitate, până la capăt”, a transmis fostul premier Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.
Ce spune documentul Tribunalului?
Decizia Tribunalului de la Washington în cazul Roșia Montană este o recunoaștere internațională a luptei cetățenilor pentru salvarea sitului. Au refuzat să-și abandoneze casele, bisericile și cimitirele și au devenit o sursă de inspirație pentru o întreagă generație. Cauza a fost susținută în fața Tribunalului de „trei amicus curiae”, intervenții specializate ale societății civile românești în sprijinul statului, numărul intervențiilor marcând o premieră mondială în arbitrajul internațional. Probele din proces au arătat că proiectul minier de la Roșia Montană nu a fost niciodată acceptat de comunitate și de societate.
Tribunalul arbitral a decis că statul român trebuie să plătească cheltuielile de judecată.
1. Respinge în unanimitate excepțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea cererilor.
2. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România, Dispune reclamanților să ramburseze pârâtului costurile procedurii de arbitraj în valoare de 1,437,574.01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA timp de trei luni de la data acestei hotărâri până la plata integrală. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtei o parte din cheltuielile de judecată ale pârâtei în cuantum de 1 154 774,34 euro, 30 284 053,32 lei și 928 641,70 dolari SUA, precum și o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenții ridicate de către părți”,” decizia tribunalului arbitral afirmă.
La începutul deciziei finale, când se preconiza că România va pierde procesul, clasa politică românească era împărțită în două tabere care se acuzau reciproc. Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, ar fi fost informat de avocați cu câteva zile înainte că șansele României de a câștiga sunt minime și că ar fi un miracol dacă tribunalul de la Washington ar decide în favoarea României.
„Avocații mi-au spus că șansele noastre sunt minime și că ar fi un miracol dacă am câștiga. Acum miracolul s-a întâmplat și țara a scăpat de un mare necaz”, a declarat Marcel Boloș.
Avocații care reprezintă România au susținut în proces că Roșia Montană Gold Corporation nu îndeplinea condițiile de autorizare, deoarece nu obținuse o licență socială pentru proiectul minier.
„Această decizie pune capăt procedurii de arbitraj care a fost inițiată de Gabriel Resources în iulie 2015. Pe parcursul arbitrajului, părțile au făcut schimb de peste 25 de memorandumuri și au participat la două audieri principale, una între 2 și 13 decembrie 2019, care s-a axat pe răspundere, și una între 28 septembrie și 4 octombrie 2020, care s-a axat pe aspecte tehnice și cuantice. Gabriel Resources a susținut în cadrul arbitrajului că România a încălcat tratatul bilateral de investiții Canada-România și tratatul bilateral de investiții Marea Britanie-România, inclusiv obligația de a nu expropria investițiile fără despăgubiri. România a susținut că Roșia Montană Gold Corporation, un consorțiu între Gabriel Resources și Minvest, companie de stat românească, nu a reușit să îndeplinească cerințele de autorizare, în mare parte ca urmare a faptului că nu a obținut o licență socială pentru proiectul minier. Tribunalul a luat în considerare numeroasele provocări de mediu, sociale, culturale și economice cu care se confruntă proiectul minier, constatând că autoritățile române „și-au îndeplinit mandatul de reglementare cât au putut de bine în aceste circumstanțe dificile”. După ce a respins cererea Gabriel Resources’ că România a încălcat cele două tratate bilaterale de investiții, tribunalul nu a procedat la examinarea argumentelor părților cu privire la valoarea daunelor. Sentința arbitrală va fi publicată pe site-ul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții de pe lângă Banca Mondială (ICSID/CIRDI), după ce informațiile confidențiale din sentință vor fi anonimizate, se arată în comunicatul de presă emis de echipa de avocați care reprezintă România.
Proiectul Roșia Montană și controversele aferente
Roșia Montană, situată în Munții Apuseni din România, are o istorie minieră bogată care datează de peste două milenii. Cu toate acestea, în ultimele decenii, exploatarea minieră de la Roșia Montană a fost subiectul unor dezbateri și controverse intense. Această discuție se concentrează în special asupra proiectului minier propus de compania canadiană Gabriel Resources, care a generat reacții puternice atât la nivel național, cât și internațional. Cele mai vechi dovezi de exploatare minieră datează din epoca romană. Cu toate acestea, resursele de aur din zonă au fost exploatate mai intens în perioada medievală și în timpul dominației habsburgice. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, industria minieră a cunoscut o creștere semnificativă, influențând și modelând comunitatea locală și peisajul socio-economic.
Proiectul minier propus de Gabriel Resources a stârnit dezbateri și proteste pe scară largă atât în țară, cât și în străinătate. Unul dintre cele mai controversate aspecte ale proiectului este utilizarea cianurii pentru a extrage aurul din minereu, o tehnică care ridică serioase îngrijorări cu privire la impactul acesteia asupra mediului și a sănătății publice. Îngrijorările legate de distrugerea unui sit arheologic deosebit de important au stârnit, de asemenea, nemulțumirea activiștilor și a cetățenilor preocupați de conservarea patrimoniului cultural. Exploatarea minieră de la Roșia Montană ar avea un impact semnificativ asupra mediului. Utilizarea cianurii în mineritul aurifer prezintă riscuri majore pentru ecosistem, putând afecta calitatea apei și viața acvatică. De asemenea, defrișările necesare pentru extinderea activităților miniere ar duce la pierderea biodiversității și la schimbări majore în peisajul natural al zonei. Dezbaterea privind exploatarea minieră de la Roșia Montană nu se referă doar la impactul asupra mediului. Există, de asemenea, preocupări cu privire la efectele sociale și economice ale proiectului. Unii susțin că exploatarea minieră ar aduce beneficii economice semnificative, inclusiv crearea de locuri de muncă și stimularea economiei locale. În schimb, alții avertizează asupra riscului de colaps al comunităților locale, precum și asupra dependenței pe termen lung de industria minieră, sensibilă la fluctuațiile economice și la epuizarea resurselor.