Subscribe
Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice desfășurată la Belém, cunoscută sub numele de COP30, a fost anunțată ca un moment potențial decisiv pentru guvernanța climatică globală. Alegerea orașului amazonian a fost interpretată ca un memento simbolic al necesității de a proteja unul dintre cei mai importanți regulatori climatici ai planetei. Cu toate acestea, tensiunile politice internaționale, divergențele dintre țări cu interese economice diferite și complexitatea procesului de negociere au condus la un rezultat profund diferit. Printre factorii care au contribuit la complicarea conferinței s-a numărat absența Statelor Unite de la masa negocierilor, o consecință a retragerii administrației Trump din cooperarea în domeniul climei. Confruntată cu aceste dificultăți, autoritatea diplomatică a președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva nu a reușit să ofere impulsul necesar pentru a ajunge la un acord semnificativ.
INCAPACITATEA DE A AJUNGE LA UN ACORD PRIVIND COMBUSTIBILII FOSILI
Cel mai controversat punct al negocierilor s-a referit la posibilitatea de a include o foaie de parcurs pentru abandonarea treptată a combustibililor fosili. Deși acest obiectiv nu a fost inclus inițial pe agenda oficială, presiunea exercitată de numeroase guverne, în special de cele europene, a transformat rapid această chestiune într-o preocupare majoră. Peste nouăzeci de țări și-au exprimat sprijinul pentru introducerea unui cadru neobligatoriu care să permită fiecărei națiuni să își definească în mod independent propria cale de tranziție energetică. Cu toate acestea, în ultimele ore ale summitului, toate referințele explicite la combustibilii fosili au fost eliminate din documentul final din cauza opoziției ferme a țărilor producătoare de hidrocarburi, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Poziția acestor state, susținută de un front mai larg care a inclus și mai mulți membri BRICS, a împiedicat stabilirea unui obiectiv comun și a evidențiat o schimbare semnificativă în echilibrul geopolitic global.
ROLUL UNIUNII EUROPENE ȘI NOUA IZOLARE A AMBIȚIILOR CLIMATICE OCCIDENTALE
În acest context de tensiuni crescânde, Uniunea Europeană a încercat până la sfârșit să apere o abordare mai ambițioasă a atenuării crizei climatice. Blocul celor douăzeci și șapte a amenințat chiar că va bloca aprobarea textului final, care, în conformitate cu normele COP, necesită unanimitatea a aproape două sute de delegații. În cele din urmă, UE a ales să sprijine documentul, recunoscându-i în același timp slăbiciunile, știind că o ruptură formală ar compromite și mai mult procesul multilateral. Diferența dintre pozițiile europene și cele ale petrostatelor părea mai mare decât în trecut, în special în absența unui aliat tradițional precum Statele Unite. Analizele ulterioare au indicat faptul că opoziția feroce a țărilor exportatoare de combustibili fosili a blocat posibilitatea de a avansa către un cadru general pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, repetând dinamica deja observată la conferințele anterioare, dar cu o intensitate și mai mare.
DEZINFORMAREA CLIMATICĂ
Unul dintre puținele domenii în care COP30 a ajuns la un consens deplin se referă la necesitatea de a contracara dezinformarea privind clima. Pentru prima dată, statele participante au recunoscut în mod oficial importanța integrității informațiilor pentru o acțiune eficientă în domeniul climei. Acest lucru reprezintă un pas semnificativ în protejarea științei climatice și a dezbaterii publice împotriva manipulării și intereselor private, în special a influenței exercitate de marile companii de tehnologie și publicitate. Mai mulți observatori au interpretat acest rezultat drept un semnal politic semnificativ, care consolidează angajamentul colectiv față de transparență și responsabilitate democratică.
DEFRIȘĂRILE ȘI PARADOXUL AMAZONIAN: O PROBLEMĂ SACRIFICATĂ
În ciuda localizării geografice a COP30, despădurirea nu a reușit să ocupe un loc central în textul final. Încercarea ministrului brazilian al mediului de a include o foaie de parcurs pentru stoparea distrugerii pădurilor a eșuat atunci când subiectul a fost legat de foaia de parcurs privind combustibilii fosili, care a fost, de asemenea, respinsă de petrostați. Pentru a compensa, cel puțin parțial, acest neajuns, Brazilia a prezentat un fond internațional pentru protecția pădurilor tropicale, susținut de angajamente preliminare din partea Germaniei și Norvegiei. Inițiativa, deși în afara procesului ONU, reprezintă o potențială platformă financiară pentru sprijinirea țărilor care mențin ecosistemele forestiere intacte.
FINANȚAREA PENTRU ADAPTARE
În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, conferința a produs un angajament de a tripla finanțarea pentru țările în curs de dezvoltare, un obiectiv mai ambițios decât deciziile anterioare. Cu toate acestea, amploarea resurselor necesare și termenele stabilite ridică semne de întrebare cu privire la caracterul adecvat al răspunsului, având în vedere gravitatea crescândă a impactului climatic. Obiectivul de a ajunge la 120 de miliarde de dolari anual a fost amânat pentru 2035, o întârziere considerată de mulți observatori incompatibilă cu urgența situației și o lipsă de solidaritate cu comunitățile deja afectate de fenomene extreme.
PERSPECTIVE DE VIITOR ȘI PROVOCĂRI DESCHISE
La sfârșitul COP30, Secretarul General al ONU a recunoscut unele progrese, admițând în același timp că diferența dintre acțiunile actuale și ceea ce sugerează știința rămâne extrem de mare. În lunile următoare, Brazilia va încerca să mențină un nivel ridicat de concentrare asupra protejării pădurilor și construirii unor căi globale de decarbonizare, inclusiv prin conferința privind tranziția energetică programată pentru luna aprilie. Ulterior, COP31 din Turcia va reprezenta un nou test pentru a determina dacă comunitatea internațională este capabilă să depășească impasurile actuale. Cu toate acestea, în lumina rezultatelor de la Belém, perspectivele par incerte, iar calea către un acord global mai obligatoriu, aliniat la obiectivul de 1,5°C, rămâne extrem de plină de obstacole.