Subscribe
Platforma comună de achiziție de gaze a UE ar putea deveni un instrument permanent, având în vedere succesul acestei măsuri, pe care Bruxelles-ul intenționa inițial să o considere temporară. Primele licitații de pe platformă, care au reunit cererea și oferta sub medierea Bruxelles-ului, au fost salutate de către oficialii Comisiei Europene ca fiind un succes și și-au atins principalul obiectiv de a reduce prețul gazelor în contextul crizei care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina. Mecanismul agregat al UE a fost introdus pentru a suplini nevoia de gaz importat din Federația Rusă, care a apărut odată cu sancțiunile impuse.
Gazele naturale rusești, excluse de la participarea la licitațiile Comisiei Europene
Uniunea Europeană vrea să facă din achizițiile comune de gaze (o activitate care s-a dovedit a fi de succes până acum) – o măsură de criză menită să împiedice statele membre să se supraliciteze reciproc pentru a-și asigura aprovizionarea cu gaze – o caracteristică permanentă a strategiei energetice post-Rusia a blocului, transmite Bloomberg într-un raport preluat de Agerpres. Comisia Europeană propune ca anul viitor să extindă inițiativa pentru a include achiziționarea de hidrogen și gaze decarbonizate, cum ar fi biometanul, potrivit unui document consultat de Bloomberg News. Inițiativa ar putea include, de asemenea, alte produse sau servicii energetice, cum ar fi captarea și stocarea carbonului.
Participarea statelor membre ale UE la platforma comună de achiziții publice va rămâne voluntară, cu excepția cazului în care apare o nouă criză energetică. Într-o astfel de situație, blocul comunitar ar putea decide să facă obligatorie agregarea cererii. Cu toate acestea, gazele naturale rusești ar continua să fie excluse de la participarea la licitațiile organizate de Comisia Europeană.
„Această excludere este motivată de războiul declanșat de Rusia și de utilizarea energiei ca armă, iar obiectivul este de a se diversifica dincolo de combustibilii fosili ruși”, se arată în documentul Uniunii Europene.
Propunerea vine în contextul în care oficialii de la Bruxelles consideră că măsura de criză pentru evitarea creșterii prețurilor mari la energie de anul trecut a fost un succes și oferă un model pentru cooperarea viitoare. Cele două licitații comune de gaze organizate până în prezent au reușit să reunească cumpărători și vânzători pentru un total de 23 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul a 15% din livrările care veneau din Rusia în fiecare an înainte de războiul din Ucraina.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a declarat că platforma ar putea fi utilizată și pentru achiziționarea de hidrogen și ar putea fi un model pentru achiziționarea de minerale rare necesare pentru tehnologiile ecologice. Propunerea ar urma să fie inclusă în viitorul pachet de decarbonizare pentru piețele de hidrogen și gaze, care este în prezent negociat de statele membre și de Parlamentul European, se arată în documentul Bloomberg. Companiile ar fi obligate să dezvăluie anumite informații după negocierile prin intermediul platformei, dar ar trebui să dezvăluie doar volumul, durata și contrapărțile din orice acord. Prețul plătit pentru gazul livrat nu va fi făcut public.
În luna mai, Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru cumpărarea de gaze prin intermediul mecanismului comun de achiziții publice al UE, vizând un volum total de 11,6 miliarde de metri cubi de gaze. Aproximativ 107 companii se înscriseseră la acel moment pentru a participa la achizițiile comune de gaze prin intermediul mecanismului AggregateEU. La prima licitație comună pentru achiziția de gaze naturale, 77 de companii înregistrate în Comunitatea Europeană au depus cereri de participare pentru un volum total de aproximativ 11,6 miliarde de metri cubi de gaze. Dintre acestea, cererea de GNL (gaz natural lichefiat) a reprezentat aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi, în timp ce aproape 9,6 miliarde de metri cubi au fost solicitați pentru livrarea prin conducte, potrivit Comisiei Europene. Această primă rundă de licitații și contractele ulterioare acoperă livrările de gaze din iunie 2023 până în mai 2024.
Anul trecut, statele Uniunii Europene s-au angajat să participe la agregarea cererii pentru cel puțin 15% din obiectivele lor naționale de stocare a gazelor, ceea ce reprezintă aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Obiectivele privind stocarea și punerea în comun a gazelor au fost convenite în 2022 ca măsuri de urgență „ca răspuns la utilizarea energiei ca armă de către Rusia și la creșterea fără precedent a prețurilor la energie de la invadarea Ucrainei de către Rusia”, potrivit Comisiei. Scopul a fost de a reduce volatilitatea prețurilor, de a asigura o aprovizionare sigură și previzibilă cu energie și de a valorifica cota de piață colectivă a Europei.
Ucraina, Moldova și Serbia – interesate să acceseze platforma energetică a UE
AggregateEU este mecanismul UE de agregare a cererii de gaze și de achiziție în comun. Acesta a fost creat ca o componentă centrală a Platformei energetice a UE pentru a sprijini eforturile blocului comunitar de a renunța la gazul rusesc prin înlocuirea acestuia cu alternative mai fiabile și mai accesibile. Platforma este deschisă companiilor din țările Uniunii Europene și părților contractante la Comunitatea Energetică. Ucraina, Republica Moldova și Serbia, țări care nu sunt în prezent membre ale Uniunii Europene, și-au exprimat, de asemenea, interesul de a participa la platforma energetică a Uniunii Europene.
Mecanismul AggregateEU este conceput pentru a corela cererea colectivă europeană cu ofertele furnizorilor internaționali de gaze naturale. Entitățile care doresc să cumpere negociază cu furnizorii termenii contractuali pentru achiziționarea și livrarea de gaze. Comisia Europeană nu are niciun rol în negocieri: „Mă bucur să spun că primele contracte au fost deja semnate. Sunt convins că vor urma și alte acorduri, deoarece multe contracte sunt în curs de negociere”, a declarat în luna mai vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.
„Prima rundă a fost un succes remarcabil. Ne-a depășit așteptările. Aceasta arată că am avut dreptate atunci când am pus cap la cap cererea, când am folosit puterea colectivă de cumpărare a Europei și am lucrat împreună pentru a ne umple depozitele de gaze înainte de iarna viitoare”, a declarat vicepreședintele Comisiei.
Cum funcționează platforma comună?
Companiile europene își pot înregistra nevoile de gaze pe o platformă online, după care volumul total al cererii este scos la licitație pe piața mondială. Furnizorii internaționali de gaze, cu excepția companiilor rusești, au fost invitați să depună oferte. În luna mai, un total de 25 de furnizori de gaze au depus oferte reprezentând un volum total de 13,4 miliarde de metri cubi de gaze, depășind cererea cumulată înregistrată de 11,6 miliarde de metri cubi, potrivit Agerpres.
Platforma europeană reunește vânzători și cumpărători, inclusiv companii din țările Uniunii Europene și din țările care fac parte din Comunitatea Energetică Europeană, cum ar fi Ucraina, Moldova, Albania și fosta Iugoslavie. Un ritm bun de cumpărare a gazelor naturale evită, de asemenea, o creștere speculativă și exagerată a prețurilor, așa cum s-a întâmplat anul trecut după izbucnirea războiului din Ucraina. Sistemul de achiziție în comun a agregat cererile întreprinderilor mici și mijlocii din industriile consumatoare de gaze. În același timp, furnizorii internaționali tradiționali au reușit să își diversifice baza de clienți. Din aceste puncte de vedere, sistemul de achiziții publice comune a fost o situație avantajoasă pentru ambele părți, și anume pentru societățile care au depus oferte și pentru cele care au format cererea.
Ca urmare a acestui sistem comun de achiziție, prețul gazelor naturale a scăzut considerabil în acest an față de nivelul maxim atins anul trecut. Iar platforma comună de aprovizionare a contribuit, de asemenea, la scăderea prețului internațional, spun analiștii din industrie. La sfârșitul lunii mai, la un an și trei luni de la începerea războiului, prețul benzinei s-a prăbușit dramatic. La sfârșitul lunii mai, prețul gazelor a atins nivelurile de dinainte de război. După ce a crescut vertiginos până la 340 de euro mw/h după izbucnirea războiului, prețul a ajuns la 25 de euro mw/h la sfârșitul lunii mai, deoarece țările europene au reușit să-și umple stocurile și să-și asigure necesarul pentru această iarnă.
România ar putea deveni liderul Europei în producția de gaze naturale
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că a discutat cu omologul său azer despre dezvoltarea parteneriatului strategic, investițiile bilaterale și proiectele energetice comune, inclusiv despre coridorul verde care leagă Marea Caspică de Marea Neagră.
„Românii vor avea acces sigur la gaze, chiar și în cazul unui sezon rece cu temperaturi mai scăzute decât anul trecut. Stocarea românească este acum plină în proporție de peste 75,5%, cu mult peste angajamentul României față de Uniunea Europeană, și avem cu aproape 700 de milioane de metri cubi mai mult în depozite față de aceeași perioadă din 2022. Cooperarea dintre România și Azerbaidjan în domeniul energiei aduce beneficii importante nu doar pentru cele două țări, ci și pentru securitatea întregii Europe”, a declarat Sebastian Burduja.