MOL afirmă că se așteaptă să fie pregătită din punct de vedere tehnic să renunțe treptat la țițeiul rusesc până la sfârșitul anului 2027. Directorul său pentru Ungaria avertizează că creșterea costurilor energiei ar putea alimenta instabilitatea politică în Ungaria și Slovacia.
Grupul maghiar din sectorul petrolier și gazier MOL afirmă că se așteaptă să fie pregătit din punct de vedere tehnic să renunțe treptat la importurile de țiței rusesc până la sfârșitul anului 2027. Compania solicită finanțare din partea Uniunii Europene pentru a extinde rutele alternative de aprovizionare, în timp ce directorul general al MOL Ungaria, György Bacsa, avertizează că creșterea costurilor energiei ar putea provoca proteste și ar putea destabiliza Ungaria și Slovacia. Ambele țări depind în continuare în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin conducta „Druzhba”, construită în perioada sovietică.
Într-un interviu acordat Euronews, Bacsa, care este și directorul strategic al grupului MOL, a afirmat că o creștere a costurilor energetice ar putea încetini ambele economii și ar putea declanșa o criză politică cu repercusiuni în alte părți ale Europei. Prețurile la benzină și motorină au crescut deja semnificativ în acest an în Ungaria, atrăgând critici din partea partidelor de opoziție. Un studiu al Fondului Monetar Internațional din 2025 a estimat că o întrerupere completă a aprovizionării cu energie din Rusia ar putea majora cheltuielile Ungariei cu energia cu aproximativ 15 % până în 2030. Acest scenariu se referă la aprovizionarea cu energie din Rusia în ansamblu.
Prețul țițeiului contribuie la explicarea îngrijorării companiei MOL. Se pare că țițeiul Urals, principalul sortiment de export al Rusiei, se tranzacționa la aproximativ 60 de dolari pe baril, cu circa 34% mai puțin decât Brent. Bacsa a refuzat să ofere detalii cu privire la prețul pe care MOL îl plătește pentru petrolul rusesc. El a afirmat că societatea respectă normele și sancțiunile UE și rămâne angajată în diversificarea surselor de aprovizionare pentru rafinăriile sale. În opinia sa, costul schimbării surselor de aprovizionare a devenit o problemă economică semnificativă într-un moment în care prețurile combustibililor sunt deja supuse unei atenții sporite.
Comisia Europeană afirmă că ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 27% în 2021 la 2%. Ungaria și Slovacia sunt singurele state membre ale UE care mai primesc volume semnificative de țiței rusesc prin conductul Druzhba. Sub noul guvern de la Budapesta, MOL intenționează să solicite, pentru prima dată, finanțare din partea UE pentru diversificarea surselor energetice. Această măsură marchează o schimbare față de era Viktor Orbán, când Ungaria și-a menținut dependența de țițeiul rusesc și a rămas în afara unor inițiative energetice ale UE.
Bacsa a afirmat că restricțiile privind finanțarea proiectelor legate de combustibilii fosili au împiedicat compania MOL să acceseze fondurile UE necesare pentru extinderea rețelei de conducte de care are nevoie. El a susținut că Europa Centrală și de Est dispune de mai puține conexiuni prin conducte decât Europa de Vest și a solicitat un program UE specific care să acopere conexiunile pentru gaz, electricitate, țiței și produse petroliere. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a lăsat deschisă posibilitatea discutării infrastructurii pentru combustibilii fosili, dar nu a dat niciun indiciu că ar fi disponibile fonduri în acest sens. Ea a afirmat că prioritatea Comisiei este diversificarea surselor de aprovizionare și încetarea importurilor de petrol, gaze și gaz natural lichefiat din Rusia.
Conducta Adria, care leagă Croația de Ungaria, ocupă un loc central în planurile companiei MOL. Aceasta ar putea constitui o alternativă la conducta Druzhba, însă MOL și operatorul de conducte de stat din Croația, JANAF, se află de mult timp în dezacord cu privire la capacitatea de transport, tarifele de tranzit și transportul țițeiului rusesc către Ungaria și Slovacia. MOL a solicitat Comisiei să medieze un litigiu privind testele de capacitate pe tronsonul croat. Rezultatele sunt importante, deoarece vor contribui la determinarea cantității de țiței pe care această rută o poate transporta în mod fiabil, în cazul în care MOL își reduce dependența de Druzhba.
Chiar dacă testele vor demonstra o capacitate suficientă, Bacsa dorește să aibă acces la mai multe rute de aprovizionare. MOL este interesată de conectarea Ungariei la conductă transalpină, care se întinde de la Trieste până în Germania. De asemenea, ar saluta reluarea operațiunilor pe tronsonul ucrainean de conductă dintre Brody și Odesa. La începutul acestui an, conductă „Druzhba” a devenit inutilizabilă, ceea ce a accentuat tensiunile dintre Kiev și Budapesta. Pentru MOL, această întrerupere ilustrează riscul de a se baza în mare măsură pe o singură rută.
MOL și-a stabilit ca obiectiv atingerea pregătirii tehnice până la sfârșitul anului 2027. Ritmul tranziției va depinde, de asemenea, de cantitatea de țiței pe care o pot transporta rutele alternative, de tarifele practicate de operatori pentru transportul acestuia și de disponibilitatea Bruxelles-ului de a contribui la finanțarea noilor conexiuni. Aceste aspecte vor determina costul înlocuirii aprovizionării din Rusia. Ele definesc, de asemenea, disputa politică privind cine ar trebui să suporte costurile infrastructurii pe care MOL o consideră necesară pentru realizarea unei tranziții pe care UE o consideră deja o prioritate.