fbpx

Aproape 80% dintre români consideră că UE ar trebui să aibă propria sa armată

Politică - mai 14, 2024

Peste jumătate dintre români consideră că România a avut de câştigat din aderarea la Uniunea Europeană şi, în acelaşi procent ei consideră că interesele ţării au fost negociate foarte bine sau destul de bine la integrarea în spaţiul comunitar. În acelaşi timp, procentul celor care sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de modul în care interesele României sunt reprezentate, în prezent, la Bruxelles depăşeşte cu aproape zece procentele pe al celor care sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de actualii eurodeputaţi care îi reprezintă în Parlamentul European, ridicându-se, de asemenea, la peste 50%. Acestea sunt concluziile unui sondaj de opinie realizat, la începutul lunii aprilie, de casa de sondare românească IRES în cadrul programului de responsabilitate socială, dat recent publicităţii.

Interes crescut al românilor pentru alegerile europarlamentare

Marea majoritate – un procent de 80% – a celor chestionaţi în cadrul aceluiaşi sondaj au susţinut că în mod sigur sau destul de sigur vor vota în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cu toate acestea, doar puţin peste o treime dintre români sunt interesaţi de politicile discutate la nivelul Uniunii Europene, mai relevă sondajul citat.

Majoritatea românilor cred că ţara a avut de câştigat de pe urma aderării la Uniunea Europeană şi, într-un procent covârşitor, se declară convinşi că România trebuie să rămână în blocul comunitar cel puţin în anii următori. Un procent de 56% dintre subiecţii sondajului IRES s-au declarat de părere că România a avut mai mult de câştigat din aderarea la UE, în timp de ce doar 37% au susţinut că mai mult a pierdut. Procentul celor care au suţinut că nici nu a câştigat, dar nici nu a pierdut este de doar 4%, în timp ce al celor nehotărâţi, care au susţinut că nu ştiu/nu vor să răspundă este de doar 3%. Şi procentul celor care consideră că, în următorii ani, e mai bine ca România să rămână în UE, este net superior al celor care cred contrariul – 73% comparativ cu 24%.

Aproape 60 % dintre români au pe cineva din familie care lucrează în UE

În ce priveşte beneficiile aderării la UE, majoritatea subiecţilor au declarat că au călătorit, în ultimii zece ani, într-o ţară UE (53%) sau au pe cineva din familie care munceşte în UE (59%). Însă mai puţin de un sfert (20%) declară că au muncit într-o ţară UE, iar procentele celor care au pe cineva care studiază în UE sau a celor care au beneficiat de finanţare europeană sunt extrem de reduse (11% respectiv 6%).

De asemenea, peste jumătate dintre cei chestionaţi au declarat că România a avut mai mult de câştigat decât de pierdut în ce priveşte atragerea de investiții străine (73%), construcția de autostrăzi (68%), repararea drumurilor (61%) accesul la servicii de sănătate (60%), îmbunătățirea situației grupurilor vulnerabile (persoane fără venit, persoane cu dizabilități, romi etc.) (59%), refacerea centrelor/monumentelor istorice (57%), crearea de locuri de muncă (56%), politica externă a României (54%), bunul mers al afacerilor românești (53%). Mai puţin de jumătate dintre subiecţi au apreciat, însă, că, în urma aderării la UE, s-a câştigat din punct de vedere al independenţei Justiţiei (49%), al creșterii nivelului de trai (48%), al exportului produselor românești (47%), al transparenței guvernării (46%), al luptei anticorupție (44%) sau a agriculturii româneşti (40%).

Interesant este că procentul celor care s-au declarat în acord total sau parţial cu afirmaţia “integrarea în UE a însemnat un plus de bunăstare pentru români” este mult mai mare decât al celor care susţin că România a avut de câştigat prin aderarea la UE. Astfel, cei care consideră că integrarea a adus bunăstare sunt în proporţie de 74%, în timp ce aceia care au spus că, per ansamblu, ţara a avut de câştigat este de doar 56%. La polul opus, cei care susţin contrariul – că aderarea la blocul comunitar nu a adus bunăstare românilor – sunt doar în proporţie de de 25% (restul fiind nehotărâţi). Totodată, peste 60% dintre subiecţi s-au declarat în acord total (28%) sau parţial (33%) cu afirmaţia „România a beneficiat mai mult decât a contribuit la bugetul UE”.

Pe de altă parte, peste 90% dintre subiecţi s-au declarat în acord total sau parţial cu afirmaţia: „Tinerii români beneficiază de libertatea de a studia în alte țări ale UE”, iar peste 70% cu afirmaţia „După integrarea în UE dreptul la muncă este mai protejat pentru românii care lucrează în UE” şi peste 60% – cu afirmaţiile „Persoanele aflate în sărăcie au beneficiat mult de pe urma ajutoarelor oferite de UE”, „Drepturile omului sunt mai bine respectate în România după integrarea în UE”, „Democrația românească funcționează mai bine după integrarea în UE”. Procentul celor consideră că „România are o infrastructură de transport (drumuri, căi ferate) mai bună după integrarea în UE” este însă, mai redus, în jur de 50% (56%), iar al celor care sunt de părere că „Corupția politicienilor români a scăzut după integrarea în UE” depăşeşte cu puţin 30% (13% declarându-se în acord total, iar 22 % în acord parţial) La polul opus, 61% consideră că integrarea în UE nu a dus la scăderea corupţiei, procentul celor s-au declarat în dezacord total cu afirmaţia din sondaj ridicându-se la 44%, iar 17% exprimând un dezacord parţial.

Interesele României la integrare au fost negociate corect

Per total, şi procentul celor care consideră că s-au negociat corect interesele României la integrare este mai mare decât al celor care susţin contrariul. Astfel, procentul celor care cred că negociatorii au făcut treaba destul de bine se ridică la 45%, iar al celor care cred că s-au descurcat foarte bine – la 9%. În acelaşi timp, la polul opus, 25% consideră că s-a negociat destul de prost, iar 17% că interesele României au fost negociate foarte prost. Restul, de 4%, reprezintă nehotărâţii.

Cu toate acestea, procentul celor care nu sunt interesaţi de ce se discută la Bruxelles este aproape dublu faţă de al interesaţi, iar al celor nemulţumiţi de actualii europarlamentari depăşeşte semnificativ procentul celor mulţumiţi de aceştia. Astfel, procentul subiecţilor care s-au declarat puţin sau deloc interesaţi de politicile discutate la nivelul Uniunii Europene depăşeşte 60% (63%), în timp ce al celor foarte sau destul de interesaţi este puţin peste 30% (33%). Totodată, procentul celor care s-au declarat foarte mulţumiţi de reprezentarea României în Parlamentul European este de doar 7%, la care se adaugă al celor destul de mulţumiţi – de 37%. La polul opus, un procent de 34% dintre cei chestionaţi au spus că sunt foarte nemulţumiţi de actualii eurodeputaţi, iar 20% sunt destul de nemulţumiţi. Cu toate acestea, doar 54% dintre subiecţi sunt “mai degrabă optimişti” cu privire la viitorul UE, comparativ cu 44%, care se declară “mai degrabă pesimişti”. Tot în ce priveşte viitorul UE, majoritatea covârşitoare a românilor – aproape 80%- consideră că blocul comunitar ar trebui să aibă propria sa armată. De asemenea, cei mai mulţi – 40% – consideră că războiul din proximitate este principala ameninţare la adresa UE, iar câte aproximativ 10 procente dintre subiecţi au numit terorismul şi utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale ca fiind principalele trei ameninţări la adresa viitorului Uniunii.

Un procent de 76% dintre cei chestionaţi au declarat că ar fi de acord într-o măsură foarte mare, destul de mare sau destul de mică cu aderarea Republicii Moldova la UE. Spre comparaţie, doar 65% s-au declarat de acord cu primirea Ucrainei în Uniunea Europeană. Marea majoritate a românilor – peste 80% – ştiu că în 9 iunie vor avea loc alegeri, atât europarlamentare, cât şi locale şi doar 9% au susţinut că nu cunosc acest lucru. La fel de semnificativ este şi procentul celor care au declarat că intenţionează să meargă la urne, însă procentul celor au spus că vor merge cu siguranţă sau iau în calcul posibilitatea de a vota la europarlamentare depăşeşte cu puţin pe cel al acelora care sunt decişi să voteze în alegerile locale. Astfel, procentul celor din prima categorie se ridică la 80%, comparativ cu 87% a celor din cea de-a doua.

Un procent de 50% dintre români susţin că o duc mai rău ca acum 10 ani

Sondajul a vizat şi percepţia asupra nivelului de trai. Astfel, majoritatea celor chestionaţi consideră că, comparativ cu acum 10 ani, trăiesc mai rău sau la fel de rău/bine. Astfel, majoritatea celor intervievați consideră că trăiesc mai rău sau la fel de rău/bine în comparație cu acum 10 ani. Doar 30% au declarat că trăiesc mai bine decât în urmă cu un deceniu, în timp ce 50% susţin că o duc mai prost, iar 19% că viaţa lor este la fel. În ce priveşte proiecţia de viitor, şi aici procentul celor care consideră că vor trăi mai prost peste 5 ani este mai mare decât al celor care proiectează o viaţă mai bună: 39% comparativ cu 34%. Procentul celor care consideră că viaţa lor va fi la fel peste 5 ani este de 20%, iar al celor care nu au putut/nu au vrut să răspundă la întrebare este de 6%.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.108 respondenți, cu vârste peste 18 ani, prin metoda metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), eroarea maximă tolerată fiind de ±2,9%.