Subscribe
Întrebarea rămâne aceeași ca în 2013, când Cipru a intrat oficial într-o criză economică odată cu închiderea băncilor și reducerea valorii depozitelor: Poate țara să iasă nevătămată din această criză? Pot cetățenii ciprioți să înceapă în sfârșit să depășească toate semnele recesiunii economice? Ce ne spun cifrele reale?
Acestea sunt întrebări care, an după an, așteaptă răspunsuri care continuă să preocupe opinia publică, deși ar trebui să constituie o sursă de îngrijorare și pentru politicienii și actorii economici ai țării.
La prima vedere, cele mai recente evaluări ale agențiilor internaționale de rating sugerează că economia cipriotă se menține pe o traiectorie stabilă, păstrându-și statutul de „investment grade”. Toate aceste agenții internaționale de rating recunosc reziliența fiscală a Ciprului, precum și reducerea continuă a datoriei publice.
Dar oare este într-adevăr așa, dacă analizăm cifrele reale? Pot gospodăriile să considere că au depășit perioada economică dificilă și să privească spre viitor cu optimism?
Pentru că una este ca cifrele raportate de agențiile internaționale de rating să fie pozitive și cu totul altceva ca cetățenii unei țări să prospere în același timp. Acesta ar trebui să fie obiectivul oricărui guvern. Cifrele bune și evaluările pozitive din partea agențiilor internaționale de rating sunt, desigur, importante, dar merită să ne amintim că cetățenii unei țări nu sunt doar niște cifre.
Ce arată datele
Conform celor mai recente date ale Serviciului de Statistică din Cipru referitoare la Ancheta privind veniturile și condițiile de viață ale gospodăriilor, o proporție semnificativă a populației se afla în situație de risc de sărăcie sau de excluziune socială.
Mai exact, 17,1 % din populația Ciprului, adică aproximativ 167 000 de persoane, se aflau în situație de risc de sărăcie sau de excluziune socială. Aceste persoane trăiau în gospodării cu un venit disponibil sub pragul de sărăcie.
Cu alte cuvinte, 17,1 % din populația Ciprului trăia în condiții care îngreunau satisfacerea nevoilor de bază, ceea ce îi făcea vulnerabili din punct de vedere economic și expuși riscului de sărăcie.
Una dintre concluziile deosebit de importante ale sondajului este faptul că femeile se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie și excluziune socială. Mai precis, rata sărăciei în rândul femeilor s-a situat la 18,7 %, comparativ cu 15,5 % în cazul bărbaților.
Acest lucru arată că femeile din Cipru sunt mult mai vulnerabile din punct de vedere economic și se confruntă cu un risc mai mare de a ajunge în sărăcie decât bărbații.
Merită menționat, totuși, că rata sărăciei a rămas neschimbată în 2025 față de 2024, când proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială era, de asemenea, de 17,1%.
Pragurile de sărăcie monetară pentru anul 2025 au fost calculate la 13 240 € pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană și la 27 803 € pentru gospodăriile formate din doi adulți și doi copii cu vârsta sub 14 ani. Merită menționat faptul că pragurile au crescut cu 6,8 % în 2025 față de 2024, când se situau la 12 400 € și, respectiv, 26 039 €.
De asemenea, este important de menționat că, între 2015 și 2025, s-a înregistrat o reducere treptată a ratei sărăciei și a excluziunii sociale, conform datelor prezentate de Serviciul de Statistică.
Mai exact, ratele sărăciei și ale excluziunii sociale au fost următoarele:
- 2015: 22,8%
- 2020: 18,2%
- 2022: 17,5%
- 2023: 17,4%
- 2024: 17,1%
- 2025: 17,1%
Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie
Dacă aprofundăm analiza și examinăm indicatorul „riscului de sărăcie” — adică procentul persoanelor al căror venit se situează sub pragul de sărăcie — observăm că, în 2025, 14,9 % din populație avea un venit sub pragul monetar de sărăcie. Aceasta reprezintă o ușoară creștere față de 2024, când procentul era de 14,6 %.
Un aspect care merită o atenție deosebită este faptul că prestațiile sociale și pensiile reduc semnificativ rata sărăciei în rândul populației din Cipru. Conform datelor, în 2025, proporția populației expuse riscului de sărăcie, înainte de includerea prestațiilor sociale și a pensiilor în venitul disponibil al gospodăriilor, se ridica la 33,6 %. Cu toate acestea, odată luate în calcul prestațiile sociale și pensiile, rata a scăzut la 14,9 %.
În concluzie, pe baza cifrelor prezentate mai sus, devine evident că, deși finanțele statului înregistrează rezultate bune, o proporție semnificativă a populației Ciprului continuă să se confrunte cu riscul sărăciei și al excluziunii sociale.