Consiliul European între crizele geopolitice și planificarea economică

Accent pe revizuirea cadrului financiar și pe situația din Israel

Consiliul European s-a reunit la 26 și 27 octombrie pentru a aborda cele mai urgente chestiuni de pe agenda politică a Uniunii, dar și a tuturor statelor membre. Tensiunile geopolitice internaționale se află, evident, în centrul problemelor, dar și situația economico-financiară și migratorie au jucat un rol crucial.

Pornind de la economie, Consiliul European a subliniat necesitatea accelerării procesului de creștere economică deja în cadrul financiar multianual 2021-2027, cu o serie de reforme care să prevadă o mai mare dezvoltare a competitivității europene în sectorul tehnologiilor digitale și verzi, precum și creșterea producției de energie curată la prețuri accesibile. În același timp, a existat un apel la reducerea dependențelor critice prin diversificarea surselor de aprovizionare, o problemă deosebit de spinoasă având în vedere extinderea BRICS, care deține acum marea majoritate a materiilor prime din lume. Din punct de vedere birocratic, se consideră necesară raționalizarea cadrului de reglementare prin simplificarea normelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru întreprinderile nou-înființate, astăzi o combinație de creștere structurată. Pe plan extern, va fi apoi necesar să se abordeze denaturările tarifare și să se acționeze la toate nivelurile pentru a face din Uniunea Europeană un partener favorizat în aplicarea Legii privind reducerea inflației (IRA) emisă de Statele Unite. Un element cheie și în lumina loialității europene față de cauzele geopolitice în care SUA se află printre protagoniști.

De fapt, pe frontul din Orientul Mijlociu, Consiliul European a produs o declarație comună care condamnă dur Hamas, cerând în același timp Israelului să asigure pauze și coridoare pentru nevoile umanitare de bază, în plus, UE va încerca să ajungă la o soluție „două popoare, două state”, chiar dacă în acest punct votul intern al ONU asupra încetării focului subliniază cum există o dificultate ideologică-culturală față de această opțiune. Cu toate acestea, în ceea ce privește chestiunea ucraineană, UE a reiterat asistența financiară, economică, umanitară, militară și diplomatică totală pentru Kiev, înăsprind totodată sancțiunile împotriva Moscovei.

Există și alte scenarii fierbinți în care Europa este protagonistă: unul dintre acestea este conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan în legătură cu Nagorno Karabakh, unde, de comun acord, s-a decis să se lucreze pentru a evita o escaladare prin recunoașterea deplinei exercitări a drepturilor și siguranței armenilor din Karabakh. În ceea ce privește problema Serbia-Kosovo, însă, adevăratul protagonist a fost premierul italian Giorgia Meloni (FdI, ECR), care lucrează pe ambele fronturi pentru ca atât Serbia, cât și Kosovo să aibă un parcurs european care să ducă apoi la reunificarea continentului european, în acest sens, s-a subliniat că a vorbi despre Ucraina și Republica Moldova în UE este incorect față de aceste țări care au solicitat aderarea de mult mai mult timp. Un alt front crucial este Sahelul, unde însă autoritatea supranațională este ECOWAS, cu care va trebui să se stabilească în mod necesar o relație din ce în ce mai strânsă.

Cu toate acestea, o temă crucială a fost cea a migrației: într-o scrisoare din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (CDU, PPE), s-a subliniat modul în care războaiele ar putea împinge noi persoane să plece și, prin urmare, sunt necesare noi parteneriate de anvergură pentru a aborda cauzele migrației. Soluțiile avute în vedere de von der Leyen nu sunt diferite de cele ale conservatorilor europeni: prevenirea plecărilor neregulamentare, întărirea frontierelor externe, combaterea traficului de persoane, creșterea numărului de repatrieri, permițând țărilor vecine să monitorizeze frontierele și să efectueze salvări. În ceea ce privește memorandumul de înțelegere, a fost reiterată necesitatea de a accelera punerea în aplicare a celor 5 piloni semnate cu Tunisia, iar Giorgia Meloni a evidențiat cum este necesar și un memorandum cu Egiptul, evitând o atitudine de șantaj prin oferirea de resurse economice în schimbul loialității, ci mai degrabă prin oferirea de măsuri de formare locală pentru a rezolva problemele sociale ale țărilor africane. În orice caz, va fi necesar să se consolideze cooperarea transfrontalieră, deoarece repatrierile de migranți reprezintă doar 22%, iar situația securității interne riscă să devină din ce în ce mai încinsă.

În același timp cu Consiliul European a avut loc și summitul euro, unde îngrijorarea față de inflație era tot mai mare și, prin urmare, s-a decis continuarea coordonării politicilor economico-fiscale ale statelor membre, ipoteza unei noi etape de dezvoltare a euro digital pentru a pune în aplicare și „Pachetul privind moneda unică”.