Google se confruntă cu o serie de cereri de despăgubiri în valoare de 10 miliarde de dolari, în urma unei hotărâri istorice a UE în materie de concurență

În urma unei amenzi record aplicate de Uniunea Europeană pentru practici anticoncurențiale, companiile rivale din întreaga Europă solicită despăgubiri de miliarde, marcând astfel un nou capitol în lupta pentru dominarea pieței digitale.

Lupta de lungă durată dintre Google și Uniunea Europeană pe planul reglementării a intrat într-o nouă fază costisitoare, pe măsură ce companiile concurente lansează un val de acțiuni civile prin care solicită despăgubiri de aproximativ 10 miliarde de dolari. Aceste acțiuni în justiție vin la doar câteva zile după ce Comisia Europeană a aplicat o amendă istorică de 890 de milioane de euro în temeiul Legii privind piețele digitale (DMA), concluzionând că Google și-a abuzat poziția dominantă pe piață prin favorizarea propriilor servicii și restricționarea concurenței.

Hotărârea, relatată de Reuters, este considerată pe scară largă drept un moment de cotitură în politica europeană în domeniul concurenței. În timp ce anchetele anterioare în materie de concurență s-au axat în principal pe aplicarea de sancțiuni financiare, se preconizează că această ultimă decizie va oferi un sprijin juridic puternic companiilor private care solicită despăgubiri pentru presupusele pierderi economice cauzate de comportamentul Google.

Mai multe platforme europene renumite de comparare a prețurilor au inițiat deja sau au anunțat că vor iniția acțiuni în justiție. Printre acestea se numără site-ul britanic de comparare a prețurilor Kelkoo, concurentul suedez PriceRunner și compania italiană de comerț digital Moltiply Group, proprietara site-ului Trovaprezzi.it. Numai Moltiply solicită despăgubiri în valoare de 2,97 miliarde de euro, ceea ce face ca aceasta să fie una dintre cele mai mari cereri individuale depuse până în prezent.

Potrivit experților juridici și firmelor de finanțare a litigiilor, precum LitFin, concluziile Comisiei Europene oferă dovezi convingătoare că Google s-a angajat într-un comportament anticoncurențial pe o perioadă îndelungată. Deoarece Comisia a constatat în mod oficial încălcări ale DMA, reclamanții consideră că dispun acum de un temei juridic semnificativ mai solid pentru a solicita despăgubiri în fața instanțelor naționale.

Comisia a concluzionat că Google a comis două încălcări distincte ale normelor care reglementează așa-numiții „gatekeepers” — platforme digitale de mari dimensiuni a căror putere de piață le permite să influențeze concurența în întreaga economie digitală europeană.

Prima încălcare se referă la favorizarea propriilor servicii, o practică prin care Google ar fi acordat un tratament preferențial propriilor servicii în cadrul rezultatelor motorului de căutare Google, punând în același timp platformele concurente de comparare a prețurilor într-o situație de dezavantaj concurențial. Pentru această încălcare, Comisia a aplicat o amendă în valoare de 460 de milioane de euro.

A doua încălcare se referă la modul în care Google gestionează Google Play Store. Autoritățile de reglementare au constatat că societatea a limitat capacitatea dezvoltatorilor de aplicații de a îndruma utilizatorii către metode alternative de achiziție, în afara ecosistemului de plăți al Google, o practică cunoscută sub denumirea de „steering”. Acest lucru a dus la aplicarea unei amenzi suplimentare de 430 de milioane de euro.

Împreună, cele două sancțiuni reprezintă una dintre primele măsuri importante de aplicare a Legii privind piețele digitale, o legislație concepută special pentru a limita puterea companiilor tehnologice dominante și pentru a crea o piață digitală mai competitivă în cadrul Uniunii Europene.

Consecințele pot însă să depășească cu mult sancțiunile prevăzute de reglementări.

Spre deosebire de amenzile administrative, acțiunile în justiție intentate de persoane private permit întreprinderilor să obțină despăgubiri pentru veniturile pe care susțin că le-au pierdut din cauza practicilor anticoncurențiale. Având în vedere că decizia Comisiei a fost deja înregistrată, alte companii care consideră că au fost prejudiciate ar putea decide să depună plângeri similare, ceea ce ar putea spori și mai mult riscul juridic la care este expusă Google.

Google a respins categoric acuzațiile și a considerat cererile de despăgubire ca fiind nefondate. Compania susține că concurenții încearcă să obțină profit din litigii, în loc să-și îmbunătățească propriile produse și servicii prin inovare.

Conform poziției Google, compania continuă să investească masiv în îmbunătățirea motorului său de căutare, a pieței digitale și a capacităților în domeniul inteligenței artificiale, respectând în același timp reglementările europene în continuă evoluție. Aceasta susține că utilizatorii beneficiază de serviciile sale integrate și că practicile sale comerciale rămân axate pe oferirea celei mai bune experiențe posibile.

Cu toate acestea, acțiunile în justiție survin într-un moment deosebit de delicat pentru Alphabet, compania-mamă a Google. Pe lângă supravegherea tot mai strictă din partea autorităților de reglementare din Europa și Statele Unite, Alphabet investește zeci de miliarde de dolari în infrastructura de inteligență artificială, cloud computing și modele de IA de nouă generație. Aceste cheltuieli substanțiale coincid cu creșterea costurilor juridice și cu o listă tot mai lungă de proceduri antitrust la nivel mondial.

În ultimul deceniu, autoritățile de reglementare europene au aplicat amenzi în valoare de peste 10 miliarde de euro companiei Google în cadrul mai multor dosare de concurență legate de motorul de căutare, Android, publicitatea digitală și distribuția de aplicații. Cea mai recentă măsură de aplicare a DMA demonstrează că autoritățile europene nu se mai bazează exclusiv pe sancțiuni financiare, ci creează și condiții care permit întreprinderilor afectate să solicite despăgubiri financiare directe.

Pentru companiile din domeniul tehnologiei care își desfășoară activitatea în Europa, implicațiile sunt semnificative. Se pare că Legea privind piețele digitale este pe cale nu numai să redefiniească modul în care platformele digitale dominante își desfășoară activitatea, ci și să transforme litigiile private în materie de concurență într-un mecanism major de aplicare a legii. Dacă instanțele vor da câștig de cauză cererilor depuse în prezent, consecințele financiare pentru Google ar putea depăși cu mult amenda inițială aplicată de autoritățile de reglementare.

Prin urmare, anii următori ar putea decide dacă DMA va deveni una dintre cele mai puternice legi în materie de concurență adoptate vreodată, schimbând fundamental relația dintre platformele „Big Tech” și întreprinderile care depind de acestea.

Alessandro Fiorentino