Subscribe
România are la dispoziție două săptămâni pentru a-și rezolva restanțele legate de PNRR. În plus, continuă să plătească pentru plasticul pe care nu îl reciclează, iar UE se află în plină dezbatere cu privire la următorul său buget. AUR susține că aceste trei aspecte demonstrează de ce nu ar trebui să avem încredere în condițiile impuse de Bruxelles.
Pe 26 octombrie, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a declarat că toate problemele care au stagnat în ultimele luni trebuie rezolvate în două săptămâni. Termenul limită este 6 noiembrie, iar obiectivul este de a atrage cât mai multe fonduri din PNRR înainte de sfârșitul anului 2026. Data respectivă reprezintă un obiectiv administrativ, nu sfârșitul programului. Ministrul nu a precizat ce sumă de bani este în pericol și nici dacă aceasta se va pierde automat în cazul în care termenul va expira. Ghigiu intenționează să redistribuie personalul în cadrul ministerului și să completeze echipele care se ocupă de rezolvarea restanțelor. El a afirmat că nu este timp pentru un început lent. S-a întâlnit deja cu ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, și intenționează să se întâlnească și cu ceilalți miniștri ale căror domenii beneficiază de finanțare din PNRR.
Dificultatea constă în modul de funcționare al programului. Plățile depind de etapele intermediare și de obiectivele pe care România le-a convenit cu Comisia Europeană. Dacă o reformă întârzie sau o procedură rămâne nefinalizată, întregul calendar de plăți poate fi amânat. La asta se referă criticii când spun că condițiile sunt excesive. Un spital poate fi pus în așteptare din cauza unei etape care nu are nicio legătură cu spitalul respectiv.
Începând cu 1 ianuarie 2021, statele membre ale UE plătesc 0,80 € pentru fiecare kilogram de deșeuri de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate.
Potrivit Ministerului Finanțelor, România a plătit:
• 568 de milioane de lei în 2021
• aproximativ 968 de milioane de lei în 2022
• aproximativ 1,08 miliarde de lei în 2023
• aproximativ 1,32 miliarde de lei în 2024
• aproximativ 1,13 miliarde de lei în perioada 1 ianuarie – 1 octombrie 2025
Suma totală se ridică la 5,055 miliarde de lei, aproape de 1 miliard de euro, iar valoarea anuală a înregistrat, în mare parte, o creștere. Experții de la Deloitte subliniază că această plată nu contribuie cu nimic la dezvoltarea României. Ea nu îmbunătățește nici colectarea, nici trasabilitatea. Amplasarea unui coș de gunoi pe stradă nu este suficientă dacă colectarea este neregulată sau dacă deșeurile sunt amestecate ulterior. Amenda reflectă un sistem de reciclare care nu funcționează suficient de bine.
De asemenea, UE negociază bugetul său pentru perioada 2028–2034. Comisia a propus o sumă de aproape 2 trilioane de euro, cu accent pe competitivitate, securitate și apărare.
Cancelarul austriac Christian Stocker este primul lider al UE care a amenințat cu un veto național. El a declarat pentru ziarul „Die Welt” că Austria are o „linie roșie” și că nu își va da acordul dacă aceasta va fi depășită. El dorește reduceri de câteva miliarde de euro față de propunerea Comisiei.
Statele care promovează austeritatea au respins compromisul propus de președinția irlandeză, care se ridică la 1,83 trilioane de euro, cu aproximativ 160 de miliarde de euro mai puțin decât cifra propusă de Comisie. Un grup de 17 țări, denumit „Prietenii coeziunii”, se opune oricărei reduceri a bugetului total și dorește să protejeze fondurile destinate agriculturii și coeziunii. Stocker a recunoscut că pozițiile sunt încă foarte îndepărtate.
Acest lucru este important pentru România, deoarece țara depinde în mare măsură de fondurile de coeziune și de cele agricole. Rezultatul va avea impact asupra drumurilor, spitalelor și fermelor. Pe 12 octombrie, AUR a emis un comunicat de presă prin care solicita Guvernului să respingă noile condiții privind fondurile pentru perioada 2028–2034. Partidul nu dorește o repetare a modelului PNRR, în care accesul la fonduri depinde de obiectivele intermediare negociate cu instituțiile europene.
Preocuparea sa este că proiecte precum autostrăzile, spitalele și rețelele de alimentare cu apă ar putea fi blocate din cauza unor reforme care nu au nicio legătură cu acestea. Partidul susține că o comunitate nu ar trebui să rămână fără un spital sau o rețea de canalizare din cauza unei decizii guvernamentale separate.
AUR solicită Guvernului:
• Să-și publice mandatul de negociere pentru bugetul pe perioada 2028–2034, inclusiv poziția sa cu privire la condiționalități.
• Precizați care reforme ar putea deveni obligatorii și ce mecanisme ar putea duce la suspendarea plăților.
• Să se clarifice dacă plățile vor depinde de îndeplinirea unor obiective naționale și dacă proiectele care îndeplinesc toate cerințele tehnice și financiare ar putea fi totuși blocate.
• Menținerea gestionării partajate și a rolului autorităților regionale în alegerea investițiilor.
• Să protejeze fondurile destinate coeziunii și agriculturii și să simplifice procedurile naționale de accesare a fondurilor.
• Exercitarea dreptului de veto al României asupra Cadrului Financiar Multianual, în cazul în care condițiile sunt contrare intereselor naționale.
Partidul își rezumă poziția în trei puncte. Fondurile UE nu ar trebui să fie condiționate de noi obiective intermediare de tipul PNRR. Investițiile locale nu ar trebui să fie blocate de decizii politice. România nu ar trebui să accepte obligații negociate fără transparență la Bruxelles. Partidul adaugă că românii ar trebui să știe nu doar cât de mulți bani primește țara, ci și ce angajamente își asumă Guvernul în schimb.