
Bruxelles-ul întinde mâna Washingtonului pentru a evita escaladarea comerțului. Sefcovic: „Ofertă concretă pentru a acoperi deficitul”. Dar rămâne dificil să se ajungă la un consens între cele 27 de state membre.
Bruxelles, 2 mai 2025 – Uniunea Europeană a pus pe masă o propunere de 50 de miliarde de euro pentru a evita introducerea de noi tarife vamale de către Statele Unite, prevăzută pentru luna iulie, care riscă să compromită grav relațiile economice transatlantice. Anunțul vine din partea vicepreședintelui Comisiei Europene și comisar pentru comerț, Maros Sefcovic, care într-un interviu acordat Financial Times a explicat strategia UE de reechilibrare a balanței comerciale și de relansare a dialogului cu Washingtonul.
Propunerea Uniunii constă într-un plan de achiziții specifice – în special gaze naturale lichefiate, produse agricole precum soia și alte bunuri americane – care ar servi la reducerea deficitului comercial perceput de SUA față de UE. Un gest care, speră Bruxelles-ul, va dezamorsa amenințarea unor taxe vamale de până la 20% asupra unor importuri europene, inclusiv asupra automobilelor, care ar putea intra în vigoare până în vară.
„Cred că este foarte important să ne înțelegem un pic mai bine”, a declarat Sefcovic, subliniind modul în care negocierile recente au permis clarificarea pozițiilor reciproce. Potrivit comisarului, o mai bună înțelegere „pe cifre” ar favoriza o apropiere între părți.
Problema serviciilor digitale
Una dintre principalele probleme se referă la evaluarea deficitului comercial real dintre SUA și UE. Potrivit lui Sefcovic, Washingtonul tinde să ignore exporturile de servicii – în special cele digitale – pe care companiile americane le realizează în Europa. Dacă aceste date ar fi luate în considerare, balanța comercială negativă a SUA cu UE ar fi redusă la aproximativ 50 de miliarde de euro, o cifră care – potrivit Bruxelles-ului – poate fi completată prin acorduri de furnizare specifice. Prin urmare, o parte a strategiei europene este de a convinge administrația americană să includă în calcul nu numai bunurile fizice, ci și serviciile, unde companiile americane, cum ar fi cele din sectorul tehnologiei, domină în mare măsură.
Către un acord, dar cu dificultăți
În ciuda semnelor de deschidere, drumul către un acord comun rămâne complex. „Ajungerea la un acord care să fie bun pentru toate statele membre va fi foarte dificilă”, a recunoscut Sefcovic, conștient de diferențele interne din cadrul Uniunii cu privire la modul de gestionare a relațiilor cu Washingtonul. Unele țări membre, de fapt, fac presiuni pentru o linie mai dură, în timp ce altele, mai dependente de exporturile către Statele Unite, speră într-o soluție diplomatică. Comisarul a subliniat, de asemenea, că Bruxelles-ul nu va accepta tarife de 10% pentru bunurile europene ca bază pentru negocieri. „Am spus clar Statelor Unite că cifrele în joc sunt astronomice și că impunerea unor tarife la scară largă ar fi nedreaptă și inacceptabilă”.
Semnale timide de la Washington
Între timp, semnale încurajatoare par să vină de la Washington. Vicepreședintele UE a vorbit despre recentele „ajustări” din partea Statelor Unite, citând, de exemplu, o posibilă atenuare a tarifelor de 25% amenințate în sectorul auto. „Nu cred că am fost singurul care a subliniat consecințele negative pe care le-ar putea avea aceste măsuri”, a declarat Sefcovic, referindu-se la repercusiunile pe ambele maluri ale Atlanticului.
Cooperarea în chestiuni strategice
În ciuda tensiunilor, Bruxellesul rămâne convins că este posibilă o cooperare constructivă cu Washingtonul. Comisarul a reiterat importanța colaborării în dosare strategice precum supracapacitatea de producție a oțelului și aluminiului, producția de semiconductori și reducerea dependenței de materii prime critice. Probleme cu privire la care UE și SUA împărtășesc preocupări comune și interese convergente. Propunerea europeană reprezintă o încercare concretă de a repara dialogul cu Statele Unite într-un moment delicat pentru echilibrele comerciale globale. Mingea este acum în terenul Washingtonului, chemat să evalueze dacă mâna întinsă de Bruxelles poate deveni baza unui acord „corect și echilibrat”, așa cum speră ambele părți.