fbpx

Exploatarea puterii țărmurilor noastre: De ce coastele Europei sunt noile frontiere ale prosperității și securității

Conferința ECR privind Mediterana la Napoli - iulie 9, 2025

În timp ce Partidul ECR se reunește la Napoli, accentul se îndreaptă către conducerea conservatoare în deblocarea întregului potențial economic, de mediu și strategic al frontierelor maritime ale Europei.

Între 10 și 12 iulie 2025, orașul Napoli va găzdui o reuniune crucială a factorilor de decizie, experților și liderilor din industrie în cadrul evenimentului emblematic al Partidului ECR. Printre temele-cheie care vor fi discutate se numără una care rezonează profund atât cu perspectivele istorice, cât și cu cele orientate spre viitor: „Marea ne susține din punct de vedere economic, ecologic și strategic. Zonele de coastă ale Europei nu sunt periferice; ele sunt motoare de creștere. De la construcția de nave la turismul de coastă, de la acvacultură la tehnologia de mare adâncime, economia albastră creează locuri de muncă locale cu valoare globală. Eliberarea acestui potențial necesită însă atât viziune, cât și gestionare. O perspectivă conservatoare investește în activități înrădăcinate în comunitate și axate pe viitor. Progresul nu necesită birocrație, ci direcție. Pentru Europa, marea nu este o graniță; este locul în care converg interesele, responsabilitatea și potențialul.”
Acest panel va evidenția nevoia urgentă de a reorienta modul în care Europa își vede spațiile maritime – nu ca pe niște margini îndepărtate, ci ca pe piloni centrali ai rezilienței, inovării și suveranității.
Identitatea maritimă a Europei este fundamentală pentru patrimoniul său cultural și economic. De la șantierele navale pline de viață din Polonia la porturile vibrante din Spania și Italia, marea a fost mult timp un motor al comerțului, al legăturilor și al civilizației. Cu toate acestea, în prezent, având în vedere presiunile crescânde asupra mediului, evoluția amenințărilor geopolitice și oportunitățile neexploatate ale economiei albastre, argumentele conservatoare pentru o abordare solidă, bazată pe principii, a politicii costiere și maritime nu au fost niciodată mai convingătoare.

Marea: Un activ tri-dimensional

În primul și în primul rând, marea este o piatră de temelie a vitalității economice. Industriile maritime – transportul maritim, pescuitul, turismul, energia offshore și sectoarele emergente precum biotehnologia marină – contribuie semnificativ la economia UE. Economia albastră generează peste 750 de miliarde EUR anual și angajează peste 4 milioane de europeni. Responsabilii politici conservatori susțin de mult timp cadrele care promovează investițiile private, protejează industriile tradiționale și se asigură că creșterea economică nu se face în detrimentul patrimoniului natural.
Dar dincolo de economie, dimensiunea de mediu este la fel de importantă. Mările Europei sunt amenințate de poluare, pescuit excesiv și impactul schimbărilor climatice. O viziune conservatoare, înrădăcinată în gestionare și durabilitate, solicită o reglementare inteligentă care să protejeze ecosistemele marine, permițând în același timp o utilizare responsabilă. Aceasta include combaterea pescuitului ilegal, investițiile în zonele marine protejate și sprijinirea inovării în domeniul transportului maritim mai curat.
În cele din urmă, și poate cel mai presant în climatul geopolitic actual, marea este o frontieră strategică. Marea Mediterană, Marea Nordului și Marea Baltică nu sunt doar rute comerciale – sunt frontiere care trebuie protejate. Pe măsură ce competiția globală pentru putere se intensifică și fluxurile de migrație cresc, Europa trebuie să asigure controlul și supravegherea domeniilor sale maritime. Aceasta înseamnă consolidarea capacităților navale, investiții în infrastructura de coastă și încurajarea unei cooperări mai strânse între statele care împărtășesc aceleași idei. Liderii conservatori pun accentul pe suveranitate și securitate – valori esențiale pentru protejarea intereselor maritime ale Europei.

Regiunile de coastă: Motoarele de creștere ale Europei

Contrar relatărilor învechite care plasează regiunile de coastă la periferie, aceste zone sunt din ce în ce mai mult în centrul dinamismului Europei. Napoli însuși, orașul gazdă al evenimentului ECR din acest an, exemplifică potențialul regiunilor de coastă de a stimula dezvoltarea, cultura și conectivitatea. Cu porturi care servesc drept centre pentru comerțul global, turism și inovare, orașele de coastă sunt poziționate în mod unic pentru a conduce următorul val de creștere al Europei.
Grupul ECR își propune să pună în lumină necesitatea investițiilor în infrastructura de coastă, o mai bună coordonare între strategiile maritime la nivel național și la nivelul UE și un sprijin mai puternic pentru comunitățile locale. Guvernanța conservatoare acordă prioritate subsidiarității și pragmatismului – asigurându-se că deciziile care afectează porturile, pescuitul sau turismul de coastă sunt luate aproape de cei care trăiesc și lucrează pe malul mării.

Napoli 2025: Un moment crucial pentru Europa maritimă

Prezența principalelor părți interesate – de la autorități portuare și ONG-uri de mediu la experți în apărare și reprezentanți ai industriei pescuitului – la panelul de la Napoli subliniază amploarea agendei maritime. Este o șansă de a uni voci diverse în cadrul unei viziuni comune: una care prețuiește atât tradiția, cât și inovarea, atât suveranitatea națională, cât și cooperarea europeană.
Decizia Partidului ECR de a pune în prim plan această problemă reflectă o înțelegere clară: viitorul Europei nu poate fi trasat fără mare. Fie prin promovarea oportunităților economiei albastre, apărarea autonomiei strategice a Europei sau protejarea ecosistemelor marine pentru generațiile viitoare, o abordare responsabilă și conservatoare oferă soluții reale.
Pe măsură ce discuțiile se desfășoară la Napoli, mesajul este clar: zonele de coastă ale Europei nu sunt un capăt de drum – ele sunt porți către prosperitate, securitate și reînnoire. Iar cu o conducere conservatoare solidă, acestea pot deveni ancorele unei Europe mai puternice, mai libere și mai reziliente.

 

Alessandro Fiorentino