Subscribe
Cu 352 000 de semnături și un nou impuls politic, Italia redeschide dezbaterea privind încetarea schimbărilor sezoniere ale ceasului, subliniind beneficiile potențiale pentru energie, mediu și sănătatea publică.
Italia face un pas decisiv către permanentizarea orei de vară (DST). Luni, 17 noiembrie, o propunere de anchetă, susținută de 352 000 de semnături ale cetățenilor, a fost prezentată oficial Camerei Deputaților. Inițiativa, promovată de Societatea italiană pentru medicina mediului (SIMA), Consumerismo No Profit și deputatul Andrea Barabotti, urmărește să lanseze un proces parlamentar care ar putea, în cele din urmă, să pună capăt schimbării bianuale între ora standard și ora de vară. Dacă va fi aprobată, o propunere legislativă ar putea fi gata până la 30 iunie 2026.
O dezbatere europeană de lungă durată
Măsura relansează o discuție mai amplă care a început la nivelul UE în urmă cu mai mulți ani. În 2018, Comisia Europeană a efectuat o consultare publică care a atras un număr record de 4,6 milioane de respondenți. Un procent covârșitor de 84% dintre aceștia au susținut eliminarea completă a schimbărilor sezoniere ale ceasului. Ca răspuns la această opinie, Parlamentul European a aprobat în 2019 un proiect de directivă care acordă fiecărui stat membru libertatea de a adopta fie ora de vară permanentă, fie ora standard permanentă.
Cu toate acestea, procesul s-a blocat la scurt timp după aceea. Pandemia COVID-19 a deplasat prioritățile politice, întârziind negocierile, în timp ce statele membre s-au străduit să convină asupra unui cadru temporal coordonat. UE prevăzuse inițial o decizie finală până în 2021, însă de atunci nu s-a ajuns la niciun acord definitiv.
De ce să alegeți ora de vară permanentă?
Deși ora standard este considerată, din punct de vedere tehnic, sistemul „natural” – aliniat cu punctul cel mai înalt al Soarelui, la amiază – presiunea pentru DST permanent este determinată în principal de considerente de mediu, economice și sociale. Susținătorii acestei idei susțin că transferul unei ore în plus de lumină naturală spre seară generează beneficii tangibile.
Economiile de energie sunt cel mai frecvent citat avantaj. Potrivit Terna, operatorul rețelei naționale de electricitate din Italia, țara a economisit 310 milioane kWh între martie și octombrie 2025 datorită DST – echivalentul consumului anual de energie a aproximativ 120 000 de gospodării. Aceste economii s-au tradus prin reducerea costurilor cu energia cu peste 90 de milioane EUR. La fel de important, consumul redus de energie electrică a permis evitarea a aproximativ 145 000 de tone de emisii de CO₂.
Într-o perspectivă mai largă, impactul este și mai semnificativ: între 2004 și 2025, DST a ajutat Italia să economisească mai mult de 12 miliarde kWh, generând beneficii economice de aproape 2,3 miliarde EUR. Aceste cifre evidențiază motivul pentru care mulți experți în dezvoltare durabilă susțin că extinderea DST pe tot parcursul anului ar putea sprijini obiectivele naționale de decarbonizare, reducând în același timp cheltuielile cu energia atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi.
Un secol de schimbări de ceas
Ora de vară este departe de a fi o noutate în Italia. Introdusă în 1916, în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi combustibil și a utiliza mai bine lumina zilei, aceasta a fost adoptată cu intermitențe în deceniile următoare. Timp de aproximativ douăzeci de ani, aplicarea sa a fluctuat, guvernele alternând între abolirea și reinstaurarea acesteia. Stabilitatea a venit în cele din urmă în 1966, când Legea nr. 1144 a stabilit definitiv DST și a devansat ceasurile cu o oră în fiecare vară.
Cu toate acestea, astăzi nu se mai pune problema existenței sau nu a orei de vară, ci dacă alternarea sezonieră a acesteia cu ora standard mai are sens într-o societate modernă, energo-intensivă.
De ce a eșuat propunerea UE
Dezbaterea europeană, în ciuda sprijinului public larg, a întâmpinat trei obstacole majore.
În primul rând, pandemia a înghețat aproape toate procesele legislative neurgente, inclusiv reforma privind schimbarea orei.
În al doilea rând, faptul de a permite fiecărei țări să aleagă între ora de vară permanentă sau ora standard permanentă a creat o provocare de coordonare. O diversitate de fusuri orare în UE ar putea complica călătoriile transfrontaliere, comerțul, programele de radiodifuziune și orarele de transport.
În al treilea rând, experții nu au fost de acord cu privire la opțiunea care ar trebui să devină norma – ora de vară sau ora standard. În timp ce DST permanentă poate optimiza utilizarea energiei și reduce emisiile, ora standard se aliniază mai bine ritmurilor circadiene naturale. Această tensiune a făcut dificilă armonizarea.
Dimensiunea sănătății publice
Cercetările științifice evidențiază din ce în ce mai mult impactul schimbărilor bianuale ale ceasului asupra sănătății. Perturbările ciclului somn-veghe pot provoca oboseală, concentrare redusă și iritabilitate – în special în primele zile după tranziție. Unele studii sugerează, de asemenea, o corelație între schimbarea orei și creșterea riscurilor cardiovasculare, inclusiv o creștere temporară a numărului de atacuri de cord.
Aceste constatări întăresc argumentul conform căruia eliminarea schimbărilor sezoniere de fus orar ar putea fi benefică pentru bunăstarea publică, indiferent dacă alegerea finală se îndreaptă către ora de vară sau ora standard.
Ce urmează
Inițiativa reînnoită a Italiei semnalează un interes național puternic în soluționarea unei dezbateri care persistă de ani de zile la nivel european. Lunile următoare vor determina dacă propunerea va obține suficientă tracțiune politică pentru a merge mai departe și dacă Italia se va alătura numărului tot mai mare de țări care reconsideră relevanța schimbărilor sezoniere ale orei.
În cazul în care ancheta parlamentară va avea succes, Italia ar putea juca în curând un rol principal în modelarea viitorului cronometrării în Europa – un viitor în care ceasurile vor sta pe loc, iar lumina zilei va fi în centrul atenției.
Alessandro Fiorentino