Islanda: „Departe de o lume zguduită de război”?

Cultură - 18 noiembrie 2026

În 1944, Islanda a rupt legăturile de lungă durată cu Danemarca și a devenit republică. Cu această ocazie, a fost organizat un concurs de poezie. Una dintre cele două câștigătoare a fost Unnur B. Bjarklind, o gospodină de la o fermă din nordul Islandei. În poezia sa, ea și-a descris țara ca fiind „departe de o lume zguduită de război”. Într-adevăr, în sondajele internaționale, Islanda a fost adesea considerată cea mai pașnică țară din lume. Cu toate acestea, afirmația poetei că această insulă din Atlanticul de Nord era atât de îndepărtată încât se afla în afara oricărei influențe era doar pe jumătate adevărată la acea vreme. De exemplu, în 1627, pirații nord-africani au atacat sudul Islandei; în 1809, un aventurier danez sosit pe o navă britanică a preluat puterea pentru scurt timp; iar în 1940, cu patru ani înainte ca Unnur să-și compună poezia, britanicii au ocupat Islanda.

Nu toți ar trebui să fie bineveniți

Astăzi, Islanda nu mai este, cu siguranță, o destinație inaccesibilă. Fiind membră a Spațiului Schengen, trebuie să accepte pe oricine intră pe teritoriul său din această zonă. Mulți imigranți au contribuit semnificativ la economia islandeză, în special cei din Polonia și din țările baltice. Aceștia nu creează probleme. Însă Islanda s-a confruntat cu aceleași probleme ca și alte țări europene în ceea ce privește imigranții și solicitanții de azil proveniți din țările musulmane din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu. Într-un interviu televizat din 2014, am afirmat că trei categorii de străini nu ar trebui să fie bineveniți în Islanda: infractorii; beneficiarii de ajutoare sociale care nu doresc să muncească; și fanaticii religioși care încearcă să-și impună valorile asupra altora. Din această cauză, extrema stângă m-a numit rasist. Trebuie reamintit, totuși, că islamul este o religie, nu o rasă.

Arabii palestinieni în știri

Îngrijorările mele din 2014 nu erau nefondate. În Islanda, solicitanții de azil și imigranții exercită presiune asupra sistemului de învățământ, a celui de sănătate, a sistemului de asistență socială și asupra ordinii publice. Unii dintre ei sunt, de asemenea, destul de agresivi. La televiziune, după invazia Israelului de către Hamas din 2023, o arabă palestiniană, Falasteen Abu Libdeh, a salutat acest eveniment. Ea nu a fost expulzată. La o manifestație organizată în fața Sediului Guvernului în 2025, un arab palestinian, Naji Asar, a stropit cu vopsea roșie un fotograf după ce și-a dat seama că acesta lucra pentru un cotidian conservator. El nu a fost expulzat. Pe Facebook, în 2025, un arab palestinian, Ibaa Ben Hosheyeh, a scris că toți evreii sunt descendenți ai porcilor și ai maimuțelor și ar trebui uciși. El nu a fost deportat. În 2026, Kareem M. M. Abufarhah din Palestina și Mohamed Sayidali Ahmed din Somalia au fost condamnați și închiși pentru că au încercat să ucidă un islandez într-o parcare. Se pare că încercau să-i stoarcă bani. Beneficiaseră de ajutor social de ani de zile. Adolescenții arabi semănă teroare în autobuzele urbane și în curțile școlilor, deși acest lucru rămâne adesea ne raportat.

Să comiți infracțiuni și să beneficiezi de ajutor social

Cel mai ciudat caz este cel al unui egiptean care a solicitat azil pe motiv că este homosexual, susținând că era persecutat în țara sa de origine. A sosit în Islanda în 2017, iar soția sa și cele patru fiice ale lor s-au alăturat lui în 2018. În mod surprinzător, i s-a acordat azilul în 2019. În Islanda, el și-a lovit în repetate rânduri fiicele cu cureaua, cu pantofii și cu palma deschisă, iar în cele din urmă, el și soția sa au fost condamnați pentru violență domestică și închiși. El va fi expulzat după ce își va ispăși pedeapsa. Însă autoritățile refuză să urmeze exemplul Danemarcei și să facă publice multe statistici relevante. Ni se spune doar că, în capitală, Reykjavik, în februarie 2026, 67% dintre persoanele care beneficiau de ajutor financiar din partea orașului erau cetățeni străini, iar 60% din acest grup erau solicitanți de azil. În 2024, 42 % dintre deținuții din închisorile islandeze erau cetățeni străini. Aceste cifre sunt uimitoare, având în vedere că aproximativ 20 % dintre persoanele care locuiesc în Islanda sunt cetățeni străini.

Să readucem Islanda la starea inițială

Insula îndepărtată și liniștită din poezia lui Unnur B. Bjarklind din 1944 s-a schimbat. Să sperăm că nu este prea târziu să o readucem la starea inițială și să primim doar imigranți harnici și respectuoși ai legii.