Subscribe
Uniunea Europeană ia măsuri de remediere pentru a proteja piața de citrice de pe bătrânul continent, acordând o atenție deosebită citricelor italiene, comercializate în întreaga lume
Industria italiană a citricelor a fost întotdeauna un simbol al excelenței, producția de portocale și alte citrice de înaltă calitate reprezentând o componentă fundamentală a culturii și economiei țării. Cu toate acestea, această resursă prețioasă a fost pusă la încercare de răspândirea, în special în ultimele luni, a bolii cunoscute sub numele de Phyllosticta Citricarpa, sau mai frecvent denumită „pata neagră a citricelor”. Ca răspuns la această amenințare, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a limita răspândirea bolii și pentru a proteja piața italiană și europeană a citricelor.
Phyllosticta citricarpa este o ciupercă patogenă responsabilă de „pata neagră” care afectează portocalele și alte citrice, manifestându-se prin apariția unor leziuni necrotice pe fructe, frunze și chiar pe ramurile pomilor care le produc. Răspândirea sa are loc prin intermediul sporilor ciupercii, care sunt împrăștiați de vânt, ploaie și insecte. Boala nu numai că compromite calitatea și cantitatea recoltelor, dar poate afecta și reputația industriei citrice italiene pe piața mondială, precum și pe cea a oricărei alte țări implicate în producție și comercializare.
Citricultura joacă un rol crucial în economia italiană, în special în regiunile Sicilia, Calabria și Puglia, dar răspândirea Phyllosticta citricarpa a provocat deja o scădere semnificativă a producției și o pierdere de venituri pentru cultivatori și pentru toate industriile conexe. Reducerea calității fructelor afectează competitivitatea industriei citrice italiene, punând în pericol ocuparea forței de muncă și mijloacele de trai a mii de familii implicate în cultivarea și prelucrarea citricelor.
Uniunea Europeană a recunoscut urgența abordării amenințării reprezentate de Phyllosticta citricarpa și a întreprins mai multe acțiuni pentru a proteja piața italiană și europeană de citrice prin stabilirea, de exemplu, a unor standarde fitopatologice stricte care să reglementeze circulația plantelor de citrice între statele membre și către și dinspre țări terțe. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni introducerea și răspândirea bolii în zone noi. Uniunea Europeană a promovat programe de supraveghere și monitorizare pentru a identifica prompt focarele de Phyllosticta citricarpa, permițând astfel activarea rapidă și eficientă a măsurilor de control și de limitare a răspândirii bolii.
UE a încurajat adoptarea de practici de control integrat, care includ utilizarea de metode biologice, chimice și culturale pentru a gestiona boala. Această abordare are ca scop reducerea utilizării pesticidelor și menținerea echilibrului ecologic al ecosistemului agricol. Uniunea Europeană a investit, de asemenea, în programe de cercetare și dezvoltare pentru a integra în producția tradițională noi soiuri de citrice care pot rezista la Phyllosticta citricarpa, precum și pentru a îmbunătăți tehnicile de cultivare și de combatere a bolilor. De asemenea, Comisia Europeană a promovat, în ultimele luni, educarea și formarea fermierilor în ceea ce privește identificarea simptomelor bolii, precum și practicile agricole necesare pentru prevenirea și gestionarea acesteia.
Amenințarea reprezentată de Phyllosticta citricarpa nu poate și nu trebuie să fie subestimată, deoarece pune în pericol industria italiană a citricelor și întreaga economie națională și continentală. Uniunea Europeană demonstrează un angajament concret de a contracara răspândirea bolii prin măsuri care vizează protejarea calității citricelor, cu o atenție deosebită pentru cele produse în Italia, și menținerea competitivității acestora pe piața mondială. Colaborarea dintre instituții, cultivatori și cercetători este esențială pentru a face față acestei noi și importante provocări, astfel încât generațiilor viitoare să li se poată garanta posibilitatea de a se bucura pentru mult timp de deliciile tuturor citricelor produse în Europa și Italia.
Alessandro Fiorentino