Fermierii europeni, prima victorie în privința preocupărilor pentru implementarea politicilor de mediu

Fermierii europeni au obținut o primă victorie în lupta lor cu Bruxelles-ul în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor de mediu. Furia lor, exprimată prin proteste recente – care au zguduit continentul de la vest la est, unele dintre cele mai lungi și mai violente demonstrații din Europa din ultimii ani – a determinat, în primul rând, guvernele naționale să ia o serie de măsuri și, în al doilea rând, Bruxelles-ul să facă primele concesii. Dincolo de promisiuni și chiar de câteva realizări concrete, agricultorii europeni au dat o lecție autorităților naționale și birocraților de la Bruxelles: nu pot fi ignorați, sunt importanți, joacă un rol esențial în economia și societatea europeană. Iar episodul protestului de la Bruxelles, care a avut loc după ce guvernele naționale promiseseră deja să îndeplinească unele dintre cererile lor, a fost menit să sublinieze concluzia acestei lecții. Iar războiul lor nu s-a încheiat. Ei promit să continue protestele, deoarece ceea ce au obținut nu este suficient.

Fermierii europeni și-au mutat tractoarele la Bruxelles

După săptămâni de proteste în propriile țări, fermierii și-au mutat tractoarele în capitala Belgiei, asediind Piața Luxemburg, la doar câteva sute de metri de locul unde liderii UE se reunesc în cadrul Consiliului UE. Fermierii din Franța, Belgia, Italia, Germania, Olanda și Spania au fost prezenți la Bruxelles pentru a-și exprima îngrijorarea. Aceștia doresc să producă alimente de calitate, dar nu pot face acest lucru în conformitate cu legislația actuală impusă de Bruxelles. Aceștia doresc prețuri corecte și vor ca UE să nu mai importe alimente de pe alte continente. Ei nu doresc o concurență neloială din partea unor produse agricole inferioare care beneficiază de un tratament vamal preferențial. Nicio promisiune nu i-a liniștit. Fermierii au aprins incendii, au aruncat petarde și au blocat cu tractoare bulevardele capitalei belgiene. Au încercat chiar să intre cu forța în Parlamentul European, iar poliția a trebuit să intervină cu grenade lacrimogene și tunuri cu apă.

Șeful CE recunoaște public importanța agricultorilor pentru economia și societatea europeană

În încercarea de a-i liniști pe protestatari, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a asigurat de „sprijinul UE”, după ce a recunoscut importanța acestora în asigurarea securității alimentare a continentului și contribuția lor semnificativă la creșterea economică, cu o creștere a producției de 13% în 2022 și „o contribuție pozitivă” la balanța comercială a UE de 5%. În plus, ea a afirmat că înțelege „efortul complex” al acestora, în condițiile în care trebuie să rămână competitivi pe piața globală, având în același timp standarde ridicate de protecție a mediului.

„Sprijinul UE” promis de von der Leyen nu i-a satisfăcut. Aceștia doresc măsuri concrete.

Și primii pași au fost făcuți: o derogare de un an de la legea care îi obligă să lase în fiecare an %-7% hectare de teren în paragină pentru a reface sănătatea solului. Bruxelles a promis, de asemenea, că dacă se va constata că vreunul dintre vecinii Ucrainei este „inundat” cu cereale ucrainene, vor fi reintroduse restricții privind tratamentul vamal.

De la începutul anului trecut, subvențiile acordate fermierilor au fost condiționate de respectarea noilor reglementări de mediu, inclusiv de obligația de a lăsa o parte din terenurile arabile în paragină pentru refacere. Obligația a fost suspendată după izbucnirea războiului din Ucraina pentru a evita perturbarea pieței, în special în contextul invaziei de cereale ucrainene pe piața europeană. Derogarea a expirat la sfârșitul anului trecut, iar fermierii doresc să fie prelungită. Pentru început, cel puțin pentru încă un an.

Taxe vamale pentru cerealele ucrainene care intră în UE

Fermierii din statele vecine Ucrainei cer reintroducerea tarifelor pentru cerealele ucrainene, care au fost eliminate din 2022. Deși Comisia a constatat că piața europeană nu a avut de suferit de pe urma acestei măsuri, a trebuit să recunoască faptul că în țări precum Polonia, România, Ungaria și Slovacia, măsura a avut efecte dezastruoase asupra sectorului agricol intern. De fapt, la mijlocul anului trecut, cele patru țări vecine – Polonia, România, Ungaria și Slovacia, plus Bulgaria – au cerut Bruxelles-ului să interzică importurile de cereale ucrainene. Două dintre acestea – Polonia și Ungaria – au decis, de asemenea, în mod unilateral, să își suspende temporar acordurile cu Ucraina privind aceste importuri.

Cel mai „generos” guvern în promisiuni față de fermieri – cel de la Paris

Franța va înceta să mai interzică pesticidele până când o decizie similară va fi luată la nivelul întregului bloc comunitar, este unul dintre angajamentele luate de premierul Gabriel Attal. El a spus că nu are sens ca Franța să ia astfel de decizii înainte ca acestea să fie stabilite la Bruxelles. Interzicerea utilizării pesticidelor – reglementată în Franța începând din 2019 – a fost una dintre principalele nemulțumiri ale agricultorilor francezi. Un alt plan – la fel de urgent – este planul guvernului de a elimina treptat subvențiile pentru motorină, un plan pe care îl au și fermierii din Germania. Dar promisiunile lui Attal pe această temă au fost respinse ca fiind insuficiente. Nu în ultimul rând, premierul Attal a promis cu fermitate – spunând că „nici nu se pune problema” – că Franța va accepta acordul comercial Mercosur cu țările din America Latină. Unele dintre acestea sunt, de asemenea, producători agroalimentari importanți și, evident, un acord de liber schimb privind eliminarea sau reducerea tarifelor ridică îngrijorări în rândul agricultorilor europeni, mai ales având în vedere experiența cu cerealele ucrainene. În acest sens, deși s-a ajuns la un acord politic între UE și țările Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay – încă din 2019, acordul de liber schimb nu a fost încă parafat.

Fermierii germani nemulțumiți de promisiunile cancelarului Scholz amenință cu noi proteste

Deși guvernul de la Berlin a promis să elimine taxele pe mașinile agricole, fermierii germani nu sunt mulțumiți și consideră că aceasta a fost o mișcare strategică a cancelarului Olaf Scholz pentru a le câștiga bunăvoința. Aceștia vor ca acesta să-și revizuiască planul de a crește treptat taxa pe motorină în sectorul agricol până la eliminarea completă a subvenției în 2026. De asemenea, Scholz a promis că va reduce birocrația din acest sector prin simplificarea procedurilor administrative. Declarațiile au fost făcute, în mod strategic, la ultima expoziție agricolă germană.

Pro-europeanul Donald Tusk a obținut o promisiune de la Bruxelles, dar soluția problemei – grânele ucrainene – este încă sub semnul întrebării.

Confruntat cu proteste masive la mai puțin de o lună de la preluarea mandatului – opoziția a profitat de moment și, în paralel cu protestele fermierilor, a organizat demonstrații de stradă uriașe – noul guvern de la Varșovia a trebuit să acționeze rapid în fața pericolului de a fi răsturnat înainte de a-și începe cu adevărat mandatul. Guvernul pro-european al lui Donald Tusk a obținut concesii la Bruxelles, unele dintre ele nemulțumite de fermieri, dar cel puțin este mai mult decât nimic. UE nu renunță la extinderea accesului fără taxe vamale pentru produsele agricole din Ucraina în luna iunie, dar este obligată să ofere unele „garanții specifice fiecărei țări” și să blocheze aceste importuri dacă piața unei țări este inundată de aceste produse. În plus, UE a promis că va face presiuni asupra Ucrainei pentru a reduce unele dintre barierele comerciale pe care aceasta le-a impus produselor UE.

Într-un an electoral, guvernul de la București se străduiește să rezolve problemele fermierilor în ultima clipă.

Guvernul de la București a aprobat o serie de măsuri cerute de agricultori în timpul protestelor și a promis altele. Sprijin de 100 de euro/hectar pentru fermierii din sectorul vegetal și aceeași sumă pe cap de animal, amânarea plăților la contractele de credit și subvenționarea motorinei pentru agricultură cu 25% din prețul la pompă începând cu 30 iunie. Dar problema importurilor de cereale ucrainene – o revendicare majoră a organizațiilor de fermieri români – este în așteptare. Reprezentanții fermierilor au cerut ministerului să depună eforturi pentru a impune o clauză națională de salvgardare și restricții mai stricte la import atunci când concesiile pentru Ucraina vor fi reînnoite.

Pe lângă toate aceste probleme presante, rămâne problema obligației fermierilor de a pune în aplicare în curând reglementările UE privind reducerea efectivelor de animale pentru a reduce poluarea cu metan. Guvernul liberal al lui Mark Rutte s-a grăbit să pună în aplicare un astfel de plan în Olanda înainte de adoptarea legislației UE. Rezultatul – proteste masive și violente, care au durat ani de zile, cu întreruperi. Mai mult, din toate aceste demonstrații antiguvernamentale s-a născut un nou partid, Mișcarea Agricultorilor-Cetățeni (BBB), care a intrat în legislativ, zguduind scena politică și punând în pericol existența parlamentară a unor partide consacrate. România a fost, de asemenea, una dintre celelalte țări care s-au opus introducerii unei astfel de măsuri în acest an, solicitând o derogare de la aplicarea acesteia în acest an.