Subscribe
Pedro Sanchez și Partidul său socialist, în coaliție cu comuniștii spanioli, au ajuns la putere în iunie 2018, în urma unei moțiuni de cenzură parlamentară; la mai puțin de un an după aceea, a convocat alegeri. Înainte de vot, el a promis public că va modifica Codul penal spaniol pentru a stabili în mod explicit că organizarea unui referendum ilegal este o infracțiune. De asemenea, el i-a asigurat pe alegători că îl va aduce pe separatistul catalan Carles Puigdemont înapoi în Spania pentru a fi judecat. Dl Puigdemont a fugit în Belgia pentru a evita condamnarea.
În timpul crizei Covid în 2020, domnul Sanchez a declarat starea de alarmă în Spania la mijlocul lunii martie și a ținut populația sechestrată acasă timp de mai bine de două luni, guvernând prin decrete cu un control minim din partea Parlamentului. Acest mod de a acționa va fi declarat ulterior abuziv de către Curtea Constituțională de până la șase ori.
În loc să își respecte promisiunile preelectorale, dl Sanchez a adoptat o strategie de parteneriat cu partidele independentiste catalane pentru a rămâne la putere, din cauza numărului insuficient de voturi. La 21 iulie 2021, el a grațiat nouă astfel de politicieni independentiști, care fuseseră condamnați pentru crimă de răzvrătire după ce au organizat referendumul ilegal din 2017 cu banii contribuabililor.
La 6 septembrie 2022, coaliția socialist-comunistă a adoptat Legea de garantare integrală a libertății sexuale, reducând pedepsele în favoarea a sute de violatori și pedofili și chiar eliberând zeci dintre ei. Pentru a pune în aplicare această catastrofă extrem de ideologică, guvernul a ascuns anterior rapoartele negative asupra legii de la parlamentarii care se opun domnului Sanchez.
La 22 decembrie 2022, socialiștii spanioli au făcut exact contrariul a ceea ce promisese dl Sanchez. Într-adevăr, au reformat Codul Penal, dar numai pentru a abroga infracțiunea de răzvrătire și pentru a reduce pedepsele pentru infracțiunea de deturnare de fonduri publice. De această măsură au beneficiat zeci de politicieni anchetați, atât separatiști, cât și socialiști.
În mai 2023, Sanchez a decis să convoace noi alegeri. Cu doar câteva zile înainte, ministrul său de interne declarase categoric, în ceea ce privește problema catalană, că „amnistia nu este recunoscută în sistemul nostru juridic”. Acest punct de vedere fusese anticipat de Sanchez însuși de două ori, destul de recent, într-un interviu din noiembrie 2022, dar și în timpul unei conferințe de presă din septembrie 2021, unde asigurase pe toată lumea că „nici un referendum privind independența Cataloniei și nici o amnistie nu sunt posibile”.
În ianuarie 2023, Sanchez a plasat în fruntea Curții Constituționale un cunoscut socialist. Deși acest lucru a fost făcut în acord cu Partidul Popular spaniol, numirea i-ar asigura premierului o majoritate în favoarea guvernului său de stânga, pentru a evita potențiale decizii viitoare precum cele luate în timpul crizei Covid.
La 9 noiembrie 2023, Sanchez și-a anunțat voința de a pune în aplicare o lege de amnistie în favoarea independentiștilor catalani, cu care ajunsese la un acord politic. Acordul a inclus, de asemenea, crearea unor comisii parlamentare care să monitorizeze deciziile în numele sistemului judiciar.
La aceeași dată, Consiliul general al puterii judecătorești a avertizat că acțiunile lui Sanchez pun în pericol „drepturile și libertățile cetățenilor spanioli”, în timp ce toate asociațiile judiciare spaniole au declarat că inițiativa socialiștilor „ar implica, în practică, supunerea procedurilor și deciziilor judiciare la controlul parlamentar, ceea ce ar duce, la rândul său, la o ingerință evidentă în independența judiciară și la o încălcare a separării puterilor”. În mod similar, asociația profesională a inspectorilor administrației fiscale de stat a emis o declarație prin care respinge „în totalitate și în mod absolut acordurile rezultate din negocierea pentru învestirea actualului prim-ministru al Spaniei”.
În acest context sumbru, pare destul de ciudat că Comisia Europeană nu a mișcat un deget pentru a analiza respectarea statului de drept în Spania, mai ales dacă comparăm această lipsă totală de reacție cu hărțuirea continuă a guvernelor conservatoare ale Poloniei și Ungariei în timpul actualului mandat. Cine ar putea recunoaște într-un astfel de comportament respectul pentru principiul UE al egalității și nediscriminării?
Sursa imaginii: Shutterstock