Irlanda se pregătește de o confruntare cu Comisia în cadrul Mercosur

Începând cu noiembrie 2025, efortul reînnoit al Comisiei Europene de a asigura ratificarea acordului de liber schimb UE-Mercosur continuă să se confrunte cu o rezistență susținută din partea intereselor agricole irlandeze. Ceea ce a fost odată respins la Bruxelles ca zgomot politic s-a transformat într-un front coordonat de control parlamentar, avertismente sectoriale și mobilizarea agricultorilor. În ciuda aparenței unor runde de negocieri interminabile, Comisia a continuat manevrele procedurale pentru a promova acordul – manevre care nu au trecut neobservate la Dublin.

Obiectivul principal al acordului este simplu: extinderea comerțului între UE și blocul Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – prin reduceri tarifare pentru bunurile industriale, produsele agricole și servicii. Cu toate acestea, pentru Irlanda, unde agricultura oferă peste 100 000 de locuri de muncă directe și reprezintă o ancoră a economiilor rurale, această propunere depășește cu mult ajustările tarifare de rutină. Ea se intersectează cu structurile interne de producție, cu reglementările stricte în materie de mediu și cu mecanismele naționale de supraveghere care sunt deja sub presiunea politicii climatice a UE.

Susținătorii acordului subliniază oportunitățile de diversificare în sectoare precum cel farmaceutic, al ingredientelor lactate și al producției specializate. Însă coloana vertebrală a Irlandei rurale – sectorul finisării cărnii de vită și sectorul vacilor care alăptează – se confruntă cu riscuri cuantificabile. Aceste riscuri au determinat un angajament consecvent și detaliat între factorii de decizie irlandezi și omologii lor de la Bruxelles.

Poziția declarată a guvernului, reflectată în cadrul mai multor dezbateri din Oireachtas, pune accentul pe sprijinul condiționat pentru extinderea comerțului, însoțit de protecții explicite pentru sectoarele vulnerabile. Ministrul pentru întreprinderi, comerț și ocuparea forței de muncă, Peter Burke, a subliniat în mod repetat asimetriile structurale ale acordului, în special căile preferențiale de import pentru carnea de vită sud-americană care intră pe piața UE fără obligații comparabile de mediu, veterinare sau de trasabilitate. Această poziție se aliniază cu angajamentul Programului de guvernare de a se opune acordului în absența unor garanții aplicabile. Cu toate acestea, pe măsură ce mecanismul de ratificare se accelerează, au apărut fricțiuni mai profunde – fricțiuni privind prioritățile economice, suveranitatea și limitele influenței Irlandei în cadrul arhitecturii instituționale a UE.

Transcrierile din Oireachtas demonstrează modul în care îngrijorarea s-a intensificat de la începutul anului 2024 și s-a consolidat în intervenții între partide până la sfârșitul anului 2025. În cursul unei dezbateri majore din Dáil din mai 2025, Tánaiste Simon Harris a recunoscut amploarea provocării, solicitând o poziție de negociere unificată a UE pentru a revizui cotele controversate – o recunoaștere implicită a faptului că politica internă a UE va determina dacă obiecțiile Irlandei vor avea vreo greutate. În sesiunile ulterioare, s-a ajuns la un acord larg cu privire la potențialul cotei propuse pentru carnea de vită de a destabiliza o piață deja fragilă.

Până în toamnă, tonul a trecut de la precauție la urgență. În cadrul unei dezbateri Seanad din 8 septembrie 2025, purtătorii de cuvânt ai guvernului au subliniat intervențiile repetate ale Irlandei la Consiliul de Miniștri, solicitând obligații de durabilitate obligatorii și mecanisme de monitorizare aplicabile. Membrii opoziției i-au acuzat pe miniștri că se ascund, susținând că cota de 99 000 de tone de carne de vită – echivalentul a aproximativ 400 000 de bovine pe an – reprezintă o amenințare existențială pentru producătorii obligați să respecte standardele UE privind bunăstarea, emisiile și utilizarea terenurilor.

Presiunea parlamentară a escaladat din nou la 4 noiembrie, când membrii Dáil au analizat discuțiile guvernului cu comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič, care se întâlnise recent cu reprezentanții agricultorilor la Dublin. Deputații din Fine Gael și Fianna Fáil au făcut presiuni pentru clarificarea „frânei de urgență” propuse de Comisie, o măsură de salvgardare menită să permită suspendarea temporară a cotelor în cazul în care importurile reduc prețurile de pe piața UE cu mai mult de 10 %. Sinn Féin a anunțat o ședință de informare urgentă între partide pentru 11 noiembrie, avertizând că un vot al Consiliului ar putea avea loc înainte de Crăciun și solicitând un veto irlandez unificat. Ciarán Mullooly, deputat european independent pentru Irlanda, care a luat cuvântul la Campionatul național de arat, a respins măsurile de salvgardare ca fiind „remedii post-factum”, incapabile să prevină deteriorarea structurală a pieței.

Aceste intervenții parlamentare sunt fundamentate pe o analiză economică substanțială. Modelul Ministerului Agriculturii prezentat în Dáil a estimat o pierdere anuală de 100-130 de milioane de euro pentru exporturile de carne de vită irlandeză în condițiile propuse, ca urmare a pierderii cotei de piață și a presiunii în sensul scăderii prețurilor. Richard O’Donoghue TD a avertizat cu privire la o potențială erodare a prețurilor de 45 % pe o perioadă de cinci ani pe piețele cu valoare ridicată, în lipsa unor măsuri corective – o proiecție reflectată în amendamentele transpartinice care solicită o monitorizare mai riguroasă a cotelor.

Organizațiile de agricultori au dublat examinarea parlamentară cu o susținere criminalistică. Asociația agricultorilor irlandezi (IFA), care reprezintă peste 24 000 de membri, a poziționat acordul drept o amenințare directă la adresa viabilității sectorului cărnii de vită. Într-o declarație din 3 septembrie, președintele IFA, Francie Gorman, a calificat abordarea Comisiei drept „ipocrită”, remarcând contradicția dintre retorica UE în materie de mediu și facilitarea importurilor din regiuni cu un control limitat al defrișărilor. Modelarea IFA prevede pierderi de 75-95 EUR pe vacă care alăptează – o cifră alarmantă pentru un sector care cuprinde 768 000 de animale și care este esențial pentru mijloacele de subzistență rurale.

Asociația irlandeză a furnizorilor de lapte cremos (ICMSA) și-a formulat obiecțiile în termeni de incoerență politică. Președintele adjunct David Maguire a descris acordul drept o „trădare calculată”, susținând că acesta subminează strategia UE „de la fermă la masă” prin favorizarea producției bazate pe volum din jurisdicții neconforme. În timpul vizitei lui Šefčovič, delegații ICMSA au prezentat dovezi care leagă producția de carne de vită din Mercosur de despăduriri la rate incompatibile cu angajamentele UE privind clima.

Asociația Irlandeză a Crescătorilor de Bovine și Ovine (ICSA), care adoptă o abordare similară bazată pe date, a fost vehementă cu privire la inadecvarea măsurilor de protecție ale Comisiei. Președintele ICSA pentru sectorul cărnii de vită, John Cleary, a avertizat că protecțiile declanșate de cote se activează numai după ce au avut loc daune „ireversibile”. În octombrie, ICSA s-a alăturat IFA și ICMSA pentru a cataloga propunerile ca oferind „protecție zero”, culminând cu un protest la 13 noiembrie la Leinster House cu peste 500 de fermieri care au cerut guvernului să își exercite dreptul de veto. Analiza ICSA prezentată deputaților europeni preconizează o contracție a marjei de 20-30 % în decurs de doi ani pentru carnea de vită irlandeză hrănită cu iarbă, în cazul în care importurile cu costuri reduse câștigă teren.

Organizațiile axate pe tineret, cum ar fi Macra na Feirme, au subliniat impactul structural pe termen lung. Petiția adresată Comisiei evidențiază amenințarea la adresa parcursurilor de formare și a uceniciei în agricultură, avertizând că reducerea sectorului alăptării va accelera declinul demografic în regiunile rurale deja vulnerabile.

Aceste evaluări converg către o concluzie comună: orice liberalizare care subminează industria irlandeză a cărnii de vită, în valoare de 3,5 miliarde EUR, riscă să destabilizeze economia rurală, care susține peste 250 000 de locuri de muncă. Sistemul de alăptare, cu cele 768 000 de vaci ale sale, alimentează un sector de finisare care depinde de piețele UE de calitate superioară, unde carnea de vită irlandeză hrănită cu iarbă are un preț cu 20 % mai mare. Cota Mercosur – 99 000 de tone pe an la un tarif redus de 7,5 % – introduce o concurență directă din partea cărnii de vită tratate cu hormoni, produsă în cadrul unor structuri de reglementare și costuri mult mai reduse. Teagasc preconizează o deplasare de 15-20 % în principalele destinații de export, precum Italia și Germania. Implicațiile pentru veniturile fermierilor sunt grave: pierderile anuale la export, combinate cu volatilitatea post-Brexit, ar putea forța până la 10 000 de ieșiri din turme până în 2030, distrugând fermele familiale mici și mijlocii care formează coloana vertebrală a sectorului.

În timp ce Comisia anunță economii tarifare anuale de 4,26 miliarde EUR la nivelul UE, agricultura irlandeză va absorbi costuri disproporționate din cauza orientării sale către export și a expunerii sale la reglementări. Presiunile secundare exercitate de cotele pentru carnea de pasăre și etanol agravează provocarea.

Controversele s-au intensificat în urma deciziei Comisiei din 3 septembrie 2025 de a diviza acordul, desemnând dispozițiile comerciale ca fiind de competența exclusivă a UE. Acest lucru eludează efectiv ratificarea națională, transferând aprobarea la votul cu majoritate calificată în Consiliu. Personalități politice irlandeze din toate partidele au condamnat această măsură ca fiind o erodare a suveranității parlamentare – care ar putea izola Irlanda în cazul în care statele mai mari ar favoriza ratificarea.

Argumentul general al Comisiei este că UE are nevoie de noi piețe pentru a rămâne competitivă la nivel mondial. Însă părțile interesate irlandeze susțin că accesul pe piață nu poate avea loc cu prețul standardelor de producție internă sau al stabilității rurale. Măsurile de salvgardare care se activează numai după prăbușirea prețurilor sunt puțin descurajante; sunt necesare măsuri preventive – plafoane de volum legate de indicatorii de piață, monitorizare independentă și cerințe de durabilitate aplicabile.

Angajamentul Irlandei – prin promovarea parlamentară, mobilizarea părților interesate și diplomația bilaterală – a fost extins. Cu toate acestea, există o percepție crescândă că obiecțiile sale ar putea fi în cele din urmă marginalizate. Acest lucru reflectă o tensiune structurală persistentă în UE: dificultatea de a reconcilia suveranitatea națională cu prioritățile economice ale statelor membre mai mari. ECR a subliniat mult timp acest dezechilibru, susținând că politica comercială trebuie să protejeze industriile locale mai degrabă decât să le subordoneze ambițiilor geopolitice.

Pe măsură ce posibilitatea ratificării se apropie, guvernului irlandez îi revine acum responsabilitatea de a obține concesii obligatorii care să mențină viabilitatea sectoarelor sale agricole de bază. Întrebarea centrală rămâne nerezolvată: poate Irlanda să își protejeze economia rurală, rămânând în același timp aliniată la agenda comercială globală a UE, sau accesul pe piețele din străinătate va fi achiziționat în detrimentul producției interne?