Subscribe
La 8 iulie 2025, Comisia mixtă pentru inteligență artificială a Parlamentului irlandez a organizat o discuție cu primul ministru de stat pentru inteligență artificială din Irlanda, Niamh Smyth, pentru a analiza prima strategie privind inteligența artificială a țării, AI: Here for Good, și alinierea acesteia la Legea UE privind inteligența artificială.
Aceasta din urmă intenționează să adopte un cadru bazat pe riscuri pentru a reglementa inteligența artificială, interzicând practici precum scorarea socială și impunând protecții împotriva discriminării, în timp ce punerea în aplicare a Irlandei, care urmează să fie pe deplin operațională până în august 2026, adoptă ceea ce a fost numit un model distribuit, cu opt autorități competente, inclusiv Comisia pentru protecția datelor și Comisia irlandeză pentru drepturile omului și egalitate, însărcinate cu asigurarea conformității, în special în ceea ce privește drepturile fundamentale.
Deși dezbaterea Comitetului mixt, concepută ca o „trecere în revistă a stării națiunii”, a abordat mai multe aspecte critice, de la competitivitatea economică la transformarea societății, un subiect a apărut ca fiind deosebit de controversat: utilizarea IA în industriile creative și implicațiile acesteia pentru drepturile de proprietate intelectuală (PI).
Această problemă, ridicată de deputatul social-democrat Sinéad Gibney și reluată de deputatul Paul Murphy, nu numai că a reflectat o tensiune crescândă între încurajarea inovării și protejarea drepturilor artiștilor și creatorilor, dar a dezvăluit și o falie în strategia irlandeză privind inteligența artificială, care ar putea avea implicații profunde asupra drepturilor omului.
Deputata Sinéad Gibney s-a referit la utilizarea inteligenței artificiale în marketing și artă, punând la îndoială modul în care strategia Irlandei abordează furtul potențial de proprietate intelectuală.
Ea a remarcat faptul că sistemele de inteligență artificială, în special modelele generative, se bazează adesea pe seturi de date care includ materiale protejate prin drepturi de autor preluate de pe internet fără acordul creatorilor. Această practică, a susținut ea, riscă să exploateze artiștii și să le submineze drepturile economice și creative.
Deputatul Paul Murphy a amplificat această îngrijorare, citând un caz recent în care a fost implicat Conor Kostick, membru al Uniunii Scriitorilor Irlandezi, care a descoperit că 52 dintre lucrările sale, inclusiv 24 de cărți, au fost folosite fără permisiune pentru a antrena modelele de inteligență artificială ale Meta.
Murphy a întrebat dacă acestor modele ar trebui să li se permită să funcționeze în afara cadrelor standard privind drepturile de autor, la care ministrul Smyth a răspuns fără echivoc: „Nu”.
Cu toate acestea, acest schimb de opinii a cristalizat o problemă critică legată de drepturile omului: dreptul de a controla propria producție creativă, deoarece proprietatea intelectuală nu este doar un bun economic, ci și o piatră de temelie a autonomiei personale și a liberei exprimări.
Într-adevăr, Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 27, recunoaște dreptul oricărei persoane la „protecția intereselor morale și materiale care rezultă din orice producție științifică, literară sau artistică”.
Permițând sistemelor de inteligență artificială să exploateze materiale protejate prin drepturi de autor, Irlanda riscă să încalce acest principiu, ceea ce ar putea înăbuși libertatea artistică și mijloacele de trai economice.
Ca parte a răspunsului său la aceste preocupări, ministrul Smyth a recunoscut importanța protecției proprietății intelectuale, menționând dispozițiile din Legea UE privind inteligența artificială care, începând cu august 2025, vor impune furnizorilor de tehnologie să respecte legile privind drepturile de autor și să dezvăluie, la cerere, autorităților de reglementare datele de formare. Ea a confirmat, de asemenea, că, până în august 2026, alte obligații vor garanta că conținutul generat de IA este identificabil în formate care pot fi citite automat, sporind astfel transparența.
Cu toate acestea, când Gibney l-a întrebat dacă Irlanda ar lua în considerare o legislație internă pentru a aborda lacunele din Legea UE privind inteligența artificială, în special în ceea ce privește furtul de artă, Smyth a recunoscut că este „prea devreme pentru a spune”, dar și-a exprimat deschiderea față de idee.
Acest răspuns, deși pragmatic, a făcut ca unii membri ai comisiei să fie îngrijorați de un dezechilibru în abordarea Irlandei, care pare să prioritizeze inovarea în afaceri în detrimentul unor protecții solide pentru creatori.
Această lipsă de angajamente concrete în ceea ce privește furtul de drepturi de proprietate intelectuală este deosebit de izbitoare având în vedere patrimoniul cultural al Irlandei, mai ales dacă luăm în considerare eforturile enorme depuse pentru a promova giganți literari precum Joyce și Heaney, ca ambasadori cheie ai sectorului creativ irlandez.
Cu toate acestea, strategia AI: Here for Good, după cum au remarcat membrii comisiei, pune accentul pe sprijinul acordat întreprinderilor, cu puține mențiuni cu privire la garanțiile pentru artiști.
Afirmația din strategie conform căreia Actul UE privind inteligența artificială impune „puține sau chiar nicio obligație” întreprinderilor care utilizează inteligența artificială pentru productivitate stârnește astfel îngrijorarea că industriile creative ar putea rămâne vulnerabile în fața exploatării de către giganții din domeniul tehnologiei.
Implicațiile mai largi sunt evidente, având în vedere că dezbaterea privind proprietatea intelectuală în general nu se referă doar la drepturile de autor; aceasta se intersectează cu libertatea de exprimare și echitatea economică.
Artiștii se bazează pe munca lor atât pentru a se exprima, cât și pentru a trăi. Dacă sistemele de inteligență artificială le pot recolta liber creațiile, riscă să le devalorizeze munca și să le reducă vocea la tăcere, deoarece s-ar putea să nu aibă resursele necesare pentru a concura cu conținutul generat de inteligența artificială care inundă piața.
Această dinamică afectează, de asemenea, libertatea de exprimare, deoarece, în cazul în care companiile de tehnologie domină crearea de conținut bazată pe inteligența artificială, acestea ar putea modela narațiunile și estetica în moduri care prioritizează interesele comerciale în detrimentul diverselor voci.
Discuția comitetului cu privire la sandbox-ul de reglementare propus, menit să ofere startup-urilor orientări juridice și un mediu de testare, a fost, de asemenea, un punct central al dezbaterii.
În timp ce ministrul Smyth l-a prezentat ca pe un instrument de promovare a inovării în limitele legale, Gibney a pus la îndoială modul în care acesta va gestiona riscurile asociate cu datele personale în direct, o preocupare legată de dreptul la viață privată.
Deschiderea ministrului Smyth față de o legislație internă care să corecteze aceste lacune este un semnal pozitiv, dar sunt necesare măsuri concrete pentru a-i liniști pe artiști și pentru a le proteja drepturile.
O soluție potențială este consolidarea aplicării drepturilor de autor în cadrul AI al Irlandei. Acest lucru ar putea implica impunerea consimțământului explicit pentru datele de formare, solicitarea de compensații pentru creatorii ale căror lucrări sunt utilizate și stabilirea unei piste de audit transparente pentru modelele AI.
În plus, Irlanda ar putea profita de președinția UE din 2026 pentru a pleda pentru o protecție mai strictă a PI la nivel european, poziționându-se ca un campion atât al inovării, cât și al drepturilor omului.
Sensibilizarea și educația publicului, așa cum au subliniat mai mulți membri ai comisiei, sunt, de asemenea, cruciale. Prin integrarea alfabetizării în domeniul IA în școli și în programele comunitare, Irlanda poate oferi cetățenilor posibilitatea de a naviga în peisajul digital și de a-și apăra drepturile.
Campania planificată de alfabetizare în domeniul IA pentru adulții în vârstă, care vizează 60 000 de persoane, este un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare eforturi mai ample pentru a reduce decalajul digital.
În cele din urmă, dezbaterea Comisiei mixte din 8 iulie 2025 a dezvăluit viziunea ambițioasă a Irlandei pentru inteligența artificială, dar a scos la iveală și un punct mort critic: protecția proprietății intelectuale ca drept al omului.
Preocupările exprimate de deputații Gibney și Murphy evidențiază necesitatea unei abordări mai echilibrate, care să protejeze creatorii și, în același timp, să încurajeze inovarea.
Pe măsură ce Irlanda se pregătește să pună în aplicare Actul UE privind inteligența artificială și să își înființeze biroul național pentru inteligența artificială, trebuie să se asigure că strategia sa nu prioritizează câștigurile economice în detrimentul libertății artistice și al echității economice.
Neabordarea acestor probleme riscă să submineze încrederea publică și să perpetueze inegalitățile, punând la îndoială pretenția Irlandei de a fi lider etic în domeniul IA. Calea de urmat necesită acțiuni îndrăznețe, atât legislative, cât și culturale, pentru a garanta că IA servește binele comun, așa cum promite strategia ministrului Smyth.
Dezbaterea a abordat, de asemenea, chestiunea capacității de punere în aplicare. Mai mulți deputați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că modelul irlandez de reglementare distribuită ar putea dilua răspunderea, deoarece opt autorități competente sunt însărcinate cu supravegherea, dar niciun organism unic nu poartă responsabilitatea finală. Criticii au avertizat că o astfel de fragmentare riscă să ducă la aplicarea inconsecventă a legii și ar putea lăsa lacune exploatabile de către marile companii tehnologice care dispun de resursele necesare pentru a naviga prin structuri de supraveghere complexe. Această îngrijorare este amplificată de istoricul Irlandei în ceea ce privește punerea în aplicare a protecției datelor, unde criticii au acuzat Comisia pentru protecția datelor că acționează prea lent împotriva întreprinderilor multinaționale cu sediul central în Dublin.
O altă problemă rămasă nerezolvată este finanțarea. Strategia AI: Here for Good angajează Irlanda la obiective ambițioase, de la stimulente pentru cercetare la campanii de alfabetizare, dar fără claritate cu privire la sprijinul financiar susținut. Membrii Comitetului s-au întrebat dacă autoritățile de reglementare, universitățile și industriile creative vor primi resurse adecvate pentru a asigura un echilibru real între inovare și protecția drepturilor. Fără investiții semnificative, strategia riscă să devină mai degrabă un document simbolic decât un cadru practic.
În acest sens, dezbaterea a scos la iveală o tensiune fundamentală: dacă Irlanda va profita de inteligența artificială pentru a-și consolida poziția economică de centru tehnologic european sau își va recalibra modelul pentru a-și apăra, de asemenea, obligațiile culturale și în materie de drepturile omului.