Subscribe
Prezentarea de către Comisia Europeană a Digital Omnibus marchează începutul unei revizuiri structurale a întregului cadru de reglementare care reglementează spațiul digital al Uniunii. Susținătorii acestui proiect intenționează ca noul pachet legislativ să servească drept cadru unificat pentru normele distribuite în prezent în mai multe regulamente și directive, cu scopul declarat de a reduce redundanțele, conflictele de competență și suprapunerile de aplicații. Această abordare este însoțită de un proiect de raționalizare care abordează ambele aspecte-cheie ale reglementării privind viața privată: Regulamentul general privind protecția datelor și sistemul complex de norme privind inteligența artificială introdus prin Legea privind inteligența artificială.
AMÂNAREA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND IA ȘI TENSIUNEA DINTRE PROTECȚIE ȘI INTERESELE INDUSTRIALE
Unul dintre cele mai controversate elemente ale Digital Omnibus se referă la amânarea aplicării integrale a normelor care reglementează sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat. Legea privind inteligența artificială, aprobată cu puțin peste un an în urmă, prevedea că aceste dispoziții vor deveni obligatorii în august 2026. Comisia a propus acum amânarea acestui termen până în decembrie 2027, o întârziere de peste un an care afectează domenii cruciale precum selecția automată a candidaților, evaluarea învățării și acordarea creditelor. Potrivit Bruxelles-ului, această amânare reflectă imposibilitatea de a asigura o punere în aplicare coerentă într-un context în care multe state membre nu au instituit încă autoritățile necesare pentru a pune în aplicare regulamentul. De asemenea, incapacitatea de a desemna organismele competente în termenul stabilit inițial pentru 2025 împiedică în mod inevitabil înființarea structurilor de evaluare a conformității, un aspect tehnic esențial pentru punerea în aplicare a Legii IA.
ROLUL OMNIBUSULUI DIGITAL ÎN REORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN DE REGLEMENTARE
Digital Omnibus nu constituie un set de norme noi, ci reprezintă o încercare de a integra și reorganiza reglementările existente. Unul dintre cele mai inovatoare aspecte se referă la gestionarea interferenței dintre GDPR și Legea privind inteligența artificială. În prezent, cele două instrumente de reglementare interacționează într-un mod care nu este întotdeauna liniar, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal prin sisteme automatizate. Digital Omnibus nu va introduce noi obligații, ci urmărește să clarifice distincția dintre cele două regimuri juridice, în special în ceea ce privește rolul intereselor legitime ale întreprinderilor în prelucrarea datelor utilizate de modelele de inteligență artificială. Cu toate acestea, această abordare se confruntă cu preocupări din partea unui segment al Parlamentului European, în special din partea grupurilor de centru-stânga și de stânga, care critică procesul omnibus pentru lipsa consultărilor publice și a evaluărilor de impact solicitate în mod tradițional pentru modificările structurale ale regulamentului. Această perspectivă ridică întrebări cu privire la protecția datelor sensibile, deoarece o definiție mai limitată ar risca să expună anumite informații la mai puține garanții.
POZIȚIA ITALIEI ÎN NOUL SCENARIU EUROPEAN
Italia se află într-o poziție unică în contextul Digital Omnibus, atât datorită sistemului său instituțional, cât și datorită impactului pe care revizuirea reglementărilor îl va avea asupra autorităților de supraveghere. Pachetul prevede o revizuire a modelului național de guvernanță, acordând o atenție deosebită rolului unor organisme precum Autoritatea de reglementare a comunicațiilor și Autoritatea italiană pentru protecția datelor. Scopul este de a evita suprapunerea și conflictele între organismele cu responsabilități adiacente, o problemă care a fost adesea subliniată de actorii din industrie în Italia. Adoptarea Digital Omnibus, preconizată nu mai devreme de 2027, va necesita măsuri legislative la nivel național pentru a adapta Codul de protecție a datelor cu caracter personal și alte reglementări sectoriale specifice. Se așteaptă ca guvernul să emită cel puțin două decrete legislative până la aceeași dată, în coordonare cu Autoritatea italiană pentru protecția datelor și după o evaluare aprofundată a impactului de reglementare. Acest proces reprezintă o oportunitate de a redefini structura de supraveghere din Italia, dar implică și riscul unei perioade de tranziție complexe, în care reglementările europene și naționale s-ar putea suprapune temporar. Reorganizarea va avea un impact semnificativ asupra sistemului economic italian. Companiile vor trebui să actualizeze politicile, contractele și sistemele de gestionare a datelor, acordând o atenție deosebită sectoarelor care utilizează sisteme de inteligență artificială. Cu toate acestea, decizia de a reduce poverile asupra întreprinderilor mici și mijlocii ar putea încuraja o mai mare difuzare a soluțiilor tehnologice avansate, contribuind la modernizarea țesutului productiv.
O TRANZIȚIE DELICATĂ ÎNTRE DREPTURI, INOVARE ȘI INSTITUȚII
Digital Omnibus reprezintă un punct de cotitură pentru reglementarea digitală europeană. Pe de o parte, nevoia de simplificare este evidentă și împărtășită de majoritatea părților interesate; pe de altă parte, opțiunile operaționale prezintă riscuri pentru protecția drepturilor cetățenilor și coerența generală a arhitecturii de reglementare. Schimbarea reglementărilor privind inteligența artificială evidențiază tensiuni profunde între dorința de a proteja persoanele și presiunile unui sector industrial care evoluează rapid. Viitorul vieții private și al inteligenței artificiale în Europa va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată această transformare. Digital Omnibus, mai mult decât o simplă reformă tehnică, este testul dorinței Uniunii de a construi un model digital care să rămână fidel valorilor sale fondatoare, fiind în același timp deschis la nevoile unei economii globale în continuă evoluție.