Europa se trezește la realitate în materie de energie: Războiul cu Iranul costă UE 500 de milioane de euro pe zi

Von der Leyen avertizează cu privire la impactul prelungit pe măsură ce Bruxelles-ul accelerează eforturile pentru independența energetică și reziliența strategică

Războiul din Iran are un impact economic puternic asupra Europei, numai costurile cu energia absorbind aproape 500 de milioane de euro pe zi din economia Uniunii Europene. Luând cuvântul în fața Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a făcut o evaluare dură a situației, descriind conflictul drept „a doua criză energetică majoră a blocului în doar patru ani”.

La două luni de la izbucnirea ostilităților în Orientul Mijlociu, von der Leyen a subliniat că consecințele pentru Europa ar putea fi de lungă durată. „Efectele acestui conflict pot fi resimțite timp de luni sau chiar ani de zile”, a spus ea, subliniind urgența răspunsurilor atât diplomatice, cât și structurale. UE, a reiterat ea, își menține angajamentul de a sprijini eforturile de a pune capăt războiului, de a asigura redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și de a ajunge la un acord de pace mai larg care să includă programul nuclear al Iranului.

Impactul financiar este deja substanțial. Numai în primele 60 de zile ale conflictului, UE a cheltuit încă 27 de miliarde de euro pe importurile de combustibili fosili. Această creștere reflectă vulnerabilitatea continuă a Europei la șocurile energetice externe, o slăbiciune pe care von der Leyen a susținut că trebuie abordată în mod decisiv. „Într-o lume turbulentă ca a noastră, nu ne putem permite să fim excesiv de dependenți de importurile de energie”, a avertizat ea.

Criza actuală este ecoul turbulențelor energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, consolidând o lecție pe care Bruxelles-ul este acum hotărât să o aplice. Potrivit lui von der Leyen, calea de urmat este clară: reducerea dependenței de combustibilii fosili importați, concomitent cu creșterea producției interne de energie curată și accesibilă. Aceasta include o gamă largă de soluții, de la surse regenerabile de energie la energia nucleară, toate în cadrul neutralității tehnologice.

Contrastul dintre statele membre ale UE evidențiază importanța diversificării energetice. Țările cu o pondere mai mare a surselor cu emisii reduse s-au dovedit mai rezistente la volatilitatea prețurilor. Von der Leyen a citat Suedia drept un exemplu-cheie: atunci când prețul gazului crește cu 1 EUR pe megawatt-oră, facturile suedeze la electricitate cresc cu numai 0,04 EUR pe megawatt-oră, datorită dependenței țării de sursele regenerabile de energie și de energia nucleară. Această izolare de șocurile pieței, a susținut ea, reprezintă modelul pe care Europa ar trebui să se străduiască să îl reproducă.

Recunoscând diversitatea sistemelor energetice naționale, Comisia Europeană a propus un set flexibil de măsuri care pot fi adaptate în întreaga Uniune. Aceste acțiuni sunt structurate în jurul a trei piloni principali. Primul este coordonarea sporită la nivel european, în special în ceea ce privește gestionarea stocării gazelor și a rezervelor de combustibil. Prin alinierea strategiilor naționale, UE poate asigura o utilizare mai eficientă a resurselor, inclusiv eliberarea coordonată a stocurilor de petrol și creșterea producției rafinăriilor în toate statele membre.

Al doilea pilon se concentrează pe protecția consumatorilor și a întreprinderilor, în special a celor mai vulnerabile. Von der Leyen a recunoscut că, în timpul crizei energetice anterioare, doar un sfert din ajutorul de urgență a fost direcționat în mod eficient, în timp ce peste 350 de miliarde de euro au fost cheltuite pe măsuri mai ample și mai puțin eficiente. Această abordare, a remarcat ea, a exercitat o presiune semnificativă asupra bugetelor naționale, fără a-i proteja în mod adecvat pe cei mai nevoiași. „Nu trebuie să repetăm aceeași greșeală”, a spus ea, făcând apel la intervenții mai precise și mai bine direcționate.

Al treilea domeniu de acțiune implică reducerea cererii globale de energie prin modernizarea sistemică. Pe termen scurt, acest lucru poate fi realizat prin îmbunătățirea eficienței energetice, o mai mare electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale. Cu toate acestea, von der Leyen a subliniat, de asemenea, o provocare în creștere: cererea tot mai mare de energie determinată de extinderea centrelor de date și a inteligenței artificiale. Asigurarea unei aprovizionări suficiente cu energie, menținând în același timp durabilitatea, va fi un act de echilibru critic în anii următori.

S-au făcut deja progrese de la ultima criză. Anterior, prețul gazului dicta prețul electricității în 70% din cazuri; în prezent, această cifră a scăzut la 30%, contribuind la evitarea creșterilor extreme de prețuri înregistrate în anii anteriori. Cu toate acestea, energia electrică reprezintă încă mai puțin de un sfert din consumul final de energie al UE – o cifră semnificativ mai mică decât în Statele Unite sau China. Acest decalaj, a subliniat von der Leyen, trebuie rezolvat prin investiții suplimentare în rețelele electrice și în infrastructura Europei.

Dincolo de energie, președintele Comisiei Europene a reafirmat, de asemenea, angajamentele geopolitice ale UE. Ea a confirmat că blocul comunitar și-a îndeplinit angajamentul de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde EUR, în urma ridicării veto-ului Ungariei. Se așteaptă ca prima tranșă de 45 de miliarde EUR să fie plătită în cursul trimestrului curent. În același timp, UE a adoptat cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, intensificând presiunea economică asupra Moscovei.

Von der Leyen a susținut că aceste măsuri au efecte tangibile, indicând creșterea inflației și a ratelor dobânzilor în Rusia. Ea a subliniat, de asemenea, restricțiile tot mai mari privind accesul la internet și comunicarea, descriind o „Cortină de fier digitală” care coboară peste țară. Cu toate acestea, ea a încheiat cu o notă de perspectivă istorică: „Dacă istoria ne învață ceva, este că toate zidurile cad în cele din urmă”.

În timp ce Europa trece printr-un nou șoc energetic, mesajul de la Bruxelles este fără echivoc: reziliența, independența și previziunea strategică nu mai sunt opționale – ele sunt esențiale pentru stabilitatea economică și politică a continentului.

Alessandro Fiorentino