Subscribe
Bulgaria ar putea investi masiv în infrastructură pentru a se pregăti pentru momentul în care NATO va trebui să își desfășoare forțele pe teritoriul său. Investițiile urgente în infrastructură – unde Bulgaria, la fel ca și România, este deficitară – sunt direct legate de planurile de extindere a grupului de luptă NATO staționat pe teritoriul bulgar, o chestiune pe care ministrul bulgar al apărării a discutat-o recent la Washington cu oficiali de la Casa Albă. Cu o problemă similară s-a confruntat – și încă se mai confruntă – România, care nu a reușit să își modernizeze infrastructura rutieră în ciuda multor critici, în special din partea oficialilor din SUA, cel mai puternic aliat al său în cadrul NATO și cu care are un parteneriat strategic. Un grup de luptă NATO a fost desfășurat la Cincu, în județul Brașov, situat strategic în inima României, dar infrastructura rutieră care leagă centrul țării de nord și sud este precară. În prezent, în România nu există nicio autostradă care să traverseze întreaga țară, ceea ce face dificilă deplasarea trupelor terestre în caz de nevoie imediată. Nu numai NATO, ci și Comisia Europeană a remarcat urgența implementării unor proiecte de infrastructură cruciale pentru mobilitatea militară în cele două țări.
Autostrada Mării Negre, un obiectiv important pentru NATO
În timp ce Bulgaria mizează pe atragerea de fonduri europene, dar și pe programele NATO disponibile pentru a-și moderniza infrastructura, România a primit recent undă verde pentru a construi, prin programul Connecting Europe Facility – componenta de mobilitate militară, un al treilea pod peste Dunăre care să lege cele două țări. În contextul războiului din Ucraina, viitoarea Autostradă a Mării Negre nu mai este doar o investiție care să aducă beneficii economice și confort turiștilor români care vor să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc sau în Grecia, ci a devenit un obiectiv important pentru NATO.
NATO are nevoie de infrastructura necesară pentru a desfășura rapid trupe pe flancul estic. Dar lipsa acestuia între granițele Bulgariei cu Grecia și România împiedică desfășurările rapide, iar portul grec Alexandroupolis a devenit esențial pentru NATO, având în vedere politica restrictivă a Turciei în strâmtorile Bosfor și Dardanele. Acest lucru reiese clar din declarațiile recente ale șefului apărării din Bulgaria, Emil Eftimov, făcute la televiziunea publică din Sofia. Potrivit acestora, construcția autostrăzii Burgas-Varna ar fi o prioritate cheie pentru NATO în cadrul coridorului de transport VIII Dureș-Varna și construcția coridorului Constanța-Salonic, care sunt de importanță strategică cheie pentru desfășurarea rapidă a forțelor NATO. În acest context, proiectele de investiții anunțate recent de guvernul de la Sofia, care vizează consolidarea legăturilor nord-sud, se concentrează pe autostrada Mării Negre. Proiectul, care a fost lansat la sfârșitul anului trecut, ar urma să fie dezvoltat în comun de România, Bulgaria și Grecia și ar urma să „lege” Marea Mediterană de Marea Neagră din orașul grec Salonic la Marea Mediterană prin Kavala, Alexandroupolis, apoi prin teritoriul bulgar prin Burgas până la Varna și de acolo până la portul românesc Constanța. Ideea acestui coridor a fost lansată în urmă cu câțiva ani, dar primii pași concreți au fost făcuți în cadrul întâlnirii trilaterale de la începutul lunii octombrie 2023, pe care premierii Bulgariei, Greciei și României – Nikolay Denkov, Kyriakos Mitsotakis și Ion-Marcel Ciolacu – au avut-o la reședința „Euxinograd” de lângă Varna. Aici s-a convenit ca fiecare dintre cele trei țări să ofere garanții financiare în valoare totală de 6 miliarde de euro. De asemenea, s-a convenit să se solicite împrumuturi de la instituțiile bancare europene, precum și finanțare gratuită din fonduri europene. Construcția ar urma să fie realizată de o companie comună a celor trei țări, care ar urma să caute contractanți individuali pentru proiect. Acest mega-proiect ar include atât secțiuni de autostradă și de cale ferată, cât și un proiect pentru un oleoduct de la Alexandroupolis la Burgas. În ceea ce privește partea bulgară, aceasta estimează că autostrada Mării Negre ar putea fi gata în cinci ani.
Ministrul de finanțe de la Sofia, Asen Vasilev, a comentat că Bulgaria va căuta fonduri UE pentru a compensa costurile, dar nu va opri implementarea proiectului, deoarece „acesta este foarte important pentru comerțul dintre țări, mai ales după războiul din Ucraina și ceea ce se întâmplă în Gaza”.
Până în prezent, autoritățile bulgare nu au ales un traseu pentru autostradă pe teritoriul lor. Ultimele informații detaliate despre proiect au fost furnizate de Sofia în primăvara anului trecut. Promisiunea guvernului interimar a fost că în 2024 autostrada Mării Negre va avea o evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Autostrada dintre Varna și Burgas are o lungime de 104 km. Până în prezent, au fost construiți doar 8 km. În prezent, guvernul bulgar încearcă să finalizeze autostrăzile Hemus, Struma, Ruse – Veliko Târnovo și drumul expres către cel de-al doilea pod peste Dunăre. Potrivit oficialilor de la Sofia, lucrările la jumătate din cei 15 km lipsă din autostrada Struma ar trebui să fie finalizate în viitorul apropiat. Proiectul este, de asemenea, esențial pentru mobilitatea în cadrul NATO.
Vorbind recent despre viitoarele investiții în infrastructură, ministrul bulgar al apărării a vorbit despre noi drumuri și căi ferate capabile să asigure desfășurarea rapidă a trupelor aliate, precum și despre oleoducte și gazoducte și noi depozite. Acestea nu vor fi construite din bugetul apărării și vor servi și în scopuri civile.
„Desfășurarea unui grup de luptă multinațional NATO pe teritoriul nostru a fost discutată de zeci și sute de ori. În timpul vizitei mele în SUA de săptămâna trecută, am discutat despre cum (putem) asigura cel mai bine infrastructura necesară în calitate de țară gazdă și cum ne pot ajuta SUA, astfel încât să putem folosi fondurile de cofinanțare internațională disponibile pentru a construi acest lucru”, a declarat Tagarev într-un interviu acordat bTV.
Bulgaria are un acord bilateral cu SUA privind utilizarea în comun a patru baze militare bulgare, iar pe teritoriul bulgar este staționat un grup de luptă multinațional al NATO sub comanda Italiei, care numără aproximativ 1.000 de soldați. Există, de asemenea, planuri de extindere a contingentului la 1.500 de soldați și de construire a unei baze militare pentru nevoile NATO în sudul Bulgariei, care va permite formarea unei brigăzi.
Pe lângă drumuri, bulgarii au promovat intens, de curând, și proiectul de construire a unui al treilea pod peste Dunăre. Iar Comisia Europeană este pregătită să cofinanțeze atât construcția podului, care va lega România de Bulgaria, cât și un proiect de îmbunătățire a navigației pe Dunăre. Recent, proiectul celui de-al treilea pod peste Dunăre, care va fi construit pe partea română, a fost inclus pe lista investițiilor care au câștigat concursul de proiecte de la Bruxelles. Dimensiunea proiectului nu este de neglijat, dacă ne gândim că doar pentru studiul de fezabilitate va fi alocată suma de 18 milioane de euro, potrivit știripesurse.ro.
România 2023: 1.000 de kilometri de autostradă și drum expres
România a depășit pragul de 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres în 2023. Deși considerat un an peste medie în ceea ce privește inaugurările, a fost un mare eșec. Anul 2024 ar trebui să vină însă cu conectarea A1 (București – Nădlac) cu A2 (București – Constanța). Cu puțin peste o mie de kilometri de autostrăzi și drumuri expres și mai puțin de 500 de kilometri de cale ferată pe care trenurile pot circula cu 160 km/h, România este mult în urma unor țări din regiune precum Polonia și Ungaria. România are de patru ori mai puțini kilometri de autostradă și de aproape șapte ori mai puțini kilometri de cale ferată modernizată. Fără investiții în modernizare, infrastructura României de astăzi ar avea dificultăți în a face față transporturilor militare complexe – cum ar fi tancurile americane Abrams – și chiar și transferurilor rapide.
Războiul din Ucraina și oportunitățile deschise de Planul Național de Redresare și Reziliență au schimbat însă complet perspectivele României. În prezent, 669 de kilometri de autostrăzi sunt în construcție și ar trebui să fie gata în următorii 4 ani. Alți 553 de kilometri sunt planificați și ar putea fi finalizați până în 2030, ajungând la un total de peste 2 220 de kilometri de autostrăzi.
În ceea ce privește căile ferate, 3.230 de kilometri din 13.545 ar trebui să fie modernizați până în 2030. O mică parte din ceea ce este cu adevărat necesar, dar totuși mult mai mult decât a reușit să facă România în ultimii 40 de ani. Toate legăturile principale dintre principalele provincii din România ar trebui să fie modernizate în următorii 7 ani, permițând viteze de până la 160 km/h în fiecare direcție. Doar atunci am putea vorbi în sfârșit despre conexiuni de transport de mare viteză care să lege flancul estic al UE cu Europa Centrală, dar și să permită conexiuni rapide cu Marea Mediterană pe coridorul Nord-Sud, vitale pentru interesele României, UE și SUA.
Foto: Pickpik.com