Care este interesul UE în Orientul Mijlociu?

Principalele arme importate de către țările din Orientul Mijlociu, inclusiv din state europene cu tradiție aîn idustria de armament, în ultimii 10 ani au fost folosite pe scară largă în conflictele din regiune, inclusiv în Fâşia Gaza, Liban şi Yemen, reiese dintr-un raport publicat, la începutul anului, de un think-tank cu sediul la Stockholm. Conform aceluiaşi raport, peste 80% din volumul acestor importuri de arme a fost furnizat, alături de SUA – care se află în fruntea clasamentului exportatorilor în această regiune – de trei ţări ale Uniunii Europene. Este vorba de Franţa, Germania şi Italia. Însă există prea puţine excepţii în rândul statelor europene în ce priveşte exporturile de armament din ultimul deceniu către această regiune “fierbinte” a lumii. Dacă Israelul a fost abia pe locul 15 în topul importatorilor de armament în ultimii ani, la capitolul exporturi s-a situat pe locul al 9-lea în clasamentul mondial. Iar printre principalii săi cumpărători se numără, pe locuri fruntaşe, ţări europene, aceasta fiind încă o faţetă a legăturilor dintre țările Uniunii Europene şi Orientul Mijlociu. Printre ţările care au plasat comenzi pentru industria de armament a Israelului se numără, spre exemplu, Germania, Finlanda sau Slovacia. Carnetul de comenzi al Israelului pentru livrări după 2023 include zeci de sisteme de apărare aeriană, vehicule blindate, armament de artilerie și avioane de luptă. Practic, Germania a achiziționat într-o singură comandă, dar de o valoare deosebit de mare armament din Israel. Finlanda și Slovacia la rândul lor au comandat, de asemenea, sisteme israeliene de apărare aeriană în perioada 2022-2023.

Germania şi Franţa, principali exportatori din UE în Orientul Mijlociu şi Apropiat

Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), trei state europene – Franţa, Germania şi Italia – au furnizat, alături de SUA, 81% din importurile de arme și muniții din Orientul Mijlociu în perioada 2019-2023. Numai Germania a furnizat Israelului, în perioada analizată de raportul SIPRI, 30% din importurile sale de armament, situându-se pe locul doi după SUA, stat din care au provenit 69% din aceste importuri. Cei mai importanţi clienţi ai Germaniei – care ocupă, în continuare locul cinci în clasamentul furnizorilor de armament la nivel mondial, după SUA, Franţa, Rusia şi China – sunt ţări din Orientul Apropiat şi Mijlociu Numai în 2020, valoarea totală a exporturilor de arme aprobate de guvernul federal de la Berlin pentru ţări implicate în conflictele din Yemen şi Libia era de peste 1 miliard de euro. Numai pentru Egipt, suma era una record, de peste 750 de milioane de euro, iar alte peste 300 de milioane de euro – pentru Qatar. De asemenea, au fost aprobate licenţe de export de armament, cu valori mai reduse, pentru Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrein şi Iordania.

Anul trecut, Germania a aprobat licenţe pentru exportul de armament în valoare de 323, 2 milioane de euro, sumă de 10 ori mai mare decât cea aprobată în anul 2022. Majoritatea livrărilor corespund perioadei ulterioare atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului. Per total, valoarea exporturilor de armament în Orientul Mijlociu şi Apropiat s-a ridicat la 1,180 de miliarde, în afară de Israel, destinaţia acestor exporturi mai fiind, printre altele, şi Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită.

Industria de apărare germană a avut un an bun în 2023

Din punct de vedere financiar anul 2023 a fost un an bun pentru industria de apărare germană şi la acest lucru au contribuit inclusiv exporturile de fregate şi corvete în state precum Israel şi Egipt.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Franţa, care şi-a dezvoltat exporturile de armament profitând inclusiv de restricţiile impuse Rusiei, a “detronat-o” pe aceasta de pe locul al doilea din clasamentul general. În timp ce eporturile de armament ale Federaţiei Ruse s-au diminuat cu 53%, cele ale Franţei au crescut cu 47%. Nu doar sancţiunile impuse Rusiei, ci şi presiunile făcute de SUA, dar şi de unele state europene, asupra unor ţări care, în mod tradiţional cumpărau armament rusesc au modificat clasamentul. Spre exemplu, Egiptul, care intenţiona să cumpere avioane de luptă fabricate în Rusia, acum se adresează Franţei în chestiunea livrărilor de avioane militare. Franţa a ajuns la această performanţă dezvoltându-şi industria de armament în ultimele decenii. Francezii exportă, în principal, avioane Rafale, precum şi submarine şi fregate.

Unele state din regiunea Golfului au crescut volumul importurilor de armament pentru a contracara influenţa iraniană, deşi, după remarca un resarcher SIPRI, „în 2023, Iranul a plasat, de departe, cea mai mare comandă de import de arme majore din ultimii 20 de ani, pentru 24 de avioane de luptă din Rusia”. De cealaltă parte, în 2023, cea mai spectaculoasă creştere în ce priveşte importurile de armament a avut-o Qatar-ul, care, în patru ani, a majorat aproape de 4 ori volumul de arme importate. De altfel Qatar a fost, alături de Arabia Saudită, Kuweit şi Egipt unul dintre principalii parteneri comerciali din lumea arabă a Occidentului.

Au existat țări care au interzis vânzarea de arme către regat, ca parte a unui efort de a pune capăt războiului civil din Yemen, în care lupta o coaliție arabă condusă de Arabia Saudită. Multe dintre aceste interdicții, precum cele din Statele Unite în 2021, au fost temporare. În ianuarie 2021, Italia a interzis definitiv și vânzările de arme către Emiratele Arabe Unite, deoarece făceau parte din coaliția condusă de Arabia Saudită în război. Totuși, Italia a anunțat, recent, normalizarea relațiilor cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și implicit furnizarea de arme către cele două state bogate din Golf.

După “Primăvara arabă”, peste 300 de licenţe de export de arme din UE au fost aprobate pentru Egipt

Conform unui raport realizat de Amnesty International, în anul 2014, mai multe state membre ale Uniunii Europene au aprobat, în total, aproape 300 de licenţe pentru echipament militar cu destinaţia Egipt. Conform declaraţiilor unor reprezentanţi ai organizaţiei, valoarea totală a acestora era de peste 6 miliarde de euro. Printre echipamentele exportate se numărau de la arme de mici dimensiuni, arme uşoare şi muniţie la vehicule blindate, elicoptere militare, armament greu destinat operaţiunilor antiteroriste şi militare şi tehnologie de supraveghere. Raportul a apărut în contextul în care Amnesty International reclama că “la aproape trei ani de când au avut loc uciderile în masă care au determinat Uniunea Europeană să le ceară statelor membre să întrerupă transferul de arme către Egipt, situaţia în ceea ce priveşte drepturile omului s-a înrăutăţit”.

Ţări est-europene, printre care şi membre UE, acuzate că ar “alimentat” cu arme ilegal războiul din Siria

Doi ani mai târziu, în 2016, o investigaţie realizată de Rețeaua Balcanică de Investigații Media (BIRN) și de Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției (OCCRP) relata cum, odată cu escaladarea conflictului sirian, în 2012, opt țări est-europene, printre care şi state membre ale Uniunii Europene, au aprobat exporturi de arme și muniție către Arabia Saudită, Iordania, Emiratele Arabe Unite și Turcia – piețele cheie de arme pentru Siria și Yemen – în valoare de 1,2 miliarde de euro. Conform investigaţiei, mii de puști de asalt, cum ar fi modelul AK-47, mortiere, lansatoare de rachete, arme anti-tanc și mitraliere ar fi fost dirijate printr-o nouă conductă de arme din Balcani în Peninsula Arabică și țări limitrofe Siriei, pentru a alimenta războiul civil. Licențele de export ale armelor ar fi fost acordate în ciuda temerilor experților și a guvernelor cum că armele ar putea ajunge la opoziția siriană, și, fără îndoială, cu încălcarea acordurilor naționale, internaționale sau ale Uniunii Europene.

Între anii 2018 şi 2022, lupta pentru supre­ma­ţie în aprovizionarea cu arme a Africii s-a dat între Rusia şi China, bătălie câstigată de Rusia care a ajuns la o cotă de piaţă de 26%. Este cunoscut faptul că țările est europene produc arme, obuze de artilerie şi alte echipamente militare într-un ritm accelerat fapt ce a determinac ca producţia de armament din Europa de Est să crească simțitor în ultimul deceniu. Polonia are singura companie est-europeană în top 100 al celor mai mari producători de arme din lume în timp ce Cehia a devenit principalul furnizor de arme din UE pentru Vietnam. În timpul Războiului Rece țările est europene erau printre cei mai importanţi fur­nizori pentru țările africane. În anul 2011 Cehia avea vânzări de armament către statele subsahariene în valoare de 2 milioane de euro. La nici un deceniu distanță, în 2022, Cehia a exportat muniţie, arme, avioane de lupăt şi alte produse militare către 20 state subsahariene în valoare de 32 milioane euro.

Cu toate că, UE a anunţat că investighează, concluziile acestor verificări ce ar fi fost realizate în urma investigaţiei au rămas în ceaţă. Muniția ar fi fost trimisă din țări est-europene printre care se regăsesc Bosnia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Muntenegru, Slovacia, Serbia și România.