Subscribe
Fenomenele meteorologice extreme, inclusiv valurile de căldură, secetele și inundațiile, continuă să stabilească noi recorduri și reprezintă o provocare pentru economia și societatea mondială.
Dezastre naturale – cutremure, incendii, inundații etc. – a provocat pierderi economice totale de peste 313 miliarde de dolari la nivel mondial în 2022. Potrivit unui raport publicat de o companie de asigurări, această cifră este cu 4% mai mare decât media anuală pentru secolul XXI.
România, pe locul doi în Europa în ceea ce privește consecințele incendiilor de vegetație
Același raport, care trage un semnal de alarmă cu privire la situația globală, arată că România nu stă bine nici în ceea ce privește consecințele incendiilor de vegetație – ocupă locul doi în Europa – și nici în ceea ce privește cutremurele, unde se află printre principalele țări cu risc de dezastru din cauza cutremurelor.
Potrivit unui raport publicat de AON, un broker de asigurări și reasigurări, companiile de asigurări și reasigurări au acoperit doar 132 de miliarde de dolari, adică 42% din pierderile totale de 313 miliarde de dolari, marcând anul 2022 ca fiind al cincilea cel mai costisitor an din istorie pentru industria asigurărilor. Aceste cifre – spun autorii raportului – evidențiază o realitate alarmantă, și anume un deficit global de protecție de 58%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din pierderile economice cauzate de dezastrele naturale nu sunt acoperite de asigurări.
În contextul provocărilor reprezentate de schimbările climatice și de efectele dezastrelor, rolul companiilor de asigurări devine esențial pentru a atenua impactul economic al acestora și pentru a îmbunătăți rezistența comunităților afectate.
„Într-o lume globalizată, consecințele dezastrelor naturale se extind mult dincolo de zonele geografice imediate de impact. Este o realitate pe care România o cunoaște, chiar dacă nu este afectată direct de furtuni și nu se confruntă cu fenomene meteorologice de aceeași gravitate ca alte regiuni”, a declarat Eugen Anicescu, CEO al filialei române a AON.
Un exemplu în acest sens este cutremurul devastator din Turcia, care, pe lângă numeroasele pierderi de vieți omenești, a generat pagube de aproximativ 90 de miliarde de dolari. Potrivit studiului AON, doar aproximativ 42% din pagubele provocate de cutremur au fost acoperite de asigurări.
„Cutremurul care a avut loc în luna februarie a acestui an nu este doar o tragedie pentru Turcia, ci are repercusiuni la nivel global, inclusiv aici, în România. Atunci când piața asigurărilor este afectată într-o țară, prețurile vor crește nu doar pe piața respectivă, ci la nivel global (…) În același timp, este important să discutăm despre pierderile și daunele provocate proprietăților, fie ele rezidențiale sau comerciale, și să recunoaștem realitatea că riscurile climatice sunt o problemă globală care necesită o acțiune colectivă și responsabilă. Avem nevoie de o strategie globală și locală integrată pentru a ne adapta și a ne proteja eficient împotriva riscurilor climatice viitoare. Cred că ar trebui să înțelegem, de asemenea, că pe măsură ce economia României crește, va crește și valoarea pagubelor pe care va trebui să le acoperim individual sau colectiv”, a explicat Eugen Anicescu.
Pe lângă repercusiunile asupra prețurilor asigurărilor, studiul AON mai prevede că România, la fel ca și alte țări europene precum Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația și Cipru, este expusă unui risc ridicat de catastrofe seismice. Prognoza este confirmată de datele Băncii Mondiale, care arată că o mare parte din populația României se află în zone cu risc seismic ridicat. Vulnerabile în acest sens sunt, de asemenea, serviciile critice de transport, energie, alimentare cu apă și comunicații, precum și 60-75% din activele fixe ale țării, care au o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică și socială a țării.
Cercetătorii estimează că, dacă România ar fi lovită de un cutremur la fel de puternic (magnitudine 7,4 pe scara Richter și cu o durată de aproximativ 56 de secunde) ca cel din data de4 din martie 1977, pagubele economice ar fi de ordinul zecilor de miliarde de euro, mii de oameni ar fi răniți, iar cei care și-ar pierde casele ar fi de ordinul sutelor de mii, spune Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa și Asia Centrală la Banca Mondială. La cutremurul din 1977 din România, aproximativ 11.300 de persoane au fost rănite și aproximativ 35.000 de case s-au prăbușit. Cele mai multe pagube materiale au fost concentrate în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Deoarece clădirile afectate de cutremurul din 1977 nu au fost încă consolidate, există riscul ca, în cazul unui nou cutremur, pagubele materiale și pierderile de vieți omenești să fie mult mai mari decât în urmă cu 46 de ani.
Într-un interviu recent acordat Agerpres, Allana Simpson a declarat că investiția în prevenție și pregătire sunt cei mai importanți pași pe care România trebuie să îi facă în contextul actual, astfel încât fiecare cetățean să știe ce trebuie să facă în caz de cutremur și să îi poată ajuta pe cei din comunitate care au nevoie.
România este pe locul doi în Europa, după Spania, în ceea ce privește incendiile de pădure
Recentul raport AON evidențiază un alt fapt îngrijorător: România se află pe locul doi în Europa, după Spania, în ceea ce privește incendiile de pădure. Potrivit raportului, în 2022, în România au ars 163.000 de hectare de teren în urma incendiilor de vegetație, provocând pagube considerabile și clasând țara pe locul doi în Europa, după Spania, unde a ars de două ori mai mult teren, 316.000 de hectare.
Suprafața arsă de incendii de pădure în Uniunea Europeană în 2022 a fost a doua ca mărime din acest secol.
Potrivit datelor obținute din monitorizarea prin satelit EFFIS, suprafața totală arsă de incendii forestiere în Uniunea Europeană în 2022 a fost a doua cea mai mare din acest secol, după cea din 2017. Sistemul european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS) a estimat că suprafața totală cumulată a Uniunii Europene distrusă de incendii din ianuarie până la jumătatea lunii noiembrie 2022 se ridică la peste 785.000 de hectare, mai mult decât dublu față de media 2006-2021, de aproximativ 317.000 de hectare.
6,4 megatone de carbon provenite din incendiile din UE numai în 2022
CAMS – Copernicus Atmospheric Monitoring Service (Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei) spune că rezultatul este în concordanță cu datele sale, estimând că emisiile totale ale incendiilor din UE și Marea Britanie între1 iunie și31 august au fost de 6,4 megatone de carbon, cel mai ridicat nivel pentru această perioadă a anului din ultimii 15 ani. CAMS a subliniat anul trecut că incendiile uriașe care au făcut ravagii în Spania și Franța au dus la cele mai mari emisii de carbon în perioada iunie-august de când a început monitorizarea prin satelit în 2003, cu impact major asupra calității aerului din regiune.
În septembrie 2022, Organizația Meteorologică Mondială a Organizației Națiunilor Unite a declarat că interacțiunea dintre poluare și schimbările climatice va afecta sute de milioane de oameni în următorul secol și a cerut măsuri concrete și imediate pentru a atenua pagubele. În contextul schimbărilor climatice și al creșterii urbanizării, institutul de cercetare al Swiss Re estimează că pierderile economice cauzate de inundații vor crește și ele.
„Numai în 2021, am asistat la peste 50 de inundații grave în întreaga lume”, avertiza anul trecut Martin Bertogg, șeful departamentului Hazards and Disasters din cadrul Swiss Re.
Numai în 2021, inundațiile au provocat pagube în valoare de 82 de miliarde de dolari (73 de miliarde de euro) la nivel mondial, au declarat oficiali ai companiei, observând lacune semnificative în acoperirea acestui risc care ar putea crește odată cu schimbările climatice, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Urbanizarea neplanificată crește riscurile de inundații
Conform datelor Băncii Mondiale, se estimează că riscurile de inundații afectează aproximativ 2 miliarde de persoane la nivel mondial, iar schimbările climatice și urbanizarea neplanificată vor crește și mai mult incidența acestora. Impactul acestora asupra economiilor, comunităților și oamenilor poate fi de mare amploare.
Banca Mondială a oferit sprijin României și Bulgariei pentru actualizarea la nivel național a hărților de hazard și risc la inundații (HHRI) în vederea implementării celui de-al doilea ciclu al Directivei UE privind inundațiile. Aceasta după ce cele două țări, împreună cu alte patru state membre ale UE – Cipru, Grecia, Lituania și Slovacia – au fost obligate să își actualizeze hărțile de hazard în 2021.
Această directivă oferă un cadru general pentru gestionarea integrată a riscului de inundații și impune statelor membre ale UE să identifice zonele cu risc potențial semnificativ de inundații (APSFR), să efectueze evaluări detaliate ale hazardului și ale riscului de inundații și hărți de inundații și să elaboreze planuri de gestionare a riscului de inundații cu programe de măsuri pentru a aborda riscul de inundații.