Subscribe
Directiva blocată a UE privind declarațiile de mediu relansează dezbaterea privind echilibrul instituțional: protejarea micilor întreprinderi și respectarea integrității legislative în detrimentul zelului ideologic.
Haosul din jurul directivei Uniunii Europene privind ecologizarea a scos la iveală o falie ideologică în creștere în Europa. Pe de o parte, sunt cei care militează pentru o punere în aplicare agresivă a Green Deal, ignorând adesea sarcinile economice și de reglementare ale acesteia. Pe de altă parte, o viziune mai conservatoare și pragmatică câștigă teren – una care acordă prioritate proporționalității, clarității juridice și protecției microîntreprinderilor, care formează coloana vertebrală a economiei europene.
Retragerea surprinzătoare a directivei de către Comisia Europeană a stârnit indignare în rândul facțiunilor progresiste și liberale. Dar mulți observatori o văd în schimb ca pe un act de responsabilitate politică întârziat. Președinția poloneză a Consiliului UE a anulat ceea ce ar fi trebuit să fie reuniunea finală a trilogului – în care Parlamentul, Consiliul și Comisia ar fi finalizat legea – invocând „prea multe îndoieli și confuzii”. Varșovia a reamintit tuturor părților că calitatea legislativă trebuie să prevaleze întotdeauna asupra vitezei. În centrul preocupărilor Comisiei se află un amendament introdus de statele membre care ar putea impune sarcini semnificative pentru aproape 30 de milioane de microîntreprinderi – aproximativ 96% din toate întreprinderile din UE. Acestea sunt companii care se luptă deja cu birocrația și cu presiunea reglementărilor și pentru care respectarea suplimentară a normelor de mediu ar fi nu doar costisitoare, ci și imposibil de gestionat.
Protejarea simplității și proporționalității în legislație nu este sabotaj – este de bun simț. După cum a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Paula Pinho, acest amendament „denaturează propunerea” și subminează obiectivul său principal: dezvoltarea piețelor ecologice fără a afecta cei mai mici actori. În acest context, amenințarea Comisiei de a retrage propunerea este o utilizare legitimă a autorității sale bazate pe tratat Totuși, în cadrul Parlamentului European, grupurile socialiste și liberale au răspuns cu indignare ideologică. Acestea acuză Comisia – condusă de Ursula von der Leyen – că se supune liniei politice a Partidului Popular European (PPE), a Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) și a Patrioților pentru Europa (PfE), care au solicitat recent retragerea propunerii. Însă chiar această acuzație dezvăluie natura conflictului: nu un dezacord cu privire la detalii tehnice, ci o rezistență mai profundă la influența crescândă a unei Europe pragmatice și conservatoare, care acordă prioritate realității economice în fața idealismului ecologist.
Criticii susțin că PPE „s-a aliniat cu extrema dreaptă” opunându-se directivei. În realitate, ei se tem de erodarea dominației lor progresiste în cadrul instituțiilor UE. Procesul legislativ în UE se bazează pe un echilibru între Comisie, Consiliu și Parlament. Adoptarea forțată a unei directive, ignorând preocupările serioase ale statelor membre și ale Comisiei însăși, riscă să submineze acest echilibru și, odată cu el, legitimitatea procesului legislativ al UE.
Italia a contribuit la această schimbare prin retragerea sprijinului său pentru mandatul de negociere al președinției poloneze. Deși inițial a sprijinit abordarea generală a Consiliului în iunie 2024, Roma a clarificat de atunci că nu a sprijinit niciodată cu adevărat propunerea. Această revenire ar putea forța o redeschidere a negocierilor de la zero, semnalând o regândire mai amplă a fezabilității directivei. Sunt ridicate îndoieli suplimentare cu privire la metoda aleasă de Comisie pentru a evalua durabilitatea produselor – Regulile privind categoria amprentei de mediu a produselor (PEFCR) – care a fost criticată pentru complexitatea și lipsa de transparență.
Departe de a reprezenta un eșec, suspendarea directivei ar putea fi o oportunitate: o șansă de a reformula politica de mediu a UE în limitele pragmatismului economic și ale respectului instituțional. Politica privind clima nu poate fi impusă de sus – trebuie să reflecte structura socială și economică a continentului. Europa trebuie să asculte înainte de a acționa, să își protejeze diversitatea economiilor și să renunțe la radicalismul de mediu atunci când este necesar. Viziunea conservatoare nu respinge schimbarea – insistă asupra unei schimbări responsabile, durabile și realiste. Oprirea directivei privind spălarea ecologică trimite un semnal clar: Europa gândește din nou.
Alessandro Fiorentino